Timpul, noiembrie 1890 (nr. 285-308)

1890-11-08 / nr. 291

ANUIL XI No. 291 mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmsmmamemBammaimmm K ABONAMENTELE D­­In toată țara, pe an . , , ,, pe 6 luni . ,, ,, pe 3 luni . Pentru streină­tate pe an. 40 lei­­ 0 „ 10 „ ti” ,, EDIȚIA A DOUA Momentele se prim­esc la Amini­­strație ON EXEMPLAR 10 BANI TIMPUL MANUSCRITELE NEPUBLICATE SE­­RD ZIAR COTIDIAN Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. JULI 8 NOEMBRE 1890. AȘUNCIURI SI INSERȚII ® Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 declame pag. III..................1­50 NI . . . . . 2.50 n­ii xx * ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administra­ția ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE REFRENDATE NU SE PRIMESC Resultatul alegerilor de er­ MifsiW DE ERI ResuLatele alegerei de eri sunt semnificative și intăresc cu pri­sosință a ceea­ ce spuneam eri des­pre colectiviști. Ei au căzut la R.-Vâlcea, C.­­Lung, T.-Jiu, Turnu-Măgurele, R.-Sărat, Pitești, Piatra, Tecuci, Slatina, Botoșani, Dorohoiu, Cra­iova, Huși, Focșani, Târgoviște Brăila, Caracal și Severin. In aceste localități, colectiviștii au presentat liste, dar mai peste vijaü m­l cifrele exacte. La București, Vasluiu, Felti­­ceni, Giurgiu, Călărași și Galați, ei nici n’au indrăsnit să lupte, așa că n’au fost de­cât listele partidului Conservator, afară de București, unde lista socialistă a întrunit 176 de voturi și 105 a­­nulate." In cât, precum se vede, fai­moșii colectiviști n’au invins de­cât la Bacau, Ploești, Roman și Buzău, iar la Beriad e balotaj Acestea sunt insultatele. Ele constituesc pentru partidul Con­servator și pentru toți anti-co­­lectiviștii una din cele mai stră­lucite victorii. Când chiar la București, unde au făcut o agitație fără seamăn și unde nudajduiau să aibă suc­cese imense, ei au recurs la ab­ținere,­ușor se poate vedea ce demoralizare și ce descurajare î-a cuprins pe trufașii colecti­viști. De alt­fel, lucrul e natural. Ei nu luptau in aceste alegeri pentru ca să apere o ideie nici pentru că erau convinși de rău­tatea actualei administrațiuni. Ei vroiau să le incapă pe mână casa comunală și atâta tot. Și când au văzut nesuccesul de la colegiul I, când au văzut cum se înșelaseră in socoteala de a­casă, — atunci șî-aui dat seamă de situațiunea lor reală și s’au abținut­ E­ra fatal să fie ast­fel. Dacă colectiviștii ar fi prezintat listă la colegiul al II-lea, in urma e­­șecului lor de la colegiul I-iI, ei ar fi căzut intr’un mod ruși­nos, s ar fi ales, poate, ca ra­dicalii cu 38 de voturi. Și nici nu putea fi alt­fel. Ce îi împin­gea pe acești oameni să lupte la colegiul I-iI, ce făcea pe a­­cele cete de paraponișiți și de desperați să fie așa de furioși, era că «comitetul» îi asigurase cum­ că a lor va fi victoria și că nu curând , vor putea iarăși be­neficia de toate favorurile și de toate avantagiile ce le dă pute­rea, unor oameni fără de scrupu Când insă au văzut că «co­mitetul» a cam exagerat lucru­rile și că n’a mers tocmai după așteptaturi de câștig,,,,,. ^ aresU lețit ca un cârd de vrăbii. Și ast­fel î-am găsit la cole­giul al ll-lea slabi, descurajați, incapabili de a susține o listă. începutul e bun. Debandada, începută ori, va merge crescendo. TELEGRAME Serviciu Ag­entiei Ro­mâne Austro-Un­gariei Budapesta, 18 Noembre. — Camera deputaților. — Ministrul Agriculturei a declarat că regularea fluviului Raab va fi terminată in doo! ani. Iar in ce privește proectul de a face Oltul na­vigabil, ministrul speră a putea ob­ține adesiunea României. Belgia Bruxelles, 18 Noembre.