Telegraful Roman, 1885 (Anul 33, nr. 1-137)
1885-02-23 / nr. 22
86 când ea poartă resboiu cu China. Dintre altele numitul <iariu este aplicat a crede că Anglia prin aceasta voește a-și crea precedent pentru un resboiu eventual. Atâta nu ajunge guvernului Gladstone. Știm că Rusia a înaintat binișor spre Afganistan. Mai curând sau mai târziu interesele acestor doue puternice imperății le vor încurca în Asia în crâncen resboiu. țiarele englese se folosesc de limbagiu violent. Rusia poate fi asigurată — Șice „Times“ că poporul engles cugetă foarte serios la scutirea Indiei, în această privință el nu cunoaște diferință de păreri. Ce se va cere spre spriginirea Indiei, Anglia o va face, și ea este și în stare a o face. Altele pretind ca Anglia să apere independența Afganistanului cu arma în mână. Adăugând preste aceste perderile grozave în Sudan, moartea tragică a eroului național Gordon, retragerea rușinoasă a trupelor și perderea prestigiului Angliei față cu mohamedanii, poziția guvernului Marii Britanii nu este vrednică de individiat, în vara aceasta se serbează aniversarea de 1000 ani a Sânților Chiril și Metodie. Cetitorii noștri știu deja că această serbare s’a prefăcut deja în demonstrațiune politică contra Rusiei, însă totodată și contra ortodocșilor în general. S’au provocat formal întreagă lumea slavă să participe la această serbare a catolicismului. Cunoaștem resoanele ortodocșilor din Rusia cuprinse în cele citate de noi după Starul Nord. Acuma a luat posiție și Serbia. Jurnalistica de acolo a respins uneltirile proselitistice. Ce va face lumea oficială din Serbia, noi nu știm. Mare tărie sufletească nu presupunem la prelații actuali, și aceasta cu considerare la fluctuațiunile politice, cari i-au pus în fruntea clerului spre a se putea folosi de ei la cal binevenit. Numai așa putem înțelege paradocsismul din diarele sârbe, cari nu se provoacă la cler, ci la sentimentul din popor, care n’are nici o aplicare spre apostasie. După cum am mai amintit catolicismul începe a relua ofensiva de odinioară. Abstragem de la ieremiadele papei contra pretinsei apăsări și a fictivei captivități. Timpurile trecute cu greu se vor mai putea provoca. Cu pași repezi mergem spre socialism și ei nu vor a vedea pre papa în mână cu crucea și cu sabia spre a împărtăși binecuvântăm cu sabia ca semn de domnire. De la aceste pre dorințe trebue să facem abstracție și să ne îndreptăm spre orient unde catolicismul face progresie. în un memoriu de curând publicat se arată evident că în România și Bulgaria catolicismul a făcut cuceririle cele mai mari. La ce se reduc aceste cuceriri în special cât privește România, nu vom cerceta la locul acesta. 4. Discursul de recepțiune al dlui Florian Porcius și răspunsul dlui Dr. D. Brândză. 5. Raportul comisiunei însărcinate cu cercetarea cărților intrate la concurs pentru marele premiu Năsturel de 12,000 lei și premiul Eliade de 5000 lei. 6. Raportul comisiunii însărcinate cu cercetarea lucrărilor Delegațiunii în decursul anului 1884— 1885. (Art 27 Regal). 7. Raportul asupra stărei financiare a academiei. (Art. 7 litb. statute). 8. Cestiunea ortografiei. Continuarea discuțiunii asupra lui unui final. 9. Determinarea subiectelor de pus la concurs pe anii viitori. (Art. 7 lit. a. statute). 10. Determinarea subiectului ce este a se pune la concursul premiului Eliade-Radulescu de 5000 lei pentru anul 1888 (Art. 95 Regulament). 11. Alegerea unei comisiuni pentru cercetarea colecțiunilor de arii poporale române cari se vor presenta la concursul premiului Eliade-Radulescu de 5000 lei pe anul 1886. 12. Alegerea comisiunei de 9 membri pentru cercetarea publicațiunilor ce vor întră la concursul premiilor anuale în anul viitor 1886. (Art. 7 lit. c. statute). 13. Raportul comisiunii bibliotecei 14. Formarea budgetului pe anul 1885 — 1886 (Art. 7 lit. nr și art. 40 statute). 15. Disposițiuni pentru facerea unei noue edițiuni a „Istoriei Românilor în epoca lui Mihai Vodă Viteazul de N. Balcescu.“ 16. Alegeri de membri onorari și corespondenți. 17. Propuneri diverse din partea secțiunilor și a membrilor. 18. Alegerea delegațiunii pe anul viitor 1885— 1886. (Art. 7 lit. i. și art. 15 statute). 19. Raportul secretarului general asupra lucrărilor sesiunii generale. (Art. 12 regulament). Programa lucrărilor sesiunii generale din anul 1885 ale academiei române. 