Timpul, octombrie 1890 (nr. 259-284)
1890-10-10 / nr. 266
sensaționale, dar, după afirmarea oficioaselor austro-germane, tot atât de puțin intemeiate. «Novoie Vremia» spune că un diplomat cunoscut austro-ungar ar fi afirmat corespondentului ei din Viena, că nimic nu face să se resimtă mai neplăcut retragerea d-lui de Bismarck de pe scena politică, decât rolul important ce incepe să’l joace acum pe aceiași scenă d. Grispi. Pe când inainte ministrul prezident al Italiei se arăta mulțumit cu onoarea d’a face parte din alianța celor două imperii, acum el cere foloase directe, amenință cu prietenia Franței, cu un cuvânt, ar fi zis diplomatul austriac, «il noustraite cavalierement.» Același corespondent al ziarului rusesc ar fi aflat că lordul Salisbury are o antipatie formală contra d-lui Grispi; nu-i poate ierta mai ales cochetarea cu Franța. După părerea ziarului rusesc dar, întrevederile dintre cancelarii și miniștrii president ai puterilor de cari e vorba, ar insemna că s’ar simți trebuință urgentă d’a se aplana neînțelegeri, d’a se evita mici conflicte cari cu vremea ar putea să crească și să amenințe existenta alianței vntreite. «Pester Lloyd» care relevează toate acestea, nu crede că e nevoie să le desmintă cu contra-afirmări din cercuri și mai bine informate decât acelea din cari se inspiră ziarul rusesc. Oficiosul ungar crede că e de ajuns să citeze invențiile obicinuite ale lui «Novoie Vremia», cum a fost de pildă și acea despre unirea personală a României cu Bulgaria, pentru ca să convingă pe oricine că afirmările ziarului rusesc sunt luate din vânt. Eastern. TESTAMENTUL LUI V. ALEXANDRI Mercur! 3 curent s’a deschis de către Tribunalul Roman testamentul nemuritorului poet Vasile Alexandri, in prezența soției sale și a d-lui Buicli, avocatul d-nei Bogdan, fiica defunctului. Testamentul poartă data 21 Septembrie 1886 făcut in Mircești, și scris de mâna proprie a defunctului, și cuprinde următoarele desiderate : Lasă tot avutul său consistând: din moșia Mircesti si o vie la Socola din * • j» județul Iași celor două nepoate ale sale Margareta și Elena, născute din căsătoria fiicei sale cu d. Dimitrie Catargi. Din usufructul acestor bunuri se va bucura până la moarte soția sa d-na Paulina Alexandri cu condițiune:a) . A construi o capelă pe locul unde va fi mormântul defunctului. b) . A construi o școală încăpătoare pentru predarea învățământului primar. c) . A înzestra trei fete sărace din Mircești, dându-se câte 2 boi și 4 vacă. Bardul și-a mai exprimat dorința ca frumoasa luncă de pe malul Siretului din Mircești să nu fie exterminată niciodată prin tăere, și nici moșia să nu se instreineze decât intre membrii familiei. Manuscriptele ce se vor găsi se donează Academiei. Se presupune insă că s’ar mai fi aflând și un alt testament la Paris. TIMPUL 10 Octombre CURIERUL PROVINCIEI Corespon particulară din Iași Cu acceleratul de aseară, a plecat o delegațiune a clubului colectivist pentru a asista la întrunirea publică ce țin colectiviștii azi in Capitală. * O neînțelegere serioasă există intre disidenții și liberalii naționali. Cei d’ăntâiă pretind ca nici un colectivist pătat să nu figureze pe listă, cel de al douilea temându-se ca cu chipul acesta să nu fie excluși cu toții, se opun cu înverșunare acestei pretențiuni. Pentru aplanarea acestui diferend s’a ținut aseară ședință la clubul colectivist.