Timpul, noiembrie 1890 (nr. 285-308)
1890-11-08 / nr. 291
ANUIL XI No. 291 mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmsmmamemBammaimmm K ABONAMENTELE DIn toată țara, pe an . , , ,, pe 6 luni . ,, ,, pe 3 luni . Pentru streinătate pe an. 40 lei 0 „ 10 „ ti” ,, EDIȚIA A DOUA Momentele se primesc la Aministrație ON EXEMPLAR 10 BANI TIMPUL MANUSCRITELE NEPUBLICATE SERD ZIAR COTIDIAN Redacția și Administrația: Calea Victoriei, No. 54. JULI 8 NOEMBRE 1890. AȘUNCIURI SI INSERȚII ® Linia 30 litere petit pag. IV . 0.40 declame pag. III..................150 NI . . . . . 2.50 nii xx * ANUNCIURILE SI INSERȚIILE sunt exclusiv primite la administrația ziarului, Calea Victoriei, No. 54. IN PARIS la Agenția Havas, 8 Place de la Bourse SCRISORILE REFRENDATE NU SE PRIMESC Resultatul alegerilor de er MifsiW DE ERI ResuLatele alegerei de eri sunt semnificative și intăresc cu prisosință a ceea ce spuneam eri despre colectiviști. Ei au căzut la R.-Vâlcea, C.Lung, T.-Jiu, Turnu-Măgurele, R.-Sărat, Pitești, Piatra, Tecuci, Slatina, Botoșani, Dorohoiu, Craiova, Huși, Focșani, Târgoviște Brăila, Caracal și Severin. In aceste localități, colectiviștii au presentat liste, dar mai peste vijaü ml cifrele exacte. La București, Vasluiu, Felticeni, Giurgiu, Călărași și Galați, ei nici n’au indrăsnit să lupte, așa că n’au fost decât listele partidului Conservator, afară de București, unde lista socialistă a întrunit 176 de voturi și 105 anulate." In cât, precum se vede, faimoșii colectiviști n’au invins decât la Bacau, Ploești, Roman și Buzău, iar la Beriad e balotaj Acestea sunt insultatele. Ele constituesc pentru partidul Conservator și pentru toți anti-colectiviștii una din cele mai strălucite victorii. Când chiar la București, unde au făcut o agitație fără seamăn și unde nudajduiau să aibă succese imense, ei au recurs la abținere,ușor se poate vedea ce demoralizare și ce descurajare î-a cuprins pe trufașii colectiviști. De altfel, lucrul e natural. Ei nu luptau in aceste alegeri pentru ca să apere o ideie nici pentru că erau convinși de răutatea actualei administrațiuni. Ei vroiau să le incapă pe mână casa comunală și atâta tot. Și când au văzut nesuccesul de la colegiul I, când au văzut cum se înșelaseră in socoteala de acasă, — atunci șî-aui dat seamă de situațiunea lor reală și s’au abținut Era fatal să fie astfel. Dacă colectiviștii ar fi prezintat listă la colegiul al II-lea, in urma eșecului lor de la colegiul I-iI, ei ar fi căzut intr’un mod rușinos, s ar fi ales, poate, ca radicalii cu 38 de voturi. Și nici nu putea fi altfel. Ce îi împingea pe acești oameni să lupte la colegiul I-iI, ce făcea pe acele cete de paraponișiți și de desperați să fie așa de furioși, era că «comitetul» îi asigurase cum că a lor va fi victoria și că nu curând , vor putea iarăși beneficia de toate favorurile și de toate avantagiile ce le dă puterea, unor oameni fără de scrupu Când insă au văzut că «comitetul» a cam exagerat lucrurile și că n’a mers tocmai după așteptaturi de câștig,,,,,. ^ aresU lețit ca un cârd de vrăbii. Și astfel î-am găsit la colegiul al ll-lea slabi, descurajați, incapabili de a susține o listă. începutul e bun. Debandada, începută ori, va merge crescendo. TELEGRAME Serviciu Agentiei Române Austro-Ungariei Budapesta, 18 Noembre. — Camera deputaților. — Ministrul Agriculturei a declarat că regularea fluviului Raab va fi terminată in doo! ani. Iar in ce privește proectul de a face Oltul navigabil, ministrul speră a putea obține adesiunea României. Belgia Bruxelles, 18 Noembre.