Timpul, noiembrie 1891 (nr. 241-265)

1891-11-08 / nr. 247

ANUL AL TREISPREZECELEA.—No. 247 ABONAMENTELE: EDIȚIA A DOUA In țară pe un an..................................40 lei NfStijuS&BS rNSM fmtfmM sÉjljl« InBev&i shi : BSH:......: SHTmm ^ Wm 1|| /HIMM Bl Wk Pentru streinătate, un an .... 60 lei RaSaBB 1 / $u.7?3| ffnjPiPIs 1 |șMA* g' Redacția și Administrația |||||| Kl | ISr jj&ÎM. Imm J Ijjjj Jm 43, Calea Victoriei: 43 ■ JSSMA|ci «Mmfc At WB MmHLí - e^NMHLaaa HBdfl N Un exemplar 15 Bani X.’ Reforma clerului In ședința pe care a ținut’o asează comisiunea însărcinată cu elaborarea unui proect de lege pentru regularea pozițiunei clerului mirean, d. Iancovescu a comunicat un proect de lege care va fi acel ce va fi susținut în Cameră de guvern. Iată pe scurt care este economia acestui proect: Este știut că astăzi se percep pentru întreținerea clerului niște dări benevole care se execută de către preoți în virtutea unor contracte încheiate între preoți și parohhieni. în unele județe aceste dări constau în o sumă fixă plătită de fiecare locuitor. In alte județe sătenii sunt obligați a da preotului un număr oarecare de banițe de grâu, de orz sau de porumb, sau ei se îndatorează a munci pentru preot un număr oarecare de zile pe an. Intențiunea guvernului este de a transforma aceste dări benevole, dar reale, într-o taxă fixă de patru lei de fiecare contribuabil. O asemene taxă va produce negreșit un venit destul de însemnat și care va constitui un ajutor destul de serios pentru clerul nostru. El prezintă însă neajunsul de a nu înălța prestigiul clerului, dar chiar de ar face uneori să fie urît de enoriași prin faptul că în numele lui și pentru trebuințele sale se vor percepe și se vor executa cu toate rigorile legilor de percepere dări de la contribuabili. De aceea credem că ar fi mai bine ca suma destinată întreținerii clerului să fie înscrisă în budgetul Statului și plătită din resursele generale ale budgetului, iar nu dintr’un impozit special destinat clerului și perceput în favoarea lui. Știm ce neajunsuri ar înfățișa pentru guvern un asemenea proect. El ar greva budgetul cu vr’o câteva milioane, într’un moment când guvernul este cam strîmtorat în ceea ce privește partea financiară și când nu prea știe cu ce resurse o să săvârșească alte reforme la care el ține mai mult. Pe de altă parte înscrierea în budgetul Statului a sumei necesare pentru întreținerea clerului însemnează desființarea dărilor benevole ce se plătesc astăzi, și prin urmare o degrevare de impozit. Guvernul nevoind să facă această degrevare care ar necesita înscrierea în budgetul cultelor a unei sume de câteva milioane în favoarea clerului, voiește a nu desființa acele dări cari se mod benevol, ci d’ale percepeau în transforma într’o dare fixă și legală. Noi credem că dacă guvernul voiește prin proiectul lui să învedereze importanța, dărilor voluntare ce se percep astăzi și să înființeze un impozit echivalent cu aceste dări, el își atinge scopul. Dar atunci credem că e mai bine să înființezi un impozit ca toate impozitele, care să se perceapă de Stat, care să intre în casa Statului și cu care Statul să retribue pe servitorii bisericei. Presa conservatoare Ziarele conservatoare continuă a-șî manifesta nemulțumirea față cu recenta remaniare ministerială. L’Indépendance Roumaine publică sub titlul „Deviza conservatorilor" un foarte important articol semnat „Un conservator“ prin care se face de peste munți lar chestia Impăcărei româno-maghiare Gazeta ungurească Magyar Hírlap care a răspândit zvonul despre o înțelegere între fruntașii români d-ni Al. Mocsonyi și Babeș cu partidul guvernamental unguresc, nu voiește să-și recunoască greșala informațiilor sale, cu toate desmințirile cari i s’au dat atât din partea însăși a d-lor Mocsonyi și Bapeș cât și din alte părți în poziție de a fi mai bine informate. Iată ce scrie numita gazetă sub titlul Tact cu Românii în Banat și vorbind despre o alegere suplimentară de deputat săvârșită zilele trecute la Becicherecul mic: „Domnii Mocsonyi și Babeș se opintesc grozav să tăgăduiască că s-ar fi înțeles cu guvernul. Alegerea de la Becicherecul mic îi desavuează însă, pentru că e fapt, că din 617 voturi date guvernamentalul Bessenyei sunt 522 ale Românilor... Toți preoții cercului nu numai că și-au dat voturile candidatului guvernului, dar ei au fost agenții cel mai zeloși; ei au condus pe cre VINERI 8 NOEMBRE 1891 ANUNCIURI ȘI INSERȚII Linia 30 litere petit pag. IV Reclame...................