Telegraful Roman, 1894 (Anul 42, nr. 1-141)
1894-12-03 / nr. 130
Nr. 130 Sibiiu, Sâmbătă, 3 15 Decembre 1894. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița. luna 3» Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 er., 3 luni 1 fl. 75 er. Pentru monarcie pe an 8 fl , 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu strada Măcelarilor 45 Corespondențele sunt a se adresa la Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele neflancate se refusă — Articolii nepublicați nu se înapoiază INSERTIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr., rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. Anul XXLII Sibiiu 2 Decembre, 1894. Opiniunea publică magiară stă acum sub impresiunea actului sancționării celor trei proiecte de lege. Părtinitorii proiectelor dau expresiune în diferite chipuri bucuriei lor, pentru triumful „liberalismului“. Tinerimea universitară magiară din Budapesta arangiază un conduct de forțe, esprimând prin clubul liberal mulțumita M. Sale pentru sancționarea prea înaltă; din provincie încă s’au trimis depeșe de mulțămire, parte cancelariei de cabinet a M. Sale, parte guvernului. Dacă cercetăm insă, câi cine pune la cale și face aceste manifestațiuni, vom vede, că ele provin sau din isvóre oficioase, dela comitete corni latense, sau dela aderenți ai partidului guvernial sau In fine dela corporațiuni evreiesci, adecă tot dela aceia, cari au făcut dela început demonstrațiuni in favorul proiectelor și cari in orice cestiune jocă după cum le cântă guvernul. De altă parte se anunță, că primatele a convocat episcopatul catolic la o conferență pe 18 f. c. în reședința sa din Buda. Obiectul conferenței, afară de curenții, va fi discutare asupra stării de acum a politicei bisericesci și luarea de decisiuni. Ce va decide episcopatul nu se scie, dar e sigur, că catolicii nu vor înceta de-a lupta cu tote armele legale contra politicei bisericesci, inaugurate de guvern. Cercurile guvernamentale sunt convinse, că esecutarea legilor sancționate va da de pedeci mari, aprope neinvingibile. Esecutarea lor se pare a fi imposibilă în starea de a fi a admistrației și pentru aceea are multă probalitate versiunea, care a eșit din cercurile guvernamentale, că reformele politico-bisericesci vor fi puse în presă numai deodată cu reforma administrativă. Va trebui deci mai întâiu să se voteze proiectul de lege prin care se va introduce administrația de stat și apoi numai să se ducă indeplinire și legile bisericesci. Administrației de stat inse încă ii stau in cale multe piedeci și așa situațiunea creată cu nesocotință prin forțarea nefericitelor reforme politice bisericesci, este forte încurcată. Este apoi nesigură și sortea celor două proiecte, cari au fost respinse in casa magnaților. Un comunicat semioficios exprimă speranța, că situațiunea încurcată, creată prin sancționarea celor trei proiecte, se va limpezi și așa și aceste vor fi primite in casa de sus. Ele vor fi presentate aici numai după sărbătorile Crăciunului , înainte de sărbători casa magnaților va primi proiectul de indemnitate, care a fost votat in dietă Votarea lui se forțăză, ca crasa ministerială (póte și de Bistem) să se resolve, căci acesta stă in legătură cu indemnitatea. Față insa de comunicatul semioficios, unele foi spun, că in casa magnaților s’au înmulțit oposanții prefectelor și e dubiu resultatul trimbițat de oficioși. In orice cas, cabinetul Weber le lasă următorilor soi in fotoliele ministeriale, încurcări și greutăți forte mari. *) Testul original magiar al documentului acestuia este următorul: Méltóságos Brennerberg Mór szebenmegyei főispán és szászispán urnák Nagyszebenben. Méltóságos Uram! Bocsánatot kérek hogy mult Vasárnap Szelistyén templomszentelést kelletvén végeznem, ez okból Méltóságodnak folyó hó 19-én kelt bizalmas és nagybecsű sürgős megkeresésére csak most válaszolhatok. A megkeresés tárgyát illetve van szerencsém mindenek előtt megjegyezni, hogy az itteni érseki székházon, melynek már 10 év ólta gazdája vagyok, ez idő alatt országos nagy ünnepélyek alkalmával mindenkor három lobogó tűzetett ki, jelesen a székház homlokzatának a közepére, tehát a fő helyre tétetett mindenkor az ország