Telegraful Roman, 1896 (Anul 44, nr. 1-146)

1896-10-10 / nr. 115

Nr. 115. Anul XLIV. Sibiiu, Joi, 10-2­2 Octtobre 1896. TELEGRAFUL Apare Mar­­ia. Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL: Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarchie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente şi inserţiuni a se adresa la Administraţiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 45. Corespondenţele sunt a se adresa la Redacţiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 45. Epistolele nefrancate se refusă. — Articulii nepublicaţi nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei ori 15 cr. rendul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie-care publicare. Sibiiu, 9 Octobre, 1896. In zilele aceste s’au presentat și miniștrii in cercurile lor electorale, au dat seama despre lucrările parlamen­tului disolvat, şi şi-au desvoltat pro­gramul sesiunei viitoare. Pe noi ne intereseza vorbirea mi­nistrului de culte şi instrucţiune pu­blică, căci în resortul acestuia cad lu­crurile, cari ating viaţa noastra bise­­ricască-şcolarâ. Seim, că în ministeriul de culte de mult se lucrază la regularea con­­gruei, cu care e legată dotaţiunea cle­rului greco-catolic. Seim, că în ministeriul de culte e conceput planul de a subvenţiona bisericele, respective de a se dota dela stat preoţimea tuturor bisericilor. Spre scopul acesta s’a cerut dela biserici conscrierea dotaţiunei actuale, şi deja în budgetul anului viitoriu s’a luat o sumă mai mare pentru dota­ţiunea clerului. Seim şi aceea, că de altcum de ani de­­jile s’a accentuat şi în parlament, că se intenţioneză modificarea actualei legi de instrucţiune, şi de mult se pre­tinde, ca statul să ia în marile sale instrucțiunea, și să o magiariseze pe totă linia. Propuneri speciale și radi­cale s’a trimis în ministeriu din partea congresului didactic, care s’a ținut în vara anului trecut, și care a dat însă consistoriului evangelic din Sibiiu de a merge cu demonstraţiune la ministru contra curentului sprijinit cu o aşa necruţare din partea dascălilor magiari. Vedem cum se manifestă lucru­rile în practică atât pe terenul biseri­cesc, cât şi pe cel şcolariu şi inspira­ţia vine tot din cercurile guvernamen­tale. Este dlară firesc lucru să fim cu atențiune la cele ce vorbesce ministrul de culte cătră alegătorii sei, şi prin aceasta cătră ţară, şi cunoscând firea lăudăroasă a domnului ministru, din capul locului am putut sei, că el va spune şi ce a făcut şi ce voesce să facă. In vorbirea cătră alegătorii sei ministrul nostru de culte vorbesce pe larg despre cestiunea congruei. In afa­cerea acesta s’au făcut propuneri Ma­­iestăţei Sale Monarchului şi au urmat o serie de disposiţiuni. Nu cunoscem mai de aproape cu­prinsul acelor măsuri, căci ele nu se indică. Un lucru ni se spune, anume s’au conscris venitele prelaţilor şi ale preoţimei atât în biserica rom.-cath., cât şi in cea greco-catolică, şi materia­lul adunat este acuma în primul sta­diu al esaminărei. E dată deci basa de a se regula congrua, şi cu ea se va regula şi patronatul, venitele ste­­lare şi parochiale în biserica greco­­catolică. Ministrul de culte descopere pla­nul său şi faţă cu celelalte biserici. Statul deodată cu clerul romano-şi greco catolic a cugetat şi la preoţimea celorlalte biserici. Preoţimei trebue să li­ se asigureze o dotaţiune corespundetere, în privinţa aceasta în ministeriul de culte s’a şi lucrat un proiect, şi acest proiect în cele esenţiale are deja aprobarea con­siliului ministerial. Nu peste mult se va publica pro­iectul din cestiune, ca lumea să-’l cu­­noscă, şi să-’l pută aprecia din toate punctele de vedere. Un lucru a an­ticipat domnul ministru, să se scie încă de acuma. Asupra acestuia se poate încinge încă acuma discusiunea. Reforma se va face succesiv în decurs de 10 ani. Preste trei ani fie­care preot, care a absolvat o teologie superioara va avea o dotaţiune de cel puţin 600 fl., care în decurs de 10 ani se va urca la suma de 800 