—D. Jansen a depus in Cameră o propunere de revizuire a articolelor Constituției in ce privește dreptul electoral. Bulgaria Sofia, 18 Noembre. — Prințesa Cle­mentina a plecat astă­zi la Ebenthal Prințul a insoțit’o până la Traribrod ; el se va intoarce seara la Sofia. Agentul Angliei și d-na Oconor, a­gentul Serbiei și d-na Steiia, agenții Austro-Ungariei Italiei și Greciei, s’au dus să salute pe Prințesa la gară. Advocatul Matheeff unul din achi­tații procesului Panitza a incercat ori să se sinucidă la Tatar Bazargic unde locuește; acest fapt se atribue unui acces de alienațiune mintală. Astă­zi starea sa s’a îmbunătățit. Engliteza Londra, 18 Noembre.— Se formează un comitet compus din comercianți, din samsari, din interesați in francele argentine și din representanțî al băn­­cei Englitereî, cari vor trebui să exa­mineze finanțele republicei Argentine ca să se poată ajunge la aplanarea dificultăților 18 Noembre.­­ Situațiunea financiară e tot rea. E teamă ca scumptul oficial să nu se urce peste câte­va zile și să nu fie o nouă scădere a valorei ar­gintului. Nu s’a anunțat nici un m­ou faliment, dar e de temut ca o nouă scădere a valorilor sud-americane să nu pregătească aceasta. Colectiviștii destint­a de ei înșiși Este neinducelnic că legea noas­tră electorală prevede că candi­dații cari figurează pe mai multe liste cumulează voturile dobândite de ei pe toate listele. In favoarea acestei teorii a­­vem­­ pe lângă textul legei, pre­cedentele, avem decisiunile tutu­ror miniștrilor de Interne intre cari se prenumără și d. Ion C. Brătianu; avem opinia diferiților oratori liberali cari s’au pronun­țat in chestie in parlament, avem opinia ziarelor liberale Națiunea - Toate acestea insă nu prețues­c nimic pentru orfanele colecti­viste. Ele astăzi declară că opi­nia susținută de ele precum și de oratorii lor și de d. Ion Bră­tianu ca ministru de Interne, constituesc o călcare de lege! Acum ziarele colectiviste au mai scornit o altă teorie. Ele zic : chiar dacă refuzându-se can­didaților voturile dobândite de ei pe mai multe liste s’ar face o călcare de lege, totuși preșe­dintele biuroului electoral tre­­bue să încuviințeze această ile­galitate de indată ce majoritatea biuroului o reclamă. Așa de pildă, dacă un grup politic ar isbuti, venind foarte de dimineață, să aibă majoritatea un biurou, el ar putea chiar ca această majori­tate să nu aplice legea electorală. Ast­fel trei membrii dintr-un biu­rou declarând că ei nu recunosc legalitatea revizuirea constituțiu­­nei ar putea să reclame aplica­rea vechei legi electorale și pre­ședintele ar trebui să incuviin­­țeze o asemenea pretențiune. Iată rezultatele absurde la cari s’ar ajunge când biuroul nu ar avea numai sarcina d’a dirige opera­țiunile electorale ci și dreptul d’a discuta legea electorală. In privința rolului ’ președin­telui biuroului, ne vom permite a supune apreciațiunei d-lui Di­­mitrie Brătianu cuvintele rostite iarna trecută de d. Petre Gră­­dișteanu care mărește autorita­­ea președintelui mai mult chiar de­cât am admite o noi. Iată ce zicea d. Petre Grădiș­­teanu : Când legea fiouă electorală a spus in capul biurourilor electorale pe un magistrat, când­ a schimbat istem­ul cel vechi­, intenția legiui­torului a­ fost de bună seamă ca să înceteze acel fizic, acel hazard, care domnea până aci in alegeri, grație formărei nesăbuite sau în­tâmplătoare a biurourilor electo­rale. " Și ați voi d-v. astăzi, cu toate precauțiunele luate de legiui­tor, să ajungem la același incon­venient, ca rezultatul alegerilor să depindă de circonstanța că cutare sau cutare grup a venit mai di­mineață la biurou? Președintele, or­gan al legei, in loc să aplice legea,­­­Cva. in, contra con­științei­ sale, al hotar at ... , pe care i-a pus alături cu dînsul simpla întâmplare? Nu, solicit p­e președintele biuroului, pe magis­tratul care tocmai