Timpul, februarie 1890 (nr. 62-84)
1890-02-23 / nr. 81
SAMBATA 24 FEBRUARIE 1890 ABONAMENTELE: In toată țara, pe an . . . . 40 le „ „ pe 6 luni . . 20 ., „ „ pe 3 luni. . . 10 „ Pentru streinătate pe an . . 60 , Abonamentele se priimesc la Administrație 1 EXEMPLAR 10 BAI Birector politic .1. PALEOLOGU Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54 EDIȚIA A DOUA ZIAR,OTI I >I .VIN ANUL XI No. 81 ANUNȚURI NI INSERȚII Linia 30 litere petit pag IV. . . 1.4 Reclame pag. III........................P50 , „ II........................2.50 ANUNCIURILE ȘI INSERȚIUNILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, Ho 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Plac la Bourse. Scrisorile nefrancate nu se primesc Manuscrisele nepublicate se ard Boemscl, 23 Mmm 1890 IN SFÂRȘIT!... „Delfinul“ colectivităței a isbutit.... să nu cadă la o alegere. Posomorâtul de la Buzeu, mult incercatul de la Muscel și Mehedinți — la telegraf, domnule Orăscu ! — ma că dureri la alegerea de la Banca Națională ; cu 1080 voturi din 1977 exprimate, d. Eugenie Stătescu a fost reales censor, alături cu d. Carada, proclamat director cu 1124 voturi. Că acest resultat va fi trâmbițat, drept un imens succes de către intreaga colectivitate, nici o îndoială nu incape ; dacă domnii colectiviști fuseseră capabili să ne asurzească cu cântecele lor triumfale, chiar cu prilejul alegerei d-lui D. Giani la decanatul advocaților, — cum n’au să ne asurzească de astădată, când au isbutit a’și menține intactă formidabila lor cetățue politică? Ne așteptăm, de-a binele, să audim răsunând pînă și faimosul corn al lui Astolph, care predomina și vitetul surd al cutremurelor de pâmănt și bubuitul tunetelor. Cu toate astea, veselia cea mai profundă și mai inefabilă, fără dar fără poate, d-lui Stătescu se cuvine, de d. Stătescu va fi fost cu nesațin savurată. Căci, s’o recunoaștem cu francheță, nu e glumă să fii adus de împrejurări la sumbra credință că ești cel mai nenorocos pe lume, că a’ți pune candidatura și a cădea totd’auna, una face , când, astfel pornit, se întâmplă ca realitatea să’ți desmintă așteptarea, negreșit aceasta cată să fie întocmai cum s’ar deschide cerul și ai privi incomparabila splendoare divină. Dar, cu atât mai excepțională trebue să fie mulțămirea d-lui Stătescu, cu cât de excepțional era de astă-dată și jocul domniei sale. La Buzău ca și la Muscel, la Muscel ca și la Severin, „moștenitorul presumtiv“, dacă nu dobândise câștig, nu indura nici pagubă pe când acum vorba era : nu să câștige, ci să nu piardă, nu să inainteze, dar să nu dea îndărăt. Ei bine, de astădată d. Stătescu n’a dat îndărăt și, firește, iu aste vremuri, nu poate fi un succes vulgar pentru un colectivist care se menține. Așadar, la alegerea de la Banca Națională, a triumfat colectivitatea represintată prin aleșii săi Eugeniu Carada și Stătescu , și a triumfat și nenorocosul „delfin“. Și d-lui Stătescu in parte, și colectivităței in întreg, trimitem complimentele noastre. Cu toții au dovedit că nu zadarnic au neglijat interesele țarei, cât timp au stat la guvern, deoarece ații dumnealor sunt detentorii celor mai multe acțiuni ale Bancei, niște detentori pasionați și pe cari nevoia nu o poate sili să se despartă de adoratele acțiuni! Victoria de la Banca Națională este, in realitatea lucrurilor, victoria îmbogățitei colectivități. Averea a triumfat, asta e scurt, cuprindător și semnificativ. N’avem nici ură, nici necaz; din contra, dacă ne-am aminti unanimitățile cu cari triumfau pene acum d-nii colectiviști la Banca Națională, și dacă am ține seamă de numărul voturilor ce au