Telegraful Roman, 1887 (Anul 35, nr. 1-135)

1887-02-14 / nr. 16

Nr. 16 ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarc­ie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Sâmbătă 14/26 Februarie 1887. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 30. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXXV­I INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or. 15 cr. rendul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. I Sibiiu, 13 Februariu, 1887. *■ Puțini oameni sunt astăzJi la noi, cari se se ocupe cu adevărat interes de afacerile bisericei, ci din contră aucuim pre cei mai mulți mireni­­ zicând, că afacerile bisericesci sunt lucruri popesci. Nu am Împărtășit și nu vom împărtăși nici odată aceste vederi, și cu atât mai puțin nu le putem împărtăși, cu cât vine statutul organic și chiamă pre elementul mirean, ca să exercite o influință hotărîta în aface­rile bisericei noastre. " Cum că, încât este îndreptățită aceasta dis­poziție a statutului organic, nu o vom discuta, dar constatat este și remâne, că mirenii sunt a­ fi un fac­tor decimător în trebile bisericesci, și remâne nu­mai, ca ei să exercite aceasta influință în mod bine­făcător asupra bisericei și asupra instituțiunilor ei. . Și dacă vrem să fim drepți, trebue să recunoa­­scem, că ce altă este ac­i clerul bisericei noastre, decât nisce aleși ai poporului, pentru a servi in­tereselor lui, și a administra tainele. Va se­­ Jică, nici într’o biserică nu există și nu poate să existe o legătură mai naturală și mai intimă între cler și popor, decât tocmai la noi.­­ Durere însă, că aceasta legătură pe ții ce merge începe a se slăbi în loc de a se întări, și la slăbi­rea acestei legături în mare parte poartă vina in­teligență mireană. Un advocat, judecător, pretore sau notariu, puțin când pune el pe biserică și or­ganele ei, și ca să o dovedească aceasta, în prima linie caută și folosesce ori­ce ocasiune a discre­dita clerul în fața poporului, și în mod demon­strativ ignorează ori­ce act religios, nereflectând poate, că prin aceasta produce efect demoralisător și pentru poporul, care nu e destul de matur de a resena. • Sunt rari, de tot rari sunt bărbații noștri mireni, cari caută puncte de întâlnire cu preoțimea, cari apreciază posiția preotului, cari îi vin în ajutor cu cuvântul și cu fapta și așa oricănd, promovează pe față interesele bisericei, cari lucră cu succes la desvoltarea și consolidarea bisericei, și acei tari fie siguri, că ’și asigură recunoscința posterității. " Ne am pus de multe ori întrebarea, că ce poate fi causa, de tocmai preoțimea noastră în cele mai multe locuri nu poate trăi in armonie cu intelegința, și din ce am apreciat aceasta întrebare mai mult, dintr’aceea am văfjut, cât de greu ne este a da un respuns nimerit Ne vom încerca totuși a scoate la lumină unele din multele cause, din cari se nasc cele mai multe frecări între cler și popor, sau mai bine 4's con_* * ducătorii poporului, ca astfel arătate pe față, să poată fi luate în considerare, și să se poată lua în apreția. * Unul dintre motivele principale, care contribue la începerea dușmăniilor, sau cel puțin al personalită­ților este de regulă, dorința și pofta unora a fi câr­­muitorii tuturor afacerilor. Dacă noi oamenii am recunoașce și am fi dispuși a concede, că conducerea compete aceluia, care e mai apt, cu judecată mai limpede, lucrurile s’ar des­­volta în mod firesc, confisiune nu ar fi în veci, și armonia nu s’ar conturba nici­când între noi. Sunt însă unii oameni dela fire iubitori și râvnitori după mărire, popularitate, și apoi pentru asigurarea intereselor lor personale și materiale caută a delă­­tura pre toți, cari ar avea opiniuni contrare de ale lor, nu se sfiesc a’și lua refugiul la tot feliul de arme oneste și neoneste, legali și nelegali, numai ca să-și ajungă scopurile.