Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)

1890-10-10 / nr. 266

sensaționale, dar, după afirmarea oficioaselor austro-germane, tot a­­tât de puțin intemeiate. «Novoie Vremia» spune că un di­plomat cunoscut austro-ungar ar fi afirmat corespondentului ei din Vie­na, că nimic nu face să se resimtă­­ mai neplăcut retragerea d-lui de Bismarck de pe scena politică, de­cât rolul important ce incepe să’l joace acum pe aceiași scenă d. Grispi. Pe când inainte ministrul prezident al Italiei se arăta mulțumit cu o­­­noarea d’a face parte din alianța celor două imperii, acum el cere foloase directe, amenință cu prie­tenia Franței, cu un cuvânt, ar fi zis diplomatul austriac, «il nous­­traite cavalierement.» Același corespondent al ziarului rusesc ar fi aflat că lordul Salis­bury are o antipatie formală contra d-lui Grispi; nu-i poate ierta mai ales cochetarea cu Franța. După părerea ziarului rusesc dar, întrevederile dintre cancelarii și mi­niștrii president ai puterilor de cari e vorba, ar insemna că s’ar simți trebuință urgentă d’a se aplana ne­înțelegeri, d’a se evita mici con­flicte cari cu vremea ar putea să crească și să amenințe existenta a­­lianței vntreite. «Pester Lloyd» care relevează toate acestea, nu crede că e nevoie să le desmintă cu contra-afirmări din cercuri și mai bine informate decât acelea din cari se inspiră ziarul rusesc. Oficiosul ungar crede că e de ajuns să citeze invențiile obici­nuite ale lui «Novoie Vremia», cum a fost de pildă și acea despre uni­rea personală a României cu Bul­garia, pentru ca să convingă pe ori­cine că afirmările ziarului rusesc sunt luate din vânt. Eastern. TESTAMENTUL LUI V. ALEXANDRI Mercur! 3 curent s’a deschis de că­tre Tribunalul Roman testamentul ne­muritorului poet Vasile Alexandri, in prezența soției sale și a d-lui Buicli, avocatul d-nei Bogdan, fiica defunc­tului. Testamentul poartă data 21 Sep­tembrie 1886 făcut in Mircești, și scris de mâna proprie a defunctului, și cu­prinde următoarele desiderate : Lasă tot avutul său consistând: din moșia Mircesti si o vie la Socola din * • j» județul Iași celor două nepoate ale sale Margareta și Elena, născute din căsă­toria fiicei sale cu d. Dimitrie Ca­­targi. Din usufructul acestor bunuri se va bucura până la moarte soția sa d-na Paulina Alexandri cu condițiune:­a) . A construi o capelă pe locul unde va fi mormântul defunctului. b) . A construi o școală încăpătoare pentru predarea învățământului pri­mar. c) . A înzestra trei fete sărace din Mircești, dându-se câte 2 boi și 4 vacă. Bardul­­ și-a mai exprimat dorința ca frumoasa luncă de pe malul Sire­tului din Mircești să nu fie extermi­nată nici­odată prin tăere, și nici moșia să nu se instreineze de­cât in­tre membrii familiei. Manuscriptele ce se vor găsi se do­nează Academiei. Se presupune insă că s’ar mai fi aflând și un alt testament la Paris. TIMPUL 10 Octombre CURIERUL PROVINCIEI Corespon­ particulară din Iași Cu acceleratul de aseară, a plecat o delegațiune a clubului colectivist pen­tru a asista la întrunirea publică ce țin colectiviștii azi in Capitală. * O neînțelegere serioasă există intre disidenții și liberalii naționali. Cei d’ăntâiă pretind ca nici un co­lectivist pătat să nu figureze pe listă, cel de al douilea temându-se ca cu chipul acesta să nu fie excluși cu toții, se opun cu înverșunare acestei preten­­țiuni. Pentru aplanarea acestui diferend s’a ținut aseară ședință la clubul colecti­vist.