întrunit a<al amicii noștrii, și de truda cu care au isbutit adversarii, ni se pare că, pe drept, am putea noi triumfa in locul dumnealor. Dar, nu aceasta ne poate interesa. Averea a biruit, acesta e faptul desbrăcat de frase, realitatea goală ca Hassan al lui Musset. Dar, fiind că acest fapt ni se pare prea puțin in armonie cu principiile democratice, in virtutea cărora d-nii liberali cereau cândva suprimarea Senatului și transformarea colegiilor electorale, manifestăm speranța că atât d. ministru de Finance cât și parlamentul, se vor grăbi să vină in ajutorul victorioșilor de astăzi, și să realiseze reformele ce vor socoti mai potrivite, in această importantă cestiune. TELEGRAME Serviciul Agenției Române Austro-Ungariv Viena, 6 Martie. — După spusele lui Neue Freie Presse, neînțelegeri s’ar fi ivit in cabinetul unguresc cu prilejul legal asupra indigenatului ; există deosebire de vederi intre d. Tisza și d. Szilágyi, ministrul justiției ; cell’alți miniștrii împărtășesc opinia d-lui Szilagyi. Nici intr’un consiliu de miniștrii sub preșdența împăratului nu s’a putut înlătura neînțelegerea, d. Tisza stăruind intru părerea sa. După „Neue Freie Presse,“ d Tisza s’ar retrage dacă ideile lui nu ar fi adoptate, și ar fi înlocuit prin Comtele Szapăry, ministrul agriculturei. „Presse“ crede din potrivă, că Comtele Csaky, actualul ministru al instrucției publice, va alcătui ministerul cu câteva elemente din oposiția moderată, a cărui club s’ar contopi cu acela al liberalilor. Frauda Paris, 6 Martie. — D. Spuller a adresat d-lui Herbette o Notă in care expune dificultățile de tot felul ce le întâlnește regularea cestiunilor atât de delicate ca acelea cu care are să se ocupe conferința de la Berlin. In orice caz, conferința n’ar putea să discute limitarea orelor de lucru, cestiune care stă in strânse legături, cu puțin in cât privește pe adulții, cu condițiile generale ale producției industriale. Această cestiune trebue privită ca una care se ține cu totul de ordinul interior. Cu aceste reserve, guvernul francez este dispus a adera in principiu la conferința de la Berlin, insă hotărârile definitive le va lua numai când și Germania va stabili caracterul și programul conferinței. 6 Martie. — Cariera. Laur își desvoltă interpelarea asupra conferinței de la Berlin; el blamează guvernul că a primit invitația Germaniei. D Spuller răspunde in sensul Notei trimisă d-lui Herberte Delegații cari vor merge la conferință vor trebui să scie bine cestiunile asupra lucrătorilor; ei vor trebui să se îngrijească de libertatea lucrului și de bunul train al lucrătorilor. De altmintrelea, cadrul conferinței va trebui să nu fie prea mult lărgit. Ministrul adaugă: „Franța a redevenit tare, prin vocea sa vorbi: rațiunea, umanitatea, civilisațiunea și progresul". Discursul d-lui Spuller a fost foarte aplaudat. D. Millevoye (bulangist) a întrebat pe ministrul dacă se invoeste să fie interpelat asupra politicei generale (protestări). D. de Cassagnac ia cuvântul și spune că guvernul nu poate fi interpelat asupra politicei exterioare: sunt nisce cestiuni cum nu trebue să fie împinse prea departe. Față cu cestiunea exterioară nu există nici majoritate nici minoritate. Camera a votat cu 480 contra 4 voturi, ordinul de zi pur și simplu cum a cerut d. Spuller. Germania Berlin, 6 Martie.