* Radicalii s’au întrunit și ei aseară pentru a fixa definitiv lista candidaților. * Mâine incep probele orale la concursul ce se ține la Universitate pentru ocuparea catedrei de Matematici de la Externatul de Domnișoare. * Colectiviștii sunt revoltați (?) contra câtorva profesori și institutori, cari in calitatea de cetățeni asistă la întrunirile electorale. Ei (colectiviștii) uită, se vede, că cu câțiva ani in urmă, profesorii Universitari, de pe înălțimea catedrelor, lăudau cu profusiune actele marelui cetățean Ion Brătianu blamând * w totodată in termeni nu tocmai cuviincioși atitudinea oposițiunei unite. In care parte e corectitudinea? » D. Neculae Ionescu profesor universitar e însărcinat cu redactarea programului serbărei de la 14 Octombre, când va avea loc desvelirea statuei lui Gheorghe Asaki. In seara acelei zile, va avea loc la teatrul Sidoli o representație extraordinară dată inmemoria fundatorului școalelor românești. * Eli s’a dat resultatul probelor scrise de juriul numit pentru examinarea candidaților pentru catedra de matematică de la Externatul de Domnișoare. Din 12 candidați câți s’au prezentat, au fost admiși la probele orale numai 4 și anume : d-șoarele Bugeac, Iorga și Popescu și d. Negruzzi. In astă seară la 8 și juni incepe orarul. Lupta va fi foarte viuă, deoarece tus-patru candidați sunt foarte bine pregătiți. * La corpul al IV-lea de armată s’a ținut azi examenul pentru admiterea elevilor in școala de administrație. * Colectiviștii au fie gând să puie pe listă pe d-na Vasile Gheorghian. Mai mult de cât sigur insă, că d-sa va refusa prin publicitate această candidatură. * Repetițiile teatrale au început era la orele 10 lum. De abia la 1 Noembre se va deschide stagiunea. * Frații liberali au cerut și obținut sala curții cu jurați pentru a ține întruniri.* La 16 Octombre va veni din noți— nu știu pentru a câtea oară—înaintea Tribunalului secția I, procesul penal de abuz de încredere și escrocherie intentat foștilor ajutori de primari Neuman Paraschivescu și Dim. Gheorghiu. i Azi au început examenele aspiranților pentru bursă de la școala normală superioară. La toate facultățile numele candidaților intrec numărul locurilor vacante. La 15 Octombre incep la facultatea de medicină examenele de fiecare an. La 1 Noembre incep examenele de doctorat. A. Faptele zilei DIN BUCUREȘTI Afacerea castraților muscali.—In numărul de mâine vom da la această rubrică amănunte însemnate asupra acestei afaceri, care acum preocupă mult opiniunea publică și justiția! * * m * Luptă pentru un drapel.Un incident ne mai pomenit s’a întâmplat iers Luni pe calea Victoriei, in dreptul magazinelor «Universel» și «Carapati» la întoarcerea gardei de la Palat cu musica și drapelul. Un individ civil, in vârstă ca de vr’o 50—55 ani, îmbrăcat cu palton, se repezi in compania soldaților, la drapel, și pune mâna pe el. Sergentul port drapel nu’l lăsă din mână și se incepu o luptă intre sergent și ei. Soldații înfuriați, puseră baioneta la arme, dar tânărul comandant al detașamentului iÍ opri de a da cu baioneta; totuși unii dintr ânșii tot au dat cu patul pustelor, au lovit pe om la cap, de unde curgând sânge s’a pătat drapelul. Mai cu stăruință, mai cu inghioldeală, cu greu i se descleștară mânile de pe drapel; atunci detașamentul se restabili in bună regulă și plecă cu drapelul la casarmă. Individul fu dus la casarma gendarmilor pedeștri, de unde a fost pornit la spital. Un amic al nostru, locotenent in armată, intrebându-i că ce l’a îndemnat să facă aceasta, ’î respunse că miseria, deoarece a fost și el in armată, unde făcuse și el parte ca păzitor al drapelului. De aci se poate deduce că omul trebue să fi fost nebun. * ★ * Sinuciderea de la șosea, (amănunte mor). — Am anunțat ieri că un toner s’a găsit spânzurat la șosea. Nenorocitul se numește Vegesi și e fratele d-lui L. Vegesi, fierar din strada S-fi. Apostoli No. 30. El dispăruse de acasă de Sâmbătă. D. Vegesi citind cele întâmplate prin jurnale, s’a dus la spital și a recunoscut pe sărmanul său frate. Nenorocitul era in etate de 17 ani. DIN JUDEȚE Sinuciderea din Ploești. — Tânărul evreu Emanoil Kohl, student in clasa III—a la școala comercială, s’a sinucis in noaptea de 5 ale curentei, luând Ilepor Sulfuris (ficat de pucioasă) ce conține arsenic, care, prin căldura animalică produce accid sulfidric, un sufocant