1. Raportul secretarului general despre activitatea academiei și a secțiunilor în decursul anului încetat. (Art. 17 statute și art. 12 regulament.) 2. Alegerea comisiunei pentru examinarea lucrărilor făcute de Delegațiune în decursul anului încetat, — a comisiunii pentru cercetarea compturilor din anul încetat și pentru combinarea budgetului pe anul 1885—1886. (Art. 27 Regul.) 3. Darea de seamă a dlui Hasdeu despre lucrarea Marelui Etimologic al limbei române. — Voiu fi acolo în trei jile îi răspunsemu. — Acești a me însărcina ca se predau cu această satiră dlui M. . . ., poet jurnalist? — Cu cea mai mare plăcere. — Dați-mi un revers: Dădui cu o mână temnicerului reversul despre satiră, iar cu ceealaltă un taler, în aceeași seară plecam la Vienne. A treia și făcut visită Dlui M, poet și jurnalist. Resultatul visitei mele fu, că eui dădui pentru manuscriptul seu în schimb un alt manuscript de ale mele. Sunt șase ani de când a apărut articolul meu în citarul seu; nu uitasem nici eu pe al seu, dar credeam că îl perdusem, când întruna din seri resfoind printre hârtiile mele vechi dădui de o scrisoare streină și recunoscui autograful ce-mi fusese remis prin temnicerul regelui de . . . și ajuns în posesiunea mea sub titlul de liber — schimb cu M ..., poet și jurnalist în Vienne. Permiteți-mi a mii împărtăși. Vestita, minunata și virtuoasa poveste de curând compusă și comunicată cetitoriului prin un prisoner numit . . . poet, jurnalist și amușor public ,brevetat, dar fără garanția guvernului. (Va urma.) TELEGRAFUL ROMAN. Raportul secretarului general Asupra lucrărilor academiei române în decursul anului 1884—1885. Domnilor Colegi! Am onoarea representa relațiunea lucrărilor Academiei și a Delegațiunei în decursul anului academic espirat, înainte de toate ține ve asigura că Academia nu a suferit nici o perdere însemnată în urma nefastului incendiu, întâmplat chiar în timpul sesiunei generale trecute. Neorânduiala în care a fost atunci aduse colecțiunile noastre a încetat îndată după închiderea sesiunei, căci încă în vacanța Paștilor s’au pus în ordine biblioteca, colecțiunea manuscriptelor și a documentelor, iar Acadmia și-a putut ținea ședințele ordinare în localul său. Făcându-se apoi cercetare amănunțită, s-a aflat că perderea suferită de biblioteca Academiei cu acea ocasiune este de 133 diferite broșuri, din cari multe se află în alte exemplare în biblioteca noastră, în total o perdere cu totul neînsemnată. Mai multe amănunte în această privință ni se vor comunica de comisiunea Bibliotecei prin raportul seu anual. Singura colecțiune, care nu s’a pus încă în orânduiala este colecțiunea numismatică. Căușele sunt două: întâi greutate de a clasifica din nou o colecțiune de monete aduse în desordine, și al doilea de spațiu, căci armoriul de astăzi nu mai poate conține colecțiunea noastră. în acest loc am durerea de a recomunica știrea întristătoare despre moartea distinsului și cunoscutului filo-român Ubicini, membru onorar al Academiei. Simțemintele lui de simpatie pentru Români și îndelungata lui activitate pentru binele națiunei noastre sunt de toți cunoscute. Prin moartea lui am perdut unul din vechii luptători pentru înaintarea politică și culturală a Românilor. I. Ședințele ordinare de preste an. Ședințele septemânale ale Academiei s-a ținut regulat și a fost ocupate cu diferite cestiuni științifice și administrative. 1. Ședințele dela 15 și 22 Iunie a fost ocupate cu lungi discuțiuni asupra unei propuneri formulată de colegul nostru Dl Odobescu și trimeasă Academiei de Ministerul instrucțiuni publice. Propunerea aceasta era de a se face în capitala noastră în toamna viitoare întrunirea congresului internațional de antropologie și arheologie preistorică. Cu ocasiunea discuțiunei acestei propuneri, am constatat cu toții nesuficiența mișcărei literare și științifice în țeară la noi, și din această causă ne-am venit în neputință de a aduna la noi pe învățații Europei și a-i primi în mod demn și onorator pentru țeară, în răspunsul dat ministerului instrucțiunei publice, prin care i s’a comunicat părerea academiei, am atras toată atențiunea guvernului asupra relei stăr de lucruri în care ne aflăm în privința științifică și asupra necesităților de a se da un impuls solid studiilor științifice în general și celor privitoare la țeara noastră în particular. 