* Radicalii s’au întrunit și ei aseară pentru a fixa definitiv lista candida­­ților. * Mâine incep probele orale la concur­sul ce se ține la Universitate pentru ocuparea catedrei de Matematici de la Externatul de Domnișoare. * Colectiviștii sunt revoltați (?) contra câtor­va profesori și institutori, cari in­­ calitatea de cetățeni asistă la întru­nirile electorale. Ei (colectiviștii) uită, se vede, că cu câți­va ani in urmă, profesorii Universitari, de pe înălțimea catedrelor, lăudau cu profusiune actele marelui cetățean Ion Brătianu blamând * w tot­o­dată in termeni nu tocmai cu­viincioși atitudinea oposițiunei­ unite. In care parte e corectitudinea? » D. Neculae Ionescu profesor univer­sitar e însărcinat cu redactarea pro­gramului serbărei de la 14 Octombre, când va avea loc desvelirea statuei lui Gheorghe Asaki. In seara acelei zile, va avea loc la teatrul Sidoli o representație extraordinară dată in­­memoria funda­torului școalelor românești. * Eli s’a dat resultatul probelor scrise de juriul numit pentru examinarea can­didaților pentru catedra de matematică de la Externatul de Domnișoare. Din 12 candidați câți s’au prezentat, au fost admiși la probele orale numai 4 și a­­nume : d-șoarele Bugeac, Iorga și Po­­pescu și d. Negruzzi. In astă seară la 8 și juni incepe orarul. Lupta va fi foarte viuă, de­oare­ce tus-patru can­didați sunt foarte bine pregătiți. * La corpul al IV-lea de armată s’a ținut azi examenul pentru admiterea elevilor in școala de administrație. * Colectiviștii au fie gând să puie pe listă pe d-na Vasile Gheorghian. Mai mult de cât sigur insă, că d-sa va re­­fusa prin publicitate această candida­tură. * Repetițiile teatrale au început era la orele 10 lum. De abia la 1 Noembre se va deschide stagiunea. * Frații liberali au cerut și obținut sala curții cu jurați pentru a ține în­truniri.* La 16 Octombre va veni din n­oți— nu știu pentru a câtea oară—înaintea Tribunalului secția I, procesul penal de abuz de încredere și escrocherie in­tentat foștilor ajutori de primari Neu­man Paraschivescu și Dim. Gheorghiu. i­ Azi au început examenele aspiran­ților pentru bursă de la școala nor­mală superioară. La toate facultățile numele candidaților intrec numărul lo­curilor vacante.­ La 15 Octombre incep la facultatea de medicină examenele de fie­care an. La 1 Noembre incep examenele de doctorat. A. Faptele zilei DIN BUCUREȘTI Afacerea castraților muscali.—In numărul de mâine vom da la această rubrică amănunte însemnate asupra a­­cestei afaceri, care acum preocupă mult opiniunea publică și justiția! * * m * Luptă pentru un drapel.­Un incident ne mai pomenit s’a întâmplat iers Luni pe calea Victoriei, in dreptul magazi­nelor «Universel» și «Carapati» la în­toarcerea gardei de la Palat cu musica și drapelul. Un individ civil, in vârstă ca de vr’o 50—­55 ani, îmbrăcat cu palton, se repezi in compania soldaților, la drapel, și pune mâna pe el. Sergentul port drapel nu’l lăsă din mână și se incepu o luptă intre sergent și ei. Soldații înfuriați, puseră baioneta la arme, dar tânărul comandant al deta­șamentului iÍ opri de a da cu baioneta; totuși unii dintr­ ânșii tot au­ dat cu patul pustelor, au­ lovit pe om la cap, de unde curgând sânge s’a pătat dra­pelul. Mai cu stăruință, mai cu inghioldeală, cu greu­ i se descleștară mânile de pe drapel; atunci detașamentul se resta­bili in bună regulă și plecă cu drape­lul la casarmă. Individul fu dus la casarma gendar­­milor pedeștri­, de unde a fost pornit la spital. Un amic al nostru, locotenent in ar­mată, intrebându-i că ce l’a îndemnat să facă aceasta, ’î respunse că miseria, de­oare­ce a fost și el in armată, un­de făcuse și el parte ca păzitor al drapelului. De aci se poate deduce că omul tre­­bue să fi fost nebun. * ★ * Sinuciderea de la șosea, (amănunte m­or). — Am­ anunțat ieri că un toner s’a găsit spânzurat la șosea. Nenoro­citul se numește Vegesi și e fratele d-lui L. Vegesi, fierar din strada S-fi. Apostoli No. 30. El dispăruse de acasă de Sâmbătă. D. Vegesi citind cele în­tâmplate prin jurnale, s’a dus la spital și a recunoscut pe sărmanul său frate. Nenorocitul era in etate de 17 ani. DIN JUDEȚE Sinuciderea din Ploești. — Tânărul evreu Emanoil Kohl, student in clasa III—a la școala comercială, s’a sinucis in noaptea de 5 ale curentei, luând Ile­­por Sulfuris (ficat de pucioasă) ce con­ține arsenic, care, prin căldura ani­malică produce accid sulfidric, un