—După textul autentic al discursului rostit de împărat, la prânzul deputaților dietei din Brandenburg, Majestatea Sa a spus că, după ce lucrase să asigure pacea exterioară, va purta grija, urmând exemplul bunului său, de prosperitatea claselor de jos ale societății. împăratul privește posițiunea sa ca o sarcină ce i-a fost dată de Providență și de popor, ca un depozit încredințat de D-zeii îngrijirilor sale, deposit de care va trebui să dea socoteală și a cărui desvoltare el trebue să o asigure. împăratul va priimi pe toți ce vor vor să’l ajute, dar va sdrobi pe toți aceia ce’i vor pune stavile. Italia. Roma, 6 Martie. — D. Crispi a apărat in Cameră politica africană a guvernului; el a zis că ocupația Masuuei nici odată nu va deștepta gelozia Engliterei cu care Italia stă in cea mai bună înțelegere. Camera a votat cu 193 voturi contra 55 o moțiune spunând că, aprobând înțeleaptă purtarea guvernului in afacerile Africei, Camera trece la ordinea de zf. Rusia Petersburg. 6 Martie —Principele Nicola al Muntenegrului, e așteptat in Petersburg săptămâna viitoare. Seria!« Belgrad.— 0 Martie. Cu prilejul aniversărei proclamărei regatului s’a celebrat un serviciu divin, cu mitropolitul Mihail in cap. Au fost față: Regele, Regenții, Miniștrii, corpul diplomatic. Trupele din garnisonă au fost înșirate pe drum unde a trecut Regele cu suita La 12 ceasuri a fost recepție la Palat. Ministrul de finanțe a inaintat in scujemă un proect de lege autorizând guvernul să bată monedă de argint pentru 6 milioane, și in acelaș timp să retragă din circulație moneta de cupru in aceași valoare. ----------------------------------Și aceia cari își inchipuiesc că unirea acestor elemente ar putea da vreun resultat satisfăcător pentru liberali in genere, fac un fel de socoteală a lui Nastratin-Hogea, presupunând că adăugând zero lângă zero, vor scoate o sumă care să reprezinte altceva decât tot zero. In adevăr, ce ar putea aduce d. D. Brătianu ? Ce ar aduce d. Ioan Brătianu, când amândouă aceste grupuri n’au nici o forță reală ? Grupul colectivist e istovit, fără vlagă, compromis și unit de toată lumea, — dovadă numărul infim in care au intrat in Parlament, iar grupul d-lui C. Brătianu nu exită, n’a existat nici o dată. Când dar astfel stau lucrurile, la ce ne tot amenință dumnealor cu concentrarea unei armate dezorganisate, incapabilă de resistență ? S’o facă mai de grabă, pentru ca să avem prilejul de a le dovedi cu fapte cele susținute aci. GORCBNTRABE&. LIBERALA Ne vine să pufnim de rîs, ori de câte ori auiim vorbindu-se de concentrarea liberală. Me rog, ce poate fi această faimoasă concentrare? Ar putea ea ține piept elementelor conservatoare ? Noi credem, că singura combinație care ar putea eși triumfătoare dintr’o luptă, ar fi unirea unor elemente cari fiecare ’n parte, ar representa o forță. Dar se ’nșală grozav aceia cari cred că slăbiciunea așa numiților liberali, stă in faptul neunirei diferitelor lor grupări. Nu causa acestei slăbiciuni nu stă in această desbinare, ci in slăbiciunea fiecărei fracțiuni in parte. O LUCRARE UTILA D. Gr. Peucescu, ministrul agriculturei, va depune grilele acestea in Cameră un proiect de lege pentru facerea recensământului general al populațiunei țărei, la finele anului curent. Ne aducem aminte, că in acest scop, a numit deja o comisiune de statistică, care să se ocupe in special cu studiarea și elaborarea unui program serios de modul de operațiune și execuțiune al recensământului. Constatarea și cunoașterea elementelor populațiunei țarei, din punctul de vedere al stării sale civile și sociale, era o necesitate de mult timp simțită. Această operațiune a recensământului nu mai putea fi înlăturată. Trebuințele reale ale Statului, interesele societăței, cerințele științei statistice, exprimate in congresele internaționale de statistică, la care și țara noastră a luat parte, reclamaui imperios tacerea unui