când este vor­ba de inamovibilitatea adusă ca un omagiu magistraturei, nu-l fe­licit când, in loc să pună in apli­care cunoștințele sale judecător­ești, le lasă la o parte pentru ca să complacă colegilor sei din biurou. Dar ce să mai discutăm cu niște oameni caii fac atâta gă­lăgie in jurul unei simple ches­tiuni de procedură, in privința căreia nu au dreptate dar de care ei vor să se servească pen­tru a se arăta nedreptățiți . Dis­cuția cu acești oameni nu poate duce nici o­dată la nici un re­sul­tat și când ei vor mai ex­ploata această chestiune noi ne vom mulțumi a îi desminți eu propriile lor declarațiuni, sângele versat, pe cari le invoacă spre a legitima hotărirea ce a luat club­ul colectivist de a se abține la alegerile colegiului al II-lea? Da, s’au comis ingerințe și «orori», dar autorii lor sunt foști miniștrii și bătăușii colectiviști. Lucru pare de necrezut, dar este adevărat. Fa­cem apel la toți oamenii nepărtă­­nitorî cari s’au aflat in curtea școa­­leî de la Tunari, pe la orele 4, să spună denșiî dacă colectiviștii n’au oprit de la vot un număr insemnat de alegători anti-colectiviști. Strânși in­ cete dese ei au ocupat intrările sălii și­­ au lăsat să intre de­cât pe prietenii lor. Dacă noi, pe când eram in oposiție, am fi avut o asemenea indrăsneală, apoi de­si­gur că ne-am fi ales cu capetele sparte, dacă nu cum­va poliția si­ Rombo n’ar fi asmu­t­it­ asupra noa­stră pe geandarmii călări. Noi am tolerat aceste presiuni, și poliția a re­mas sBilifoi­ onlitt J nnmn. Ca și SR­HU, dăm adversarilor nici un pretext de plângere. Ceea­ ce s’a intămplat la Tunari nu era un cas isolat. La toate secțiile de vot colectivis­­tii s’au semnalat printr’o atitudine agresivă și peste tot prietenii noș­tril s’au ferit de a răspunde la pro­vocările lor. Cu toate acestea,­ tot colectiviștii țipă, tot ei invoacă protecț­imea Re­gelui. Lăsăm lumea nepărtănitoare să judece. DAU ȘI TIPA Scandalurile colectiviste urmează și se aseamănă. După ce la alegerea de Duminică,­ căpeteniile liberale au mers mână in mână cu bătăușii, spre a teroriza pe alegători, aceiași oameni imping­ nerușinarea până a adresa depeșa Majestăței Sale la Sinaia, spre a denunța ingerințele administrației! Dar culmea scandalului este scri­soarea adresată de d. Dim. Brătianu cetățenilor Capitalei, in care vor­beste de «ororile comise in secțiile de vot», de «sânge vărsat» și afirmă că oposițiunea a fost pusă afară din lege.. Unde a văzut bătrânul ororile si SA NU DISPERĂM S’ar părea că m’am inșelat grozav. Pronosticul meu că Națiunea va scrie despre izbânda noastră in alegeri «asta este o victorie d. la Pyrrhus», nu s’a împlinit. Cine­va din redacție, pe semne, a comunicat Națiunei pariul și ea a șters frasa sacramentală din articol. Dar nu m­e descurajez, căci năravul din fire n­’are lecuire și azi ori mâine organul Papachias trebue să cadă in cursă și să aștearnă­­ pe hârtie fraza­­ favorită și sine qua non. Prin urmare, nu voia pierde nimic așteptând. Mai cu seamă că, oameni’ bunî, am descoperit marele mister, taina cea a­­deverată pentru care Națiunea s’a a­­bătut din calea ei. Pricina e, nu că s’a indurat să’l slăbească pe bietul Pyrrhus— care, in treacăt fie zis, nu e nici ale­gător,—dar n’a avut ocazie să’l vire in ciorbă, fiind­că era Nația [UNK] n’a avut ciorbă, adică articol de fond. Luați Națiunea și veți vedea că in loc de revistă ea publică un soiîi de manifest iscălit de Papuca. Ei bine, cum voiațî Ca Papuca să pomenească de Pyrrhus ? Dar s’ar­­î făcut foc fra­tele Ion Brătianu, căci ’i s’ar fi atacat specialitatea luî Căcî, orî­ce ar zice Națiunea, eu susțin că Pyrrhus?—Dum­nezeu să’i erte—e răposat.­­ Ațî înțeles acuma că n’am pierdut incă rămășagul ? • O

Next