puternic. Ca student, sinucisul era foarte sirguitor la învățătură, și in anul anterior fusese premiant al II , insă era de un caracter misantropic, necomunicativ cu conșcolarii sei. A lăsat in urmă-i o scrisoare in care zice: că s’a hotărit sâ’și curme INFORMAȚIUNI Mâine vom publica o importantă declarație a d-lui Dim. Brătianu. Rugam pe alegotori să ție seamă de acea declarație, la viitoarele alegerî comunale. Azi dimineață M. S. Regele a plecat cu un tren special la Fetești. Liberalii-conservatori sunt convocați pentru Duminecă seara. Voința Națională d’a seară, publică o sumedenie de informațiuni privitoare la niște scandaluri ce se atribuesc agenților comunali. E foarte ușor să acuzi, dar foarte greu să dovedești aceea ce susții. Voința care a fost prinsă cu viața fiind-că școala pentru el era o povară și că avea un cap strimt, un creer mărginit de a coprinde iute învățătura. De felul lui din Focșani, n’avea etatea mai mare de 17 ani și era dintr’o familie cu poliție. * ocaua mică in alte daraveri de această natură, nu va fi crezută nici de astă-dată. D. Laurian a fost însărcinat de ministerul instrucțiunei, să reprezinte acest minister la desvelirea statuei lui Asaky. Tot odată d. Laurian va inspecta toate școalele din Iași. Mâine se ține licitație pentru darea in întreprindere a clădirea localului de gimnaziu de la Vaslui. întinderea moșiilor Statului scoase in vânzare până la 8 Octombre anul curent, este de 75 de mii de hectare sau 15 mii de loiuri. D. inspector domenial Cesianu, a fost insărcinat cu inspectarea societăților de asigurare asupra vieței. Membrii Camerei de comerț s’au adunat aseară și au discutat mai multe chestiuni la ordinea zilei. Certurile liberalilor craioveni continuă. D. Vasile Geblescu mare proprietar,și-a dat demisia din clubul liberal-național din Craiova. Actualmente la biuroul tehnic de la ministerul Instrucției publice, se lucrează cu mare activitate la elaborarea planurilor pentru liceul din Dorohoiu. D. ministru al Domeniilor a dat o circulară in privința societăților de asigurare asupra vieței și anume: 1) Societățile de asigurare să nu mai facă nici o reținere din sumele ce sunt datoare să depuse conform art. 147 din cod. comerc. și art. 15 din regulamentul aceluiaș cod; 2) ca sumele reținute să se depuie la casa de depuneri ; 3) Pentru a obține liberarea sumelor depuse, să se conforme art. 20 și 21 din regulamentul cod. comerc, adică să presinte ministerului statele asiguraților cu chitanțele lor că și-au primit sumele ce li se cuvin și găsind aceste acte in regulă, să se libereze societăților sumele ce au depus . 4) Zisele state să cuprindă o coloană in care să se arate timpul pentru care a fost făcută asigurarea ; 5) Aceste state să se publice in «Monitorul Oficial»: 6) In cas de a nu se conforma articolului 147 din cod. comerc. să se dea justiției după ce vor fi inspectate de inspectorul domenial. D. dr. Malcoci a fost numit conferențiar de higiena la școala comercială din Galați, in locul vacant prin demisia d-lui d-r. Vitzu. Consiliul sanitar a fost complectat cu d. d-r. Locusteanu. Faimosul Tache Anastasiu a fost ales de liberalii naționali din Tecuci ca președinte al comitetului lor de acțiune. Aferim. Ministerul de Interne, printr’o circulară a hotărît înființarea unei comisiuni compusă din câte un funcționar din fiecare minister, pentru a chibzui modul de a se furniza hârtia și imprimatele pentru diferitele ministere. Consiliul de miniștri nu a încuviințat modificarea art. 36 și 43 din regulamentul școalei de comerciu in sensul de a se permite facerea mediei generale la examenul de finele anului, și dacă nota parțială va fi mai mică de 4 la 2 obiecte, și reducerea notei pentru premiare de la 7 la 6. D.Gh. Hazu, profesor la școala tehnică din Iași, a fost numit inspector domenial de cl. III-a in locul d-lui Pascu care e numit inginer de cl. II. Membrii societăței presei s’au întrunit aseară și au continuat discuțiunea asupra regulamentului presei. Disează o nouă ședință pentru același scop. TELEGRAME Austro-Ungaria Viena, 20 Octombre. — «Politische Corespondenz» află din Constantinopol ca închiderea bisericilor grecești a făcut o rea impresie la palat; nu e nimic de temut in Constantinopol, dar ar putea întâmpla ca această măsură, dacă se menține, să aibă resultate supărătoare in provincie. Totuși cercurile diplomatice nu cred că se va DIN STRĂINĂTATE Dramele vitriolului.