2. în ședința publică de la 1 Iunie, Dl coleg B. P. Hasdeu, conform decisiuni luate în sesiunea generală trecută, a presentat programa lucrată de d-sa pentru adunarea datelor limbistice din graiul viu al poporului pentru a se ajuta la facerea marelui dicționar etimologic al limbei române, cu lucrarea căruia este însărcinat. D-sa a arătat marea importanță ce au cercetările de acest fel și resultatele bogate ce produc ele. 3. în aceeași ședință dl membru corespondent Gr. G. Tocilescu a făcut o relațiune despre descoperirile epigrafice din Dobrogea precum și despre starea de atunci a săpăturilor de la Adam-Clissi. 4. în ședința publică din 14 Decembre P. S. S. Episcopul Melchisedec a cetit un memoriu istoric asupra bisericei Trei-Ierarhi din Iași. 5. în ședința de la 1 Februarie P. S. Sa a cetit un memoriu despre „escursiunea făcută în Bulgaria. “ 6. în ședința dela 15 Februarie dl Hasdeu a cetit ca specimen din Magnum Etimologicum Romaniae, articolul privitor la cuvântul ariciu. 7. în ședințele ordinare septemânale academia a fost ținută continu în curent cu mersul lucrărilor cari se făcea în urma decisiunilor luate în sesiunea generală trecută. 8. Dl coleg Florian Porcius a presentat discursuu de recepțiune care are a se ceti în sesiunea aceaasta. Cu răspunsul s’a însărcinat du Dr. D. Brândză. 11. Publicațiunile academiei esecutate în anul espirat. 1. Analele. Două volume din Anale rămăsese neterminate din ani trecuți și anume: Vol. IV. Secțiunea II-a, conținând memoriile și notițele pe anul 1881 - 1882, a fost completat prin tipărirea lucrării dlui Dr. D. Brândză despre „Vegetațiunea Dobrogei.“ De asemenea s’a terminat și volumul V, secțiunea 11-a, cuprinzând memoriile pe anul 1882—1883, prin tipărirea lucrărei dlui I. Sbiera despre Grigorie Urechie. Memoriile cuprinse în aceste doauă volume s’a trimis separate, îndată ce s’a tipărit, membrilor și instituțiunilor cu cari suntem în schimb de publicațiuni. La încheiarea volumelor s’a făcut titluri și table de materii pentru volumele întregi și s’a espectat și ele celor cari a primit memoriile in broșuri, spre a le putea pune în ordine. Pentru aceste doauă volume de memori se anunțaseră doară lucrări cari în urmă nu s’a putut publica, în ele, una a mea asupra documentelor găsite la Wiesbaden și dăruite academiei, alta a dlui V. A. Urechie despre câteva documente în limba polonă asupra lui Mihai Vodă Viteazul facsimilate de reposatul A. Papiu Ilarian. Am crezut că nu ar fi fost bine să mai fi ținut volumele acestea neîncheiate pănă se vor tipări și cele doauă memori, fiind-că era deja destul de întârziate. Lucrările acestea se vor putea publica într’un volum următor. Analele pentru anul trecut 1883—1884 s’au tipărit și împărțit toate: Secțiunea I, Desbaterile, s’a împărțit în luna Ianuarie. Memoriile cari compun secțiunea a II-a au fost tipărite îndată după sesiunea generală din urmă și s’au împărțit îndată după tipărire. Volumul s’a închis cu memoriul dlui Gr. Ștefănescu despre Coleopterele României. în acest mod am ajuns la Zi cu publicarea Analelor, ne mai fiind nici o parte din ele în întârziere. 2. Colecțiunea de poesii poporale din Ardeal, adunate de Dnii I. Jarnik și A. Bârsan era tipărită întreagă încă la sesiunea generală trecută. în acea sesiune generală D Voastră ați aprobat ca glosarul ce lucrase dl Jarnik pentru această colecțiune să fie tipărit la Praga sub îngrijirile d sale. Dl Jarnik a supus glosarul întreg la o revisiune radicală prin care lucrarea d-sale a fost foarte mult îmbunătățită. Una din schimbările ce a făcut în glosar este că semnificarea vorbelor românești s’a făcut în limba franceză în loc de cea germană, cum era în redacțiunea presentată Academiei. Revisiunea făcută de dl Jarnik, fiind adeseori refacere totală, a ocupat mult timp așa încât glosarul nu este încă întreg tipărit. S’au tipărit pănă acum 3 coate 108 pagine. Acest glosar sistematic este de mare preț și va ridica foarte mult valoarea colecțiunii de poesii poporale tipărită de academie, prin bogăția materialului pentru studiul limbei române. Colecțiunea se va precede atunci de o precuvântare în care adunătorii ei vor explica cu deamănuntul cum, când și din cari anume regiuni s’au adunat poesiile poporale din acea frumoasă colecțiune. Preste puțin timp putem spera că colecțiunea va fi publicată dimpreună cu toate aceste lucrări întregitoare. Pentru acoperirea cheltuielilor de zi