—D. Jansen a depus in Cameră o propunere de revizuire a articolelor Constituției in ce privește dreptul electoral. Bulgaria Sofia, 18 Noembre. — Prințesa Clementina a plecat astăzi la Ebenthal Prințul a insoțit’o până la Traribrod ; el se va intoarce seara la Sofia. Agentul Angliei și d-na Oconor, agentul Serbiei și d-na Steiia, agenții Austro-Ungariei Italiei și Greciei, s’au dus să salute pe Prințesa la gară. Advocatul Matheeff unul din achitații procesului Panitza a incercat ori să se sinucidă la Tatar Bazargic unde locuește; acest fapt se atribue unui acces de alienațiune mintală. Astăzi starea sa s’a îmbunătățit. Engliteza Londra, 18 Noembre.— Se formează un comitet compus din comercianți, din samsari, din interesați in francele argentine și din representanțî al băncei Englitereî, cari vor trebui să examineze finanțele republicei Argentine ca să se poată ajunge la aplanarea dificultăților 18 Noembre. Situațiunea financiară e tot rea. E teamă ca scumptul oficial să nu se urce peste câteva zile și să nu fie o nouă scădere a valorei argintului. Nu s’a anunțat nici un mou faliment, dar e de temut ca o nouă scădere a valorilor sud-americane să nu pregătească aceasta. Colectiviștii destinta de ei înșiși Este neinducelnic că legea noastră electorală prevede că candidații cari figurează pe mai multe liste cumulează voturile dobândite de ei pe toate listele. In favoarea acestei teorii avem pe lângă textul legei, precedentele, avem decisiunile tuturor miniștrilor de Interne intre cari se prenumără și d. Ion C. Brătianu; avem opinia diferiților oratori liberali cari s’au pronunțat in chestie in parlament, avem opinia ziarelor liberale Națiunea - Toate acestea insă nu prețuesc nimic pentru orfanele colectiviste. Ele astăzi declară că opinia susținută de ele precum și de oratorii lor și de d. Ion Brătianu ca ministru de Interne, constituesc o călcare de lege! Acum ziarele colectiviste au mai scornit o altă teorie. Ele zic : chiar dacă refuzându-se candidaților voturile dobândite de ei pe mai multe liste s’ar face o călcare de lege, totuși președintele biuroului electoral trebue să încuviințeze această ilegalitate de indată ce majoritatea biuroului o reclamă. Așa de pildă, dacă un grup politic ar isbuti, venind foarte de dimineață, să aibă majoritatea un biurou, el ar putea chiar ca această majoritate să nu aplice legea electorală. Astfel trei membrii dintr-un biurou declarând că ei nu recunosc legalitatea revizuirea constituțiunei ar putea să reclame aplicarea vechei legi electorale și președintele ar trebui să incuviințeze o asemenea pretențiune. Iată rezultatele absurde la cari s’ar ajunge când biuroul nu ar avea numai sarcina d’a dirige operațiunile electorale ci și dreptul d’a discuta legea electorală. In privința rolului ’ președintelui biuroului, ne vom permite a supune apreciațiunei d-lui Dimitrie Brătianu cuvintele rostite iarna trecută de d. Petre Grădișteanu care mărește autoritaea președintelui mai mult chiar decât am admite o noi. Iată ce zicea d. Petre Grădișteanu : Când legea fiouă electorală a spus in capul biurourilor electorale pe un magistrat, când a schimbat istemul cel vechi, intenția legiuitorului a fost de bună seamă ca să înceteze acel fizic, acel hazard, care domnea până aci in alegeri, grație formărei nesăbuite sau întâmplătoare a biurourilor electorale. " Și ați voi d-v. astăzi, cu toate precauțiunele luate de legiuitor, să ajungem la același inconvenient, ca rezultatul alegerilor să depindă de circonstanța că cutare sau cutare grup a venit mai dimineață la biurou? Președintele, organ al legei, in loc să aplice legea,Cva. in, contra conștiinței sale, al hotar at ... , pe care i-a pus alături cu dînsul simpla întâmplare? Nu, solicit pe președintele biuroului, pe magistratul