su­focant puternic. Ca student, sinucisul era foarte sir­­guitor la învățătură, și in anul ante­rior fusese premiant al II , insă era de un caracter misantropic, necomunica­tiv cu conșcolarii sei. A lăsat in urmă-i o scrisoare in care zice: că s’a hotărit sâ’și curme INFORMAȚIUNI Mâine vom publica o im­portantă declarație a d-lui Dim. Brătianu. Rugam pe alegotori să ție seamă de acea declarație, la viitoarele alegerî comunale. Azi dimineață M. S. Regele a plecat cu un­ tren special la Fe­tești. Liberalii-conservatori sunt con­vocați pentru Duminecă seara. Voința Națională d’a seară, pu­blică o sumedenie de informa­­țiuni privitoare la niște­­ scanda­luri ce se atribuesc agenților comunali. E foarte ușor să acuzi, dar foarte greu să dovedești aceea ce susții. Voința care a fost prinsă cu viața fiind-că școala pentru el era o povară și că avea un cap strimt, un creer mărginit de a coprinde iute în­vățătura. De felul lui din Focșani, n’avea eta­tea mai mare de 17 ani și era dintr’o familie cu poliție. * ocaua mică in alte dara­veri de această natură, nu va fi crezută nici de astă-dată. D. Laurian a fost însărcinat de ministerul instrucțiunei, să reprezinte acest minister la des­­velirea statuei lui Asaky. Tot­ odată d. Laurian va ins­pecta toate școalele din Iași. Mâine se ține licitație pentru darea in întreprindere a clădirea localului de gimnaziu de la Vas­lui­­. întinderea moșiilor Statului scoase in vânzare până la 8 Oc­tombre anul curent, este de 75 de mii de hectare sau 15 mii de loiuri. D. inspector domenial Cesianu, a fost insărcinat cu inspectarea societăților de asigurare asupra vieței. Membrii Camerei de comerț s’au adunat aseară și au discu­tat mai multe chestiuni la or­­dinea­ zilei. Certurile liberalilor craioveni continuă. D. Vasile Geblescu mare pro­prietar,­­și-a dat demisia din clubul liberal-național din Cra­iova. Actualmente la biuroul tehnic de la ministerul Instrucției pu­blice, se lucrează cu mare acti­vitate la elaborarea planurilor pentru liceul din Dorohoiu. D. ministru al Domeniilor a dat o circulară in privința so­cietăților de asigurare asupra vieței și anume: 1) Societățile de asigurare să­ nu mai facă nici o reținere din sumele ce sunt datoare să de­­puse conform art. 147 din cod. comerc. și art. 15 din regula­mentul aceluiaș cod; 2) ca sumele reținute să se depuie la casa de depuneri ; 3) Pentru a obține liberarea sumelor depuse, să se conforme art. 20 și 21 din regulamentul cod. comerc, adică să presinte ministerului statele asiguraților cu chitanțele lor că și-au primit sumele ce li se cuvin și găsind aceste acte in regulă, s­ă se libe­reze societăților sumele ce au depus . 4) Zisele state să cuprindă o coloană in care să se arate tim­pul pentru care a fost făcută a­­sigurarea ; 5) Aceste state să se publice in «Monitorul Oficial»: 6) In cas de a nu se conforma articolului 147 din cod. comerc. să se dea justiției după ce vor fi inspectate de inspectorul do­menial. D. dr. Malcoci a fost numit conferențiar de higiena la școala comercială din Galați, in locul vacant prin demisia d-lui d-r. Vitzu. Consiliul sanitar a fost com­plectat cu d. d-r. Locusteanu. Faimosul Tache Anastasiu a fost ales de libera­lii­ naționali din Tecuci ca președinte al comite­tului lor de acțiune. Aferim. Ministerul de Interne, printr’o circulară a hotărît înființarea unei comisiuni compusă din câte un funcționar din fie­care minister, pentru a chibzui modul de a se furniza hârtia și imprimatele pentru diferitele ministere. Consiliul de miniștri nu a în­cuviințat modificarea art. 36 și 43 din regulamentul școalei de comerciu in sensul de a se per­mite facerea mediei generale la examenul de finele anului, și dacă nota parțială va fi mai mică de 4 la 2 obiecte, și reducerea no­tei pentru premiare de la 7 la 6. D.Gh. Hazu, profesor la școala teh­nică din Iași, a fost numit inspector domenial de cl. III-a in locul d-lui Pascu care e nu­mit inginer de cl. II. Membrii societăței presei s’au întrunit aseară și au continuat discuțiunea asupra­­ regulamen­­tului presei. Disează o nouă ședință pentru a­celași scop. TELEGRAME Austro-Ungaria Viena, 20 Octombre. — «Politische Corespond­enz» află din Constantinopol ca închiderea bisericilor grecești a fă­cut o rea impresie la palat; nu e ni­mic de temut in Constantinopol, dar­­ ar­ putea întâmpla ca această mă­sură, dacă se menține, să aibă resul­­tate supărătoare in provincie. Totuși cercurile diplomatice nu cred că se va DIN STRĂINĂTATE Dramele vitriolului.