fl. Dotaţiunea se va da pe lângă respectarea autonomiei bisericilor, se vor face însă în lege disposiţiuni spre a se crea statului garanţiile cu­­viincioase. Nu vor fi dotaţi dela stat preoţii, cari vor greşi contra statului magiar, şi contra moralităţei, şi în caşul, că li s’ar fi dat dotaţiunea contemplată, vor perde dreptul de dotaţiune. O cestiune cardinală mai atinge domnul ministru în vorbirea sa, asu­pra căreia se pronunţă numai în ge­neralităţi. Cestiunea acesta este cres­­cerea clerului. în sesiunea trecută s’a sufevat o ideiă vechiă, care însă n’a adormit şi e bine ţinută în evidenţă, cestiunea de a se crea academie teologică în capi­tala ţărei pentru bisericile gr.-orientale. Ministrul de culte îşi lega vorbirea de salevarea acestei cestiuni, marcheză trebuinţa şi necesitatea de a se da cle­rului o cultură superioar. Paralel cu acesta , cu o facultate teologică cen­trală, va trebui ridicat nivelul instruc­­ţiunei în seminariele dieceselor, adu­­cându-se în consonanţă cu referinţele timpului atât planurile şcolare cât şi ordinea învăţământului. Conceptele aceste atât sunt de ge­nerale şi de vagi, încât va trebui să cunoscem bine amănuntele, ca să pu­tem străbate în planurile ministrului. Atâta din cuvântarea ministrului pentru informaţiunea publicului nostru. Din toate aceste un lucru este clar pentru noi1. In ministeriul de culte s’a croit de mult un plan mare, bine întocmit, la a cărui parţială executare se lucră cu multă bărbăţie şi cu mare încordare. In acest plan mare e luată întrega viaţa bisericilor, atât în cele ale şce­­lei, cât şi în cele sociale ale ei. Scopul e clar: unificarea statului în o limbă, în o gândire şi în o ma­nifesta­ţiune a vieţei de stat Cu sculele suntem binişor ferecaţi, ele cu un picior stau deja în groapa săpată. E rândul bisericilor. Dotaţiunea contemplată va fi prima probă în privinţa patriotismului după măsura de adi. Vom fi deci cu ochii în patru! Deputaţi liberali anatem­isaţi. Foile sârbesti aduc spirea, că sinodul episcopesc din Carloveţ a pus sub anatemă pe deputaţii de naţionalitatea sârbă ai dietei magiare: dr. Fedor Nicol­ici, Petru Lupu, loan Staievici, Vasiliu Popoviciu, loan Iva­nov­ici, Milan Za­ca şi Ştefan Iovano- I­viei, pentru­ că au votat pentru căsătoria d­- i vilă, şi provoca pe toţi dreptcredincioşii şerbi FOITA. » Documente pentru limbă şi istorie. (Urmare.) Şi când pre noi acea nădejde ne ţine, cum, că cu prilegiul apropiitoarei dezvăluiri a soartei tóatei Eu­ropa, pentru binele de obşte, carele de cătră a no­stru a să despărţi nu se poate, acea luare aminte, des­pre care aşezarea Ţărilor noastre, şi cu celelalte Pu­teri avuta însoţire stau bine, o vom ţine, cu atâta mai de lipse ne este, ca cu a ostăşeştilor Puteri în­mulţire, întru acelui sfârşit măsurată stare să ne aşedăm. In vremile ce de mai anumite, şi mai grele, a împărăţii nóstre Supuşii noştrii, avuta câtră noi dra­goste, şi spre binele de obşte silinţă cu cât cu mai multe Pilde au arătat, cu atâta mai vârtos ne am putè întru aceea nădăjdui, că cu cea mai anumită Stare, adecă întru aceea, care afară de ajungerea a de mult doritei şi lipsitoarei odihnă, cu aceştia bla­goslovite urmări de împreună, şi viitoriul Stat l’a hotărî, la gătirea şi cu alor sale spre acest sfârşit jertfire Supuşilor noştrii să ţinem samă. Totuş Părinţesca a noistră grijă spre împlinirea acelor din afară de rând urmatoare lipsă ca o sluji­toare unelta, la a unuia ca acela modru aflare au pă­şit carele afară de aceea, ca dela Supuşii noştrii cireşi care oblu curgetoare jertfă ar pofti, care Starea cea bună a Contribuenşilor, şi cele mai de lipsă părți a sârguinții le-ar împedeca, mai vârtos întru arătata cătră noi a Neamurilor noua supusă, nădejde sau în­temeiat. Fiind­că noi de hotărîrea aceea a nostra ne ţinem, ca hotărîta prin Patensul din 20 a lui Februarie a anului 1811. Eşti, şi tuturora de ştire făcută a Inschimbatoarelor Titule sumă, nici odată, şi nici cu un prilej să nu o înmulţim, întru aceea ne am ho­­tărît, ca prin calea a întru o mai anumită parte a viitorilor Staturilor aşezatei înainte Primiri (in Anti­cipaţi­onis via) un anumit, şi îndată spre sfârşit în­­torcătoriu Funduş să ridicăm, acesta nouă ţiindune, ca scăderea a obicinuitelor venituri cu altele şi aceia întru asemenea măsură, şi la acel sfârşit alcâtuitore unelte după stările împrejur a vremilor să le plinim. Pentru aceea hotărîm şi rânduim. §. 