­­ Dacă aceste arme le întrebuințează un bărbat din cler, ele sunt de condamnat, și atunci dacă se descarcă asupra capului său furtuni, fie în stare a le purta, căci el și le-a procurat, și posiția, la care a ajuns prin sugrumarea dreptului altora, prin căl­carea datorințelor sale nu i dau titlu de recompensă din partea nimenuia, și și mai puțin, ca să fie apă­rat de superiorii săi. Biserica totdeuna pentru ast­fel de oameni a aplicat pedepsele cuvenite, dar mic și de tot neînsemnat este numerul acestor soiii de oameni. Ce poate însă biserica face, față de credincioșii sei mireni, cari află de cuviință a persifla tot, ce e bisericesc și în cele din urmă chiar a sumuta pre popor la neascultare și la neîmplinirea datorințelor, și astfel fără de cea mai mică mustrare sufletească distrug biserica din temeliele ei?­­ Eată o intrebare, care trebe să dea mult de cugetat celor ce conduc ar fi biserica. Și oare mic și neînsemnat este numărul acestor soiii de oameni ? sau doară că ei se găsesc aproape în fie­care comună în chip de primari, notari, foști soldați sau semidocți, cari durere — ,iar fără sfială o putem susțină — că se înmulțesc pe­­ s­­­­e merge, fără a aduce vre­un folos bisericei sau națiunei. Acest rău accentuat, trebue să ne pună cu atât mai mult pe serioase îngrijiri, cu cât vedem, că or­ganele statului împintenează pe oamenii de acest cali­bru, ca să înceapă lupta contra preoți­mei, contra clerului în genere și contra școalei confesionale spre cea mai mare daună a moralității publice din popor și din societatea românească. Sub astfel de impregiurări, e bine și consult se se aplice acsioma: „Cel cu­minte cedează.“ Tact, blâdețe și cruțare se cere din partea preoțimei pentru de a preveni răul, ca să nu se generaliseze din ce în ce. Văd­ănd cei ce ne lovesc cu petrii, că le răs­pundem cu pâne, vor recunoasce superioritatea pre­oțimei și ea numai așa va impune. Poporul va vede numai decât, că pe a cui parte e dreptatea, și de iubirea poporului putem fi siguri prin împlinirea ofi­ciului cu acurateță, dar de popor nu este ertat a ne despărți. . . FOITA. j Documente pentru limba și istoriă. (Urmare:) Kpt^H .flJTptfAk A^MNE^ftf nxpHNTEAE. ATOTE IJ,H­­MT0p#AE (țXKXTOpK) Hfj ICA^H UJH AAE nXA^XIJT^A^H TtfTtfpOph RX^&TEAOpk UJH HfBX$tfTf AOJlk, UJH ^CTptf- H^AE AOMUTfA ÎC XÓ t^ÎKIAH. A# A^MNE^ftf tflJ^AE NXCK^TE, H £ g AfAA flXPHNTI AF UXCKTfTK MAU MA­HNTE A £ T0IJ,H BIHH. AÎIMHNX AEH A^MHHX. A^MIJJ“ AAIRIBHTK AHAA AtfA1H £$£ tf AAEBXpATE HX^CK^TE. rapk HÜ <{>XK*ÂTk, ^HTpOW (j>Hpi A flXpHHTEAtfH HE Ktf AWJCtfAk tjitfpx TOATE flfHTptf NOH WMHMM. UJH nxNTptf crifHi'A mvAiTpfc iioropx Af ^wEpic ujh ce •AHTptfnOUJfc AfAA AX^AK C<j>IITk UJH AHAA <ț>A rA AAAp’lA CX ^nfAHIJ,X UJH CX pXCTHriJH. fJENTptf MOH .j^HAEAE A^H nMAA'Ik AHH flOMTk UJH CE KHIJ^H UJH <t>8 ^rpOHAT'Á. UJH ^RHCE ATpEA 3H As’0X CKpHH­­T*px- UJH CX CtfH CnpE HE plC UJH UIAAE A^AUpinTA TAT^A^H. UJH lApk BA BEMH .fNTptf MXpHp1!;. CX Hțtf- AEHE RÎH UJH MOpUjH, HE ^URpÄlpA KApE C<J>pXUJH UJH ^TpS^ AX^Ak C<ț>NTE AAEBEpHTk HE g AE BHAlțf ^XKXTOpiO HfA HE AfAA UXpHNTfAE HE Ktf MXpMH­­TEAE UJH <J)IK>Ak HUE ^KHMZAAk. UlHAk MXpHM MpE HEAA HE AA^ rpXHTk fipOpOHIH .fHTptf C<J>HTk ACXEOpiCA^M- UJH AflOCT OA’fccKlA EHC'fcpMKA