Telegraful Roman, 1885 (Anul 33, nr. 1-137)

1885-02-23 / nr. 22

86 când ea poartă resboiu cu China. Dintre altele nu­mitul <­iariu este aplicat a crede că Anglia prin aceasta voește a-și crea precedent pentru­­ un res­­boiu eventual. Atâta nu ajunge guvernului Gladstone. Știm că Rusia a înaintat binișor spre Afganistan. Mai curând sau mai târziu interesele acestor doue pu­ternice imperății le vor încurca în Asia în crâncen resboiu. ț­iarele englese se folosesc de limbagiu violent. Rusia poate fi asigurată — Șice „Times“ că poporul engles cugetă foarte serios la scutirea Indiei, în această privință el nu cunoaște diferință de păreri. Ce se va cere spre spriginirea Indiei, Anglia o va face, și ea este și în stare a o face. Altele pretind ca Anglia să apere independența Af­ganistanului cu arma în mână. Adăugând preste aceste perderile grozave în Sudan, moartea tragică a eroului național Gordon, retragerea rușinoasă a trupelor și perderea prestigi­ului Angliei față cu mohamedanii, poziția guvernului Marii Britanii nu este vrednică de individiat, în vara aceasta se serbează aniversarea de 1000 ani a Sânților Chiril și Metodie. Cetitorii noștri știu deja că această serbare s’a prefăcut deja în demon­­strațiune politică contra Rusiei, însă totodată și contra ortodocșilor în general. S’au provocat formal întreagă lumea slavă să participe la această serbare a catolicismului. Cunoaștem resoanele ortodocșilor din Rusia cuprinse în cele citate de noi după Sta­­r­ul Nord. Acuma a luat posiție și Serbia. Jurna­listica de acolo a respins uneltirile proseliti­­stice. Ce va face lumea oficială din Serbia, noi nu știm. Mare tărie sufletească nu presupunem la prelații actuali, și aceasta cu considerare la fluc­­tuațiunile politice, cari i-au pus în fruntea clerului spre a se putea folosi de ei la cal binevenit. Nu­mai așa putem înțelege paradocsismul din diarele sârbe, cari nu se provoacă la cler, ci la sentimen­tul din popor, care n’are nici o aplicare spre apo­­stasie. După­ cum am mai amintit catolicismul începe a relua ofensiva de odinioară. Abstragem de la ie­remiadele papei contra pretinsei apăsări și a fictivei captivități. Timpurile trecute cu greu se vor mai putea provoca. Cu pași repezi mergem spre socialism și ei nu vor a vedea pre papa în mână cu crucea și cu sabia spre a împărtăși binecuvântăm­ cu sabia ca semn de domnire. De la aceste pre dorințe tre­­bue să facem abstracție și să ne îndreptăm spre orient und­e catolicismul face progresie. în un memoriu de curând publicat se arată evident că în România și Bulgaria catolicismul a făcut cu­ceririle cele mai mari. La ce se reduc aceste cuceriri în special cât privește România, nu vom cerceta la locul acesta. 4. Discursul de recepțiune al dlui Florian Por­cius și răspunsul dlui Dr. D. Brândză. 5. Raportul comisiunei însărcinate cu cerceta­rea cărților intrate la concurs pentru marele pre­miu Năsturel de 12,000 lei și premiul Eliade de 5000 lei. 6. Raportul comisiunii însărcinate cu cerceta­rea lucrărilor Delegațiunii în decursul anului 1884— 1885. (Art 27 Regal). 7. Raportul asupra stărei financiare a acade­miei. (Art. 7 lit­b. statute). 8. Cestiunea ortografiei. Continuarea discu­­țiunii asupra lui u­nui final. 9. Determinarea subiectelor de pus la concurs pe anii viitori. (Ar­t. 7 lit. a. statute). 10. Determinarea subiectului ce este a se pune la concursul premiului Eliade-Radulescu de 5000 lei pentru anul 1888 (Art. 95 Regulament). 11. Alegerea unei comisiuni pentru cercetarea colecțiunilor de arii poporale române cari se vor presenta la concursul premiului Eliade-Radulescu de 5000 lei pe anul 1886. 12. Alegerea comisiunei de 9 membri pentru cercetarea publicațiunilor ce vor întră la concursul premiilor anuale în anul viitor 1886. (Art. 7 lit. c. statute). 13. Raportul comisiunii bibliotecei 14. Formarea budgetului pe anul 1885 — 1886 (Art. 7 lit. nr și art. 40 statute). 15. Disposițiuni pentru facerea unei noue edi­­țiuni a „Istoriei Românilor în epoca lui Mihai Vodă Viteazul de N. Balcescu.“ 16. Alegeri de membri onorari și corespon­denți. 17. Propuneri diverse din partea secțiunilor și a membrilor. 18. Alegerea delegațiunii pe anul viitor 1885— 1886. (Art. 7 lit. i. și art. 15 statute). 19. Raportul secretarului general asupra lu­crărilor sesiunii generale. (Art. 12 regulament). Programa lucrărilor sesiunii generale din anul 1885 ale acade­miei române. 