„ III ............................ N . . 0.40 . . 1.50 . . 2.50 ~n Paris anunciurile se primesc la Armiras, 8 Place de la Bourse. Redacția și Administrația 43. — Calea Victoriei, 43 Un exemplar 15 Bani TELEGRAME Berlin, 18 Noembre. La alegerile municipale democrații-socialiști au câștigat 3 scaune, afară de asta sunt 2 balotage între liberali și socialiști. tag Un proiect de lege s’a depus la Reichscare conține modificarea articolului 31 al Constituției Imperiului asupra imunităților deputaților. Printr’un articol adițional se stipulează că prescripțiunile articolului 31 nu vor fi aplicabile dacă amânarea Camerei trece de 30 zile. Roma, 18 Noembre. Consistoriile se vor ține la 12 și 17 Decembre. Papa va numi cardinali pe majordomul Scilla și pe secretarul Congregațiunea episcopilor Sepiani. Va preconiza de asemenea numeroși episcopi. Viena, 18 Noembre. Corespondența politică află din Atena că guvernul a ordonat cumpărarea a 1000 de puști Mannlicher și a 1000 de puști Lehel pentru a face experiențe comparative. Este sigur că alegerea se va face dintre aceste două sisteme. Viena, 18 Noembre. Ministrul de rezbel a declarat comisiunei militare a delegațiunei ungurești că nu proiectează sporirea artileriei în condițiunile actuale, ci introducerea de proiectile uniforme. Ajutorul ministrului, colonelul Becker, crede că introducerea ierbei fără fum în artilerie este deocamdată cu neputință, deoarece singura fabrică din Pojon este ocupată să producă iarba pentru infanterie. — Camera a adoptat în a III-a citire proiectul de răscumpărare a drumului Carol Ludovic din Galiția. — Ministrul de comerț a declarat că tariful de persoane în vigoare a liniilor de drum de fier ale Statului se va aplica și liniei Carol-Ludovic cu începere de la 1 Ianuarie 1892, și acela al mărfurilor cu începere de la 1 Iulie 1892. Hamburg, 18 Noembre. Corespondentul hamburgez anunță că d. de Caprivi a felicitat prin telegraf pe d. de Kalnoky pentru marele său discurs politic. Colonia. 18 Noembre Garda de Colonia află din Petersburg că știrile în privința demisiunea ministrului de Finanțe de Visnegradski nu sunt deloc întemeiate deși împăratul este nemulțumit de resultatul ultimului împrumut. Ministrul de resbel a declarat că preparativele militare nu vor fi oprite de situațiunea financiară, deoarece ministerul posedă resurse bănești considerabile pentru mai mulți ani. Londra, 18 Noembre. Agenția Reuter află din Cairo că guvernul lasă să se întrevadă publicarea unui decret care scutește, până la un nou ordin de orce control pe magazinele europene Prin urmare, regulamentele în privința medicamentelor și materiilor otrăvitoare nu vor fi aplicate europenilor, până la încheierea unei convențiuni noul cu guvernele străine. New-York 18 Noembre New-York Herald află din Buenos-Aires că revoluționarii din Parapuan au jefuit reședința guvernatorului Delgado care ar fi fost rănit; mai mulți ofițeri ar fi uciși. S-au trimis trupe la Formosa. Mareșalul Fonseca ar fi trimis 3 generali ca să negocieze cu insurgenții din Rio Grande. Const antinopol, 18 Noembre. Mareșalul Fuad Pașa și Kiasim Bey, secretar privat al Sultanului, vor pleca Sâmbătă la Livadia ca să salute pe Țarul din partea Sultanului, apel la unirea tuturor conservatorilor, îndemnându-i a lua ca deviză . Un partid, un program, un șef. Pentru a ajunge la acest