—Un domn a­­nume Petre F... se găsea cu fratele său și câțî­va camarazi de atelier, intr’un magazin de vinuri din cartierul Pâre- Lachaise, când da-o­ dată d-na F... sosi și porunci bărbatului ei să meargă a­­casă. Petre F... avea aerul d’a nu se sin­­hisi de acest ordin, atunci soția lui exclamă: «Ah­i tu nu vrei să viî a­­casă?» și in același timp ii turnă vi­triol pe cap. F... care purta o șapcă de postav, putu să-și ferească capul, dar cea mai mare parte a materiei corosive ii curse pe ceafă in jos. El respinse cu violență pe femeia lui și in același timp iși luă șapca jos pe care mai rămase o parte din vitriol; din nenorocire in brusca mișcare ce o făcu, el mai stropi alte cinci persoane și mai cu seamă pe fra­tele său care fu grav rănit la față. Răniții au fost duși la o farmacie, cât pentru culpabilă ea fiind dusă la comisariat, declară că a comis fapta din gelozie. D-na F... a fost arestată. * *• Drama din Am­rezze. — Din Oran (Algeria) se scrie că un inginer de drum de fer d. R... om distins și excelent musician, anul trecut era ocupat cu facerea liniei ferate de la Tlemceni la Ai­fezze. El fu priimit foarte priete­nește de către d. Weiss administrato­rul comunei, având locuința la Ai­fezze. In curând se stabiliră relațiuni in­time intre inginer și d-na Weiss; și aceasta deja mamă a ciuoi copii, era aproape să nască in curând un al trei­lea, al cărui tată era de­sigur d. R... Pe altă parte, d. R... văzând că lu­crarea cu care era­­ însărcinat avea să se termine in curând, el anunță intr’o zi că pleacă in Spania unde avea să dirijeze asemenea niște lucrări im­portante. Ambii complici se invoiră și hotă­­râră moartea d-lui Weiss. Nimeni nu trebuia să bănuiască această crimă care, reușind, le permitea d-nei Weiss d’a merge dupe amantul ei și apoi d’a se cununa cu dânsul. Inginerul plecă, iar d-na Weiss sub pretextul că voia să nască la niște rude ale sale din Nica, își părăsi bărbatul și se duse după d. R.. la Marsilia. Acolo ei petrecură mai multe săp­tămâni și deciseră din n­ou și irevo­cabil de a se desface de d. Weiss, care era un obstacol pentru viitoarea lor fericire. Zis și făcut. De la reîntoarcerea d-nei Weiss, ea dete in fie­care zi băr­batului ei in ori­ce aliment o otravă violentă. Medicii neputând bănui această otrăvire lentă, desperau de viața bol­navului și nu mai știau ce părere să -și dea. Cu toate acestea, d. Weiss se sfârșa din zi in zi ; el mergea cu pași repezi către mormânt și știința in ne­putința ei, nu putea da nici o ușurare acestei victime. De­odată se află arestarea d-nei Weiss. Totul fu descoperit de către un amic al d-lui Weis. D-na Weiss dedea mari cantități de beut bărbatului ei din lichidul numit Fowler. In momen­tul­­ arestărea, ea înghiți o mare dlosă de ciantură de potasă pentru a se o­­­trăvi. Acum ea se află la spitalul din Tlemcen, unde nu e speranță de a i se scăpa viața. Gât pentru d. Weis care asemenea se află in spitall, se speră a fi scăpat. Toată lumea din A’infezza compătimește pe d. Weiss. Nu mai pu­țin nici el nu’șî poate închipui cum femeia sa, pe care o iubea așa de mult a putut comite această crimă. Un ultim cure­nt — Poți saunt spui adresa docto­rului Chineanu ? întrebă un prieten pe Chișcoricî. — Da, sade in calea Padovei. — Ce numer ? — Nu știu numărul, dar ai să'l vezi că numerul e scris pe poarta casei. Nea-Vede

Next