színeit viselő vörös-fehér-zöld lobogó, jobbra, a homlokzat egyik végére a felséges uralkodóbáz fekete-sárga, és balra, a homlokzat másik végére a román nemzetiség vörös-sárga-kék lobogója-Ismétlem, e három lobogó mindenkor és kivétel nélkül ily sorrendben tűzetett ki, tehát csak sajnálnom kell, hogy Méltóságodnak azon vett értesülését, mintha az utóbbi, t. i. a román nemzetiségi lobogó a főhelyen, vagyis a másik kettő között tűzetett volna ki, tévesnek vagyok kénytelen nyilvánítani. Mi a román nemzetiségi lobogó jelentőségét illeti, bátor vagyok Méltóságodnak ez iránti kérdésére becses figyelmét azon ismeretes tényre fölhívni: hogy a vörös, sárga és kék szinek a román népnek a legrégibb időkből általánosan kedvelt színei lévén, ezek a román nép viseletén, házi bútorain, díszítményein, különösen a szöveteken, a templomi zászlókon és mindenütt, a hol valami festőit lehet találni, szembetűnően láthatók ; egyébb szinek pedig mint például a zöld és viola, néha a fehér és fekete is, C9ak mint mellékszinek vegyülnek az említett föszinek közzé. rrOs-régi szokása továbbá a magyarországi román népnek, hogy közmulatságok, nászünnepélyek, magasabb állású férfiak fogadtatása és más közörömet okozó események alkalmával házát, esetleg nyerges lovait és igás marháit az említett három színben játszó kendőkkel és szalagokkal disziti fel, és ily szinü kendőkből és szalagokból zászlókat is állít össze, ez 'évén nemzetiségi Ízlésének a kifejezése. Ezen népszokásból fejlődött ki és az ujabbkori Ízléshez idomítva keletkezett a Un document. Având la disposiție mai multe documente, referitore la unele cestiuni naționalebisericesci din trecutul mai apropiat, din incidentul procesului domnișorelor acusate pentru purtarea tricolorului național, fiind trase acum în judecată și femeile române, aflăm de potrivită publicarea documentului de mai la vale în traducere românesca, și în tecstul original magiar.*) El este următoriul: Ilustrului domn comite suprem al comitatului Sibiiu și comite săsesc Mauri du Brennerberg. în Sibiiu. Ilustre domnule ! Vă rog de scusă, că având se îndeplinesc Dumineca trecută o sfințire de biserică în Săliște, numai acum pot se răspund la recercarea urgentă confidențială și mult prețuită a ilustrității Vóstre din 191. c. Referitor la obiectul recercărei, amânore a observa din capul locului, că pe reședința archiepiscopască de aici, a cărei stăpân sunt deja de 10 ani, în acest timp cu ocasiunea de serbări mari regnicolare, totdeuna s’au arborat trei stindarde, anume: la mijlocul frontului reședinței, așadară la locul principal s’a pus totdeuna stindardul, care represintă colorile țării, roșu alb-verde; la o margine a frontului s’a arborat stindardul preaînaltei case dommitare, negru-galbin, or la celalalt capăt al frontului spre stânga stindardul naționalității române roșu galbin-venet. Repet, că aceste trei stindarde s’au arborat totdeuna și fără de escepțiune in ordinea acesta, și astfel nu pot decât să regret, că informațiunea, ce o aveți Ilustritatea Vostră, că acesta din urmă, anume stindardul naționalității române s’ar fi arborat la locul principal, adecă între celelalte două, trebue să o declar de greșită. Ce se ține de însemnătatea stindardului național român, la întrebarea referitore la acesta, amânórea Ve atrage atențiunea la faptul notorie, că colorile roșu galbin-vănăt, fiind din timpurile cele mai vechi colori de predilecțiune ale poporului român, ele se pot vedea în mod frapant în portul poporului român, pe mobilele sale din casă, pe decorațiunile lui, mai cu semă pe țeseturi, pe icenele sfinte, pe pictura caselor și bisericilor, pe stindardele bisericesci și pretutindenea, unde se póte afla ceva pitoresc, cu alte colori ca spre exemplu verdele și violetul, mai rar albul și negrul, sunt amestecate numai cu colori secundare între amintitele colori principale. Este mai departe un obiceiu străvechiu al poporului român, că el cu ocasiunea de petreceri publice, de nunte, la primirea bărbaților de o posițiune mai înaltă și la alte evenimente de veselie generală, își împodobesce casa, eventual caii înșelați și vitele din jug cu năfrămi și petele, caii reprezintă cele most használatban lévő