care tocmai când este vorba de inamovibilitatea adusă ca un omagiu magistraturei, nu-l felicit când, in loc să pună in aplicare cunoștințele sale judecătorești, le lasă la o parte pentru ca să complacă colegilor sei din biurou. Dar ce să mai discutăm cu niște oameni caii fac atâta gălăgie in jurul unei simple chestiuni de procedură, in privința căreia nu au dreptate dar de care ei vor să se servească pentru a se arăta nedreptățiți . Discuția cu acești oameni nu poate duce nici odată la nici un resultat și când ei vor mai exploata această chestiune noi ne vom mulțumi a îi desminți eu propriile lor declarațiuni, sângele versat, pe cari le invoacă spre a legitima hotărirea ce a luat clubul colectivist de a se abține la alegerile colegiului al II-lea? Da, s’au comis ingerințe și «orori», dar autorii lor sunt foști miniștrii și bătăușii colectiviști. Lucru pare de necrezut, dar este adevărat. Facem apel la toți oamenii nepărtănitorî cari s’au aflat in curtea școaleî de la Tunari, pe la orele 4, să spună denșiî dacă colectiviștii n’au oprit de la vot un număr insemnat de alegători anti-colectiviști. Strânși in cete dese ei au ocupat intrările sălii și au lăsat să intre decât pe prietenii lor. Dacă noi, pe când eram in oposiție, am fi avut o asemenea indrăsneală, apoi desigur că ne-am fi ales cu capetele sparte, dacă nu cumva poliția si Rombo n’ar fi asmutit asupra noastră pe geandarmii călări. Noi am tolerat aceste presiuni, și poliția a remas sBilifoi onlitt J nnmn. Ca și SRHU, dăm adversarilor nici un pretext de plângere. Ceea ce s’a intămplat la Tunari nu era un cas isolat. La toate secțiile de vot colectivistii s’au semnalat printr’o atitudine agresivă și peste tot prietenii noștril s’au ferit de a răspunde la provocările lor. Cu toate acestea, tot colectiviștii țipă, tot ei invoacă protecțimea Regelui. Lăsăm lumea nepărtănitoare să judece. DAU ȘI TIPA Scandalurile colectiviste urmează și se aseamănă. După ce la alegerea de Duminică, căpeteniile liberale au mers mână in mână cu bătăușii, spre a teroriza pe alegători, aceiași oameni imping nerușinarea până a adresa depeșa Majestăței Sale la Sinaia, spre a denunța ingerințele administrației! Dar culmea scandalului este scrisoarea adresată de d. Dim. Brătianu cetățenilor Capitalei, in care vorbeste de «ororile comise in secțiile de vot», de «sânge vărsat» și afirmă că oposițiunea a fost pusă afară din lege.. Unde a văzut bătrânul ororile si SA NU DISPERĂM S’ar părea că m’am inșelat grozav. Pronosticul meu că Națiunea va scrie despre izbânda noastră in alegeri «asta este o victorie d. la Pyrrhus», nu s’a împlinit. Cineva din redacție, pe semne, a comunicat Națiunei pariul și ea a șters frasa sacramentală din articol. Dar nu me descurajez, căci năravul din fire n’are lecuire și azi ori mâine organul Papachias trebue să cadă in cursă și să aștearnă pe hârtie fraza favorită și sine qua non. Prin urmare, nu voia pierde nimic așteptând. Mai cu seamă că, oameni’ bunî, am descoperit marele mister, taina cea adeverată pentru care Națiunea s’a abătut din calea ei. Pricina e, nu că s’a indurat să’l slăbească pe bietul Pyrrhus— care, in treacăt fie zis, nu e nici alegător,—dar n’a avut ocazie să’l vire in ciorbă, fiindcă era Nația [UNK] n’a avut ciorbă, adică articol de fond. Luați Națiunea și veți vedea că in loc de revistă ea publică un soiîi de manifest iscălit de Papuca. Ei bine, cum voiațî Ca Papuca să pomenească de Pyrrhus ? Dar s’arî făcut foc fratele Ion Brătianu, căci ’i s’ar fi atacat specialitatea luî Căcî, orîce ar zice Națiunea, eu susțin că Pyrrhus?—Dumnezeu să’i erte—e răposat. Ațî înțeles acuma că n’am pierdut incă rămășagul ? • O