1. Raportul secretarului general despre acti­vitatea academiei și a secțiunilor în decursul anu­lui încetat. (Art. 17 statute și art. 12 regulament.) 2. Alegerea comisiunei pentru examinarea lu­crărilor făcute de Delegațiune în decursul anului în­cetat, — a comisiunii pentru cercetarea compturi­­lor din anul încetat și pentru combinarea budge­tului pe anul 1885—1886. (Art. 27 Regul.) 3. Darea de seamă a dlui Hasdeu despre lu­crarea Marelui Etimologic al limbei române. — Voiu fi acolo în trei­­ jile îi răspunsemu. — Acești a me însărcina ca se predau cu acea­stă satiră dlui M. . . ., poet jurnalist? — Cu cea mai mare plăcere. — Dați-mi un revers: Dădui cu o mână temnicerului reversul despre satiră, iar cu ceealaltă un taler, în aceeași seară plecam­ la Vienne. A treia­­ și făcut visită Dlui M, poet și jurnalist.­­ Resultatul visitei mele fu, că eu­i dădui pentru manuscriptul seu în schimb un alt manuscript de ale mele. Sunt șase ani de când a apărut articolul meu în citarul seu; nu uitasem nici eu pe al seu, dar credeam că îl perdusem, când întruna din seri res­­foind printre hârtiile mele vechi dădui de o scri­soare streină și recunoscui autograful ce-mi fusese remis prin temnicerul regelui de . . . și ajuns în posesiunea mea sub titlul de liber — schimb cu M ..., poet și jurnalist în Vienne. Permiteți-mi a mi­i împărtăși. Vestita, minunata și virtuoasa poveste de cu­rând compusă și comunicată cetitoriului prin un prisoner numit . . . poet, jurnalist și am­ușor public ,brevetat, dar fără garanția guvernului. (Va urma.) TELEGRAFUL ROMAN. Raportul secretarului general Asupra lucrărilor academiei române în decursul anului 1884—1885. Domnilor Colegi! Am onoare­a re­presenta re­­lațiunea lucrărilor Academiei și a Delegațiunei în decursul anului academic espirat, înainte de toate țin­e ve asigura că Academia nu a suferit nici o perdere însemnată în urma ne­fastului incendiu, întâmplat chiar în timpul sesiunei generale trecute. Neorânduiala în care a fost atunci aduse colecțiunile noastre a încetat îndată după în­chiderea sesiunei, căci încă în vacanța Paștilor s’au pus în ordine biblioteca, colecțiunea manuscriptelor și a documentelor, iar Acadmia și-a putut ținea ședințele ordinare în localul său. Făcându-se apoi cercetare amănunțită, s-a aflat că perderea suferită de biblio­teca Academiei cu acea ocasiune este de 133 dife­rite broșuri, din cari multe se află în alte exemplare în biblioteca noastră, în total o perdere cu totul neînsemnată. Mai multe amănunte în această pri­vință ni se vor comunica de comisiunea Bibliotecei prin raportul seu anual. Singura colecțiune, care nu s’a pus încă în orân­­duiala este colecțiunea numismatică. Căușele sunt două: întâi greutate de a clasifica din nou o colec­țiune de monete aduse în desordine, și al doilea de spațiu, căci armoriul de astă­­zi nu mai poate con­ține colecțiunea noastră. în acest loc am durerea de a re­comunica ști­rea întristătoare despre moartea distinsului și cuno­scutului filo-român Ubicini, membru onorar al Aca­demiei. Simțemintele lui de simpatie pentru Români și îndelungata lui activitate pentru binele națiunei noastre sunt de toți cunoscute. Prin moartea lui am perdut unul din vechii luptători pentru înainta­rea politică și culturală a Românilor. I. Ședințele ordinare de preste an. Ședințele septemânale ale Academiei s-a ținut regulat și a fost ocupate cu diferite cestiuni știin­țifice și administrative. 1. Ședințele dela 15 și 22 Iunie a fost ocupate cu lungi discuțiuni asupra unei propuneri formulată de colegul nostru Dl Odobescu și trimeasă Acade­miei de Ministerul instrucțiuni publice. Propunerea aceasta era de a se face în capitala noastră în toamna viitoare întrunirea congresului internațional de antropologie și arh­eologie preistorică. Cu oca­­siunea discuțiunei acestei propuneri, am constatat cu toții nesuficiența mișcărei literare și științifice în țeară la noi, și din această causă ne-am venit în neputință de a aduna la noi pe învățații Europei și a-i primi în mod demn și onorator pentru țeară, în răspunsul dat ministerului instrucțiunei publice, prin care i s’a comunicat părerea academiei, am atras toată atențiunea guvernului asupra relei stăr de lucruri în care ne aflăm în privința științifică și asupra necesităților de a se da un impuls solid stu­diilor științifice în general și celor privitoare la țeara noastră în particular. 