asemenea recensământ. Se știe că toate Statele, fără excepțiune, cu o cultură oarecare își efectuează numărătoarea populațiuneî la fiecare 5 sin 10 ani. Țara noastră, incă de la anul 1859, n’a mai efectuat un recensământ al populațiunei sale, astfel că, după o trecere de 30 de ani, rezultatele sale nu mai pot servi de bază in aplicarea diverselor noastre legi și regulamente, cu un caracter politic, administrativ și economic. Nu ne inclucim câtuși de puțin, că adunarea deputaților, pătrunsă de importanța și serviciele însemnate ce pot aduce țărei rezultatele acestui recensământ , se va grăbi să îmbrățișeze această lucrare de un interes național și general, și va acorda spesele necesare, fără de cari nu se poate obține rezultate satisfăcătoare. Acte oficiale •" • ra f fi Ministerul de Interne Consiliul comunei rurale Strehaia din județul Mehedinți, se disolvă, numindu-se membri in comisiunea interimară d-nii Nae Cristescu, Drăghici Călugărescul și Constantin Panduru. Prin decretul regal cu No. 567 din 20 Februarie 1890, d. Radu Stănescu, s’a numit in funcțiunea de membru in comisiunea interimară a comunei rurale Gherăseni din județul Buzău, in locul d-lui loan Pârnog, revocări Prin decretul regal cu No. 568 din 20 Februarie 1890, d. Teoharie Ștefănescu, s’a confirmat in postul de casier al comunei urbane Focșani, din județul Putna, in locul d-lui T. Carja, decedat. Prin decretul regal cu No. 548 din 19 Februarie 1890, d. doctor V. Bocescu, s'a numit in postul de medic al plășei Braniștea, din județul Iași, însărcinat și cu căutarea bolnavilor din spitalul Ungheni. Ministerul Lucrărilor Publice Prin decretul regal No. 572 din 21 Febuarie 1890, d. Prosper Vojer, actual inginerșef al serviciului drumurilor din județul Tulcea, in interes de serviciu se transferă in postul de inginer-șef al județului Dorohoiu, post rămas vacant prin decodarea titularului. Ministerul Agriculturei, Industriei, Detineretului și Dementelor Se acordă fabricei de var hidraulic și de cimint de la Comarnic, a d-lui Basilio Aldasoro, pe lângă celelalte avantaje acordate, și scutirea de impozitele directe către Stat, județ și comună pe teren de 15 ani, cu începere de la 1 Decembr* 1889 Știrile pilei M. S. Regele a primit din partea M. S. Regelui Siamului o scrisoare de felicitare, drept răspuns la notificarea ce ’i s’a făcut de către Augustul nostru Suveran, că Principele Ferdinand, nepot al M. S. Regelui, a fost desemnat, conform art. 83 al Constituțiunei, ca moștenitor presumptiv al Coroanei, și a primit titlul de Alteță Regală, Principe al României.K In seara de Mercur, 21 ale curentei, M. S. Regele și A. S. R. Principele Ferdinand au bine-voit a onora cu prezența lor represintația operei „Lucia de Lammermoor“, dată in sala Teatrului Național, cu ocasia jubileului pentru a 25-a aniversară a conservatorului de musică și declamațiune din Bucuresci. La sosire, Regele a fost intimpinat de dnii Gr. C. Cantacuzino, directorul general al teatrelor, E. Wachman, directorul conservatorului și G. Stefănescu, profesor de musică, iar la intrarea in loja regală, orchestra intonă imnul național. M. S. Regele a asistat pînă la sfârșitul acestei representațiuni. M. S. Regina, fiind incă puțin suferindă nu a putut lua parte. O CIRCULARĂ Circularea d-lui ministru al cultelor și instrucțiunei publice cu No. 1.696 din 20 Februarie 1890, către d-nii revisori școlari din țară. Domnule Revisor, Veijond din adresa No. 35.492 a direcțiune! casei de depuneri, că unii din directori și directoare de scoli primare urbane pun prea puțin zel pentru atingerea scopului inființărei secțiunei servi-