1. Spre alcătuirea acestui înainte primitoriu Fun­duş am hotărît pe tot anul 3,750,000 de florinţi, carii dela începutul anului 1814 supt curgerea a 12 ani, dintru a Ţărilor noastre Nemţeşti, Bohemii, şi Galiţii după Funduri aruncatelor Ţări venituri pe fieşte care au să vor alege. §. 2. _ • Fiind că Insch­imbatarea şi ştergătdrea Deputăţie aceluia sfârşit, spre care s’au fost hotărît, până acuma de săvârşit au răspuns, cât şi îndestularea nostra, şi a obştii încredere au dobândit’o­ chivernisirea a Fundaşului, din făcuta supt §. 1 hotărîre, următoriu aceştii Deputăţie singură, o încredinţăm. §. 3. Spre acest sfârşit, din anumita înlăuntru viitoare Dare hotărîta pe an de 3,750,000 de florinţi sumă, la unita laolaltă în schimbătore şi ştergătore Depu­tăţie trebue să se dee înlăuntru, prin care acesta, supt curgerea a mai sus hotărîţilor 12 ani, la 45 de Milioane de florinţi va creşte. §. 4. Dară ca acestea a Fundaşului împliniri (adau­suri) după a lipsii măsură, spre punerea acelor din afară de rând chicltitele îndată, să se potă întoarce unitei laolaltă schimbatoarei, şi ştergătorei Deputaţii am încredinţat ca 45 de Milioane de florinţi facetóare înainte primitoare Tidule să gătască, şi spre porunca a sfatului nostru Finanţialicesc gata să le ţină. §. 5. Formele acestor înainte primitore Titluri, după acelora deschilinitore împărţire, prin alt osebit Patens să vor da afară. rva ,irmar se nu voteze pentru realegerea lor. Se înţe­lege foile patriotice condamnă acastă ţinută a sinodului episcopesc din Carloveţ. Un apel cătră poporul magiar. Par­tidul dela guvern, aşa numitul partidul libe­ral a lansat un apel cătră poporul magiar, unic în felul său. O aşa monstruositate din toate punctele de vedere, rar ţi se dă se verii. Apelul are forma unui placat inmens. La prima privire cugeți că e vr’un anunţ despre sosirea vr’unui circ s’au a vr’unei panorame. E scris cu litere roşii, carmin ! tot câte de un cot de mari. întreg apelul — ţinut de altcum într’un ton de tot copilăros — este o aglomeraţie de laude la adresa partidului li­beral şi o ponegrire scandaloasa la adresa par­tidelor oposiţionale. Era câteva specimene: „Partidul liberal a adus astfel de legi şi acuma în urmă, cari promo­­vază bunăstarea poporului“. Apoi specifică acele legi de o rară bunătate, aşa, despre scăparea de filoxeră a viilor, despre promovarea economiei de vite etc. „A regu­lat Dunărea şi Tisa, ca să nu vă enundeze pământurile .... Câte stele pe cer, cu atâtea lucruri şi-a bătut capul guvernul. Toate cu­getele i-au umblat într’aceea, ca să vă ajute vone. Cum lucraţi voi în soare, în vânt şi ploaie, aşa a lucrat guvernul şi partidul său în parlament. Dar oposiţia­­ a lăsat, ea a făcut numai scandale, s’a obrăznicit etc. Dacă n’a putut face guvernul şi mai mult pentru voi, vina e a oposiţiei“. „Ce vă trebue vona, pace ori răsboiu?" „ Politica partidului guvernamental e pa­cea. Pacea religionară, pacea socială, pacea economică, pacea dreptului public !­ „Politica oposiţiei e răsboiul!“ Apoi începe cu terorisarea: Nu votaţi cu oposiţia, că se supără bunul nostru rege. „Aceea o merită acest bun şi mare rege al nostru, să-i întristaţi inima?“ Apoi urmază o litanie de ponegriri, de­făimări. „Nu votaţi cu partidul poporal, acela e partidul popilor şi al domnilor, cari ţin cu muscalul. Politica lor dă îndărăt ca racul. Ea vrea să aducă îndărăt timpul iobăgiei, când plătiaţi robotă, dejmă şi decimă po­­piască. Vreţi voi să fiţi arăşi iobagi?“ „Nu votaţi cu partidul lui Ugran, el e amicul socialiştilor sângeroşi, şi lâgă prietenie

Next