v'ór'ós-sárga-kék Lobogó, mely hazánkban minden egyébb politikai je lentőség nélkül jelzi egyszerűen a román nem zetiséget épp úgy, mint például országrészünkben a kék-vörös szin jelzi a szász, vagy felső Magyarországon a kék-fehér szin a tót nemzetiséget. Méltóságod az említet lobogónak fentebb már kifejtett jelentőségén kívül értesítést méltoztatik kívánni tőlem különösen annak okárólis, hogy ama lobogó vagy zászló némely ünnepélyek alkalmával miért tűzetik ki székházamon? Készséggel és szívesen megfelelek erre is. Köztudomású dolog ugyanis, hogy örömünnepélyek alkalmával egyesek úgy, mint társulatok és testületek, külső jelvények által is szoktak örömükuek kifejezést adni. Ezen indokból tűzettem fel én is székházamon országos ünnepélyek al kalmával a másik kél lobogó mellé a román nemzetiségi lobogót is, mint saját nemzetiségem jelvényét, és az utóbbi 10 év alatt ezen soha senki meg nem ütközött. Ezzel azonban semmi uj szokást nem hoztam be, csak folytattam a boldogult hivatali elődöm néhai báró Șaguna András érsek és metropolita által mindvégig gyakorolt régibb szokást, sőt kezdetben éppen a nevezett elődömtől maradt bárom ócska lo fcrei colori amintite, și din năfrămi și petele de astfel de culori își compune și stindarde, fiind acesta espresiunea gustului seu național. Din acest obiceiu poporal s’a desvoltat, și conformându- se gustului modern s’a născut stindardul, ce se foloseșce acum, roșu-galbin venet, care în patria nostră indică simplu, fără de nici o însemnătate politică, pe naționalitatea română, întocmai precum spre exemplu în părțile nóstre colorea albastră-roșie indică pe poporul săsesc, sau în Ungaria nordică colorea albastră-albă pe poporul slovac. Ilustritatea nostră afară de însemnătatea desvoltată mai sus a stindardului amintit, poftiți de la mine o informare mai cu sumă și despre motivul, că pentru ce se arboreza acel stindard sau stog pe reședința mea cu ocasiunea unor serbări? Sunt gata a respunde bucuros și la acesta. Este adecă un lucru notorie, că cu ocasiunea serbărilor de bucurie atât singuraticii, cât și reuniunile și corporațiunile, dau espresiune bucuriei lor și prin insignii esteriore. Din acesta causă am arborat și eu pe reședința mea, cu ocasiunea de serbări regnicolare pe lângă celelalte două stindarde și stindardul naționalității române, ca un insigniu propriu al naționalității mele, și în cei din urmă 10 ani nici odată nimenui nu i-a venit să se uimescá de acesta. Prin acesta însă n’am introdus nici un obiceiu nou, ci am continuat numai obiceiul mai vechiu, practicat totdeuna de fericitul predecesor in postul meu, archiepiscopul și metropolitul Andrei baron de Șaguna, ba la început am folosit trei stindarde învechite, remase chiar dela amintitul predecesor al meu, și numai la anul 1876 cu ocasiunea venirei Maiestății Sale aici le am schimbat cu altele noue, anume cu acele, pe cari de atunci le obicinuesc a le folosi in tot anul, mai cu samă la jiua nascerii M. Sale și cari stindarde, dimpreună cu cele bogót használtam, és csak 1876-ik évben Ő Felsége itt létté alkalmára cseréltem fel újakkal, jelesen azokkal, melyeket az ólta minden esztendőben, különösen O Felsége születése napján használni szoktam, s melyek az ócskákkal együtt székházam padlásán mindenkor megszemlélhetek. Egyébiránt tudva van, hogy a görögkeleti egyetemes anyaszentegyház saját alapintézményeihez képest nemzetiségileg van szervezve, és különösen a hazai görög-keleti román egyház az 1868 IX t. ez. alapján is nemzetiségi jelleggel bir; a nemzetiség pedig nem csupán nyelvben, hanem a családi es társadalmi élet szokásaiban is nyilvánul j a görög-keleti román fö egyházhatóságok tehát már ennél fogva is nem csak jogositvák, de kötelesek is a román nemzetiséget, t. i. a román nép nyelvét és nemzeti szokásait, a mennyiben ez utóbbiak az egyházi és polgári törvényekkel ellentétben nincsenek, ápolni, és magának a nemzetiségi érzületnek illő módon kifejezést adni. Ha ez igy van, a mint hogy szerintem máskép nem is lehet: úgy a román nemzetiségi lobogónak érseki szókházamon az ország lobogója mellé szokásban lévő kitűzése teljesen igazolva van, és én őszintén megvallom, aromán nemzetiség színeit mindig /