—Un domn anume Petre F... se găsea cu fratele său și câțîva camarazi de atelier, intr’un magazin de vinuri din cartierul Pâre- Lachaise, când da-o dată d-na F... sosi și porunci bărbatului ei să meargă acasă. Petre F... avea aerul d’a nu se sinhisi de acest ordin, atunci soția lui exclamă: «Ahi tu nu vrei să viî acasă?» și in același timp ii turnă vitriol pe cap. F... care purta o șapcă de postav, putu să-și ferească capul, dar cea mai mare parte a materiei corosive ii curse pe ceafă in jos. El respinse cu violență pe femeia lui și in același timp iși luă șapca jos pe care mai rămase o parte din vitriol; din nenorocire in brusca mișcare ce o făcu, el mai stropi alte cinci persoane și mai cu seamă pe fratele său care fu grav rănit la față. Răniții au fost duși la o farmacie, cât pentru culpabilă ea fiind dusă la comisariat, declară că a comis fapta din gelozie. D-na F... a fost arestată. * *• Drama din Amrezze. — Din Oran (Algeria) se scrie că un inginer de drum de fer d. R... om distins și excelent musician, anul trecut era ocupat cu facerea liniei ferate de la Tlemceni la Aifezze. El fu priimit foarte prietenește de către d. Weiss administratorul comunei, având locuința la Aifezze. In curând se stabiliră relațiuni intime intre inginer și d-na Weiss; și aceasta deja mamă a ciuoi copii, era aproape să nască in curând un al treilea, al cărui tată era desigur d. R... Pe altă parte, d. R... văzând că lucrarea cu care era însărcinat avea să se termine in curând, el anunță intr’o zi că pleacă in Spania unde avea să dirijeze asemenea niște lucrări importante. Ambii complici se invoiră și hotărâră moartea d-lui Weiss. Nimeni nu trebuia să bănuiască această crimă care, reușind, le permitea d-nei Weiss d’a merge dupe amantul ei și apoi d’a se cununa cu dânsul. Inginerul plecă, iar d-na Weiss sub pretextul că voia să nască la niște rude ale sale din Nica, își părăsi bărbatul și se duse după d. R.. la Marsilia. Acolo ei petrecură mai multe săptămâni și deciseră din nou și irevocabil de a se desface de d. Weiss, care era un obstacol pentru viitoarea lor fericire. Zis și făcut. De la reîntoarcerea d-nei Weiss, ea dete in fiecare zi bărbatului ei in orice aliment o otravă violentă. Medicii neputând bănui această otrăvire lentă, desperau de viața bolnavului și nu mai știau ce părere să -și dea. Cu toate acestea, d. Weiss se sfârșa din zi in zi ; el mergea cu pași repezi către mormânt și știința in neputința ei, nu putea da nici o ușurare acestei victime. Deodată se află arestarea d-nei Weiss. Totul fu descoperit de către un amic al d-lui Weis. D-na Weiss dedea mari cantități de beut bărbatului ei din lichidul numit Fowler. In momentul arestărea, ea înghiți o mare dlosă de ciantură de potasă pentru a se otrăvi. Acum ea se află la spitalul din Tlemcen, unde nu e speranță de a i se scăpa viața. Gât pentru d. Weis care asemenea se află in spitall, se speră a fi scăpat. Toată lumea din A’infezza compătimește pe d. Weiss. Nu mai puțin nici el nu’șî poate închipui cum femeia sa, pe care o iubea așa de mult a putut comite această crimă. Un ultim curent — Poți saunt spui adresa doctorului Chineanu ? întrebă un prieten pe Chișcoricî. — Da, sade in calea Padovei. — Ce numer ? — Nu știu numărul, dar ai să'l vezi că numerul e scris pe poarta casei. Nea-Vede