MXpX'rtf­­ pHCECKk. tfll EOTf^K At ApTApE flXKATEAOpk, ALjlEriTXME ^BHApE A40pU,HA0pk UJH BHAH,A HE BA GX <J>IE ^R^Kk. AMHN. _____ Revista politică. Toate sferele politice își îndreaptă atențiunea spre Germania. Timpul alegerilor din această împă­răție se priveșce de timpul, în care se cr­esce o politică hotărîtoare în Europa. Și nu fără cuvânt, căci nu se pot ignora așa de ușor sforțările cele mari ale tuturor persoanelor de stat din Germania. îm­păratul, cancelarul de fer, papa, vestitul comandant Moltke, toți au căutat toate mijloacele numai și nu­mai să reușască cu majoritatea, care să fie cu trup cu suflet pentru septenat. Dacă s’a împlinit sau nu voia acestor bărbați cu siguranță încă nu se poate spune, dar foile aduc scirea­­ ji­de 4le că resultatul alegerilor e favorabil pentru dl Bismarck, și astfel nu va mai fi silit să disolve parlamentul. Dacă luptele electorale din Germania au atras atențiunea intregei Europe, apoi cu deosebire au a­­tras atențiunea Franciei. Din Paris se scrie, că re­sultatul alegerilor se așteaptă cu mare nerăbdare. Persoanele politice așa vorbesc, că septenatul va ob­ține majoritatea și cu aceasta va peri pricina cea mare a neînțelegerilor dintre Francia și Germania. Chiar J. Fery e de părere, că Germania e convinsă despre atitudinea liniștită a Franciei. Jurnalele franceze iau notiță deocamdată numai despre numeral celor aleși,­­și reservă însă dreptul a face mai târ­­iu comentă­rile lor. Cele mai normative se ocupă cu alegerile din Elvația și Lotaringia, esprimându-­și bucuria față de alegători, că n’au uitat, că locuesc pe un pă­mânt, care a fost rupt în un ceas nefericit de Francia, și care e menit pentru Francia. Nici o amenințare și nici manifestul lui H­o­h­e­l­o­h­e n’a fost în stare Manuscriptul Y. Cuprinde următoarele: COKPAT 3HC NHHH til­ A^KpXTOpk Nl8 g MAH MAPE KA HEAA HE­A^Kp^X AMK^B8a8h. C0A0M0M 3HC Miji EpE EÎ ÎNX METE K^N^NX EXPEAT^H CA^UIH HEH M 0K­­MEIJIE BACA A^N­EH ME­A#BfOTK AHEA W T pH MET A^M IJE^ttf ^TpAI^T^Atf. ^KX M^ipE ^l.IXA­ fcUTX pXAHKX N­IH KACX. ap HA­MEE8nX W pXCHnIlJIE KIJ MXNJHAI HEH. N^MAH nHHETpI? KX 11^ fIOATE BÍE WM^AE (|)r­px Ml^EpE AEptiiTE AHEA. GOROMON 3HHE. Kx m^ g NHHH­W pxVTATE KA BHJHIJ^A UJApEIIEA^H AUJA g UJH Al X MIA M^EpifKX, fclp'/UJ MAH EHME g A CTA MAHNTE Af^A^H UIH UJ'fcp nEA^H. AHKXTE AHAHMTE A M^EpH MXNHWCX. UJH apE AHH MÜEpH BHME ATXK> nXKATÍ^A UIH AMHTpA­­HEAA M&pHM T0IJ.H. GOAOMON. AHH Tpf H MÍE Af EXpEAII,H rxClW MîfAIJ,H E^IJM. läpk AOM'ipO MHE A» M^EpH HHHH Î/MA M^ I A<j>AAH E8mX. 3hC 8h8a, AE AUEAfflgH KX TpEM AÎ^Kp^pE TO­­MECKX WMi^AE AHM KACX (jj^M^AE UJH KACA KOflEpHT pxif. UJH M^ipe pi. MpXUJ AE nO(ț>T£A£ HEAf Tp^nElJJH MAH MÍÍATE U.HM M^EpHAE Af R1AT EXpEAU,H. Px^TATE 3ABH(Ti'£H. TIK^MA Î^NJAJ ACTE MApE px^TATE ACTE AHEOB^A^M­ UJH g JiAOA A^Kp^pf f^HA aCTE KXNAE ílApítf WMÜASÍH AE EHAE AATS^A. iÎATA EICTE. KXNAE TE Ef/K^pH Af pR^ AAT^A, Gth rpHropíE 3HC kx h8 g mah Mips nxKATE. AíKXTE nH^MA UIH 8iJAE aCTE nH^MA. AK0A0- HMHH AHNHWApx Nh? g nAHE MHHH AUEORE UIH AHACTA H VA rpf8. nXKATE ^ a8m£. 3ABHCTVE pAAHnHUIfTE. n£MTp8 3ABHCTÍE CKpHf. aKOEi: KX gpA. IIaATOM 3HC 3AKHCTIIHKjfA MHHH AZ-NXWApX m8 g (f)XpX EOAAX. HHHH GK^Mn^A (țXpX 4>pHK. T8AHE 3Hf n£l)Tp8 3ARHCTÍE CKpKHE ^iaÎșe bíke KX KAHME (IXH'rp^ KX HE BX^ TOATE A SKp^pH A E a8m abeae (țipate cx8 kx ae a\8au,h a^mhe^e^ UJH KX^TX GnpHHCEAE UJH Af UpHHMH. AAAWCf A*AE ^HHCE. HE M^MAH HE gpA AOH (J)pAI(H ^HTXK) HXCK^gH AT8hH £ UM­­ AHACTA (1.^ ^TXW BXCApE AE CXHSE npE nXMXNTE AHH pxtfTA'lf 3ARHCTHEH. (Va urma.)

Next