2. în ședința publică de la 1 Iunie, Dl coleg B. P. Hasdeu, conform decisiuni luate în sesiunea generală trecută, a presentat programa lucrată de d-sa pentru adunarea datelor limbistice din graiul viu al poporului pentru a se ajuta la facerea ma­relui dicționar etimologic al limbei române, cu lu­crarea căruia este însărcinat. D-sa a arătat marea importanță ce au cercetările de acest fel și resulta­­tele bogate ce produc ele. 3. în aceeași ședință dl membru corespondent Gr. G. Tocilescu a făcut o relațiune despre desco­peririle epigrafice din Dobrogea precum și despre starea de atunci a săpăturilor de la Adam-Clissi. 4. în ședința publică din 14 Decembre P. S. S. Episcopul Melchisedec a cetit un memoriu istoric asupra bisericei Trei-Ierarh­i din Iași. 5. în ședința de la 1 Februarie P. S. Sa a ce­tit un memoriu despre „escursiunea făcută în Bul­garia. “ 6. în ședința dela 15 Februarie dl Hasdeu a cetit ca specimen din Magnum Etimologicum Roma­niae, articolul privitor la cuvântul ariciu. 7. în ședințele ordinare septemânale academia a fost ținută continu în curent cu mersul lucrărilor cari se făcea în urma decisiunilor luate în sesiunea generală trecută. 8. Dl coleg Florian Porcius a presentat discur­­suu de recepțiune care are a se ceti în sesiunea acea­­asta. Cu răspunsul s’a însărcinat du Dr. D. Brândză. 11. Publicațiunile academiei esecutate în anul espirat. 1. Analele. Două volume din Anale ră­­măsese neterminate din ani trecuți și anume: Vol. IV. Secțiunea II-a, conținând memoriile și notițele pe anul 1881 - 1882, a fost completat prin tipărirea lucrării dlui Dr. D. Brândză despre „Vege­­tațiunea Dobrogei.“ De asemenea s’a terminat și volumul V, secțiu­nea 11-a, cuprinzând memoriile pe anul 1882—1883, prin tipărirea lucrărei dlui I. Sbiera despre Grigorie Urechie. Memoriile cuprinse în aceste doauă volume s’a trimis separate, îndată ce s’a tipărit, membrilor și in­­stituțiunilor cu cari suntem în schimb de publicați­­uni. La încheiarea volumelor s’a făcut titluri și ta­ble de materii pentru volumele întregi și s’a espectat și ele celor cari a primit memoriile in broșuri, spre a le putea pune în ordine. Pentru aceste doauă volume de memori se anun­țaseră doară lucrări cari în urmă nu s’a putut pu­blica, în ele, una a mea asupra documentelor găsite la Wiesbaden și dăruite academiei, alta a dlui V. A. Urechie despre câte­va documente în limba po­lonă asupra lui Mihai Vodă Viteazul facsimilate de reposatul A. Papiu Ilarian. Am crezut că nu ar fi fost bine să mai fi ținut volumele acestea neînche­iate pănă se vor tipări și cele doauă memori, fiind-că era deja destul de întârziate. Lucrările acestea se vor putea publica într’un volum următor. Analele pentru anul trecut 1883—1884 s’au tipărit și împărțit toate: Secțiunea I, Desbaterile, s’a împărțit în luna Ianuarie. Memoriile cari com­pun secțiunea a II-a au fost tipărite îndată după sesiunea generală din urmă și s’au împărțit îndată după tipărire. Volumul s’a închis cu memoriul dlui Gr. Ștefănescu despre Coleopterele României. în acest mod am ajuns la Zi cu publicarea Ana­lelor, ne mai fiind nici o parte din ele în în­­târziere. 2. Colecțiunea de poesii poporale din Ardeal, adunate de Dnii I. Jarnik și A. Bârsan era tipărită întreagă încă la sesiunea ge­nerală trecută. în acea sesiune generală D Voastră ați aprobat ca glosarul ce lucrase dl Jarnik pentru această colecțiune să fie tipărit la Praga sub îngri­­jirile d sale. Dl Jarnik a supus glosarul întreg la o revisiune radicală prin care lucrarea d-sale a fost foarte mult îmbunătățită. Una din schimbările ce a făcut în glosar este că semnificarea vorbelor româ­nești s’a făcut în limba franceză în loc de cea ger­mană, cum era în redacțiunea presentată Academiei. Revisiunea făcută de dl Jarnik, fiind adese­ori re­facere totală, a ocupat mult timp așa încât glosa­rul nu este încă întreg tipărit. S’au tipărit pănă acum 3 coate 108 pagine. Acest glosar sistematic este de mare preț și va ridica foarte mult valoarea colecțiunii de poesii poporale tipărită de academie, prin bogăția mate­rialului pentru studiul limbei române. Colecțiunea se va precede atunci de o precu­vântare în care adunătorii ei vor explica cu deamă­­nuntul cum, când și din cari anume regiuni s’au adunat poesiile poporale din acea frumoasă colec­țiune. Preste puțin timp putem spera că colecțiunea va fi publicată dimpreună cu toate aceste lucrări întregitoare. Pentru acoperirea cheltuielilor de zi­

Next