scop, articolul în cestiune zice că conservatorii nu trebue să aștepte ca d. Lascar Catargiu să ia inițiativa punându-se el înainte și chemând sub steagul său pe toți conservatorii risipiți. Astăzi se zice d-luî Catargiu : — Pune-te d-ta înainte și reconstitue partidul conservator ale cărui fracțiuni sunt risipite azi de toate vânturile. Articolul din V Indépendance propune să se răstoarne această propozițiune și să se zică conservatorilor risipiți: — Reconstituiți-vă, faceți să cadă barierele artificiale pe care voi înșivă le-ați ridicat și d. Catargiu se va pune înainte. „D. Catargiu nu va putea fi acuzat că dezertează partidul conservator decât în ziua când partidul fiind astfel restabilit, el ar refuza de a se pune in capul său, preferându-i un dualism bizar, care nu poate fi justificat decât atribuind națiunii române niște prejudecăți absurde și o aversiune care nu există față de cuvântul conservator, de vreme ce se poate purta cu mândrie acest nume de care se leagă onoarea reformelor importante realizate într’un trecut îndepărtat, ca și de la 1888 încoace.“ Cât despre program, autorul articolului din V Indépendance spune că el e ușor de stabilit. Dovada cea mai bună pentru aceasta este că toți conservatorii, fără a avea un program comun scris, s’au găsit de acord pentru a vota reforma magistraturei, legea pensiunilor civile, legea pentru vânzarea moșiilor Statului, etc. etc. Astfel că înțelegerea pe terenul ideilor și al principiilor nu e deloc anevoioasă. Un alt ziar conservator Naționalul, care a fost până acum rezervat față cu remaniarea, publică ca revistă un articol semnat „un fost diplomat“ și prin care se ocupă de ultima remaniare din puntul de vedere al politicei exterioare. Naționalul explică cititorilor săi că „fostul diplomat“ este un amic din parlament al numitului ziar. Prin acest articol autorul deslușește mai întâi importanța pe care o are în momentele de față politica exterioară și prin urmare și ministerul afacerilor străine și constată apoi că tocmai acest minister atât de important se află ca și vâduv de titular, deoarece d. Esarcu a declarat că nu mai vrea cu nici un chip să rămână un minister. Autorul articolului zice că România trebue să se hotărască într’un chip în privința politicei sale esterioare, căci „timpul politicei de mâni libere sau de neutralitate a trecut.“ Dar, zice el, e evident că pentru a trata niște cestiuni atât de însemnate trebue un guvern stabilit și tare în lăuntru pentru că numai așa ar putea să inspire încredere în afară. Căci cu un guvern slab și puțin stabilit, nici o putere străină n’ar voi să trateze. Și aoi este pericolul! Căci guvernul în formațiunea sa actuală este cu desăvârșire vulnerabil. Guvernul actual, slab inlăuntru, nu poate inspira străinătății decât neîncredere. El păcătuește mai cu seamă în privința organului său special pentru relațiunile cu puterile străine, prin ministrul sau al afacerilor străine. In niște timpuri atât de grave, pe lângă un guvern tare, ceea ce nu este cazul, se cere mai cu seamă ca bărbatul de Stat care ocupă acest post, să reprezinte o forță în parlament și în țară. Actualul ministru de Externe nu îndeplinește nici cum aceasta, fără trecut politic, fără prestigiu n’are nici un resunet nici în țară nici în parlament. De altmintrelea oricine este că domnul Esarcu în realitate nici nu mai e ministru , dacă n’a demisionat încă e ca și când ar fi demisionat, gata fiind a pleca ca ministru plenipotențiar la Roma. De aceea nici nu se fac numirile diplomatice atât de însemnate ca posturile de miniștri plenipotențiari la Paris și la Petersburg. Dar această stare de lucruri este foarte întristătoare. Și este de regretat ca bărbați de Stat ca d-nii Lascar Catargiu și general Florescu să nu-și fi dat seamă de însemnătatea acestei cestiuni și să nu fi remaniat ministerul tocmai din acest punct de vedere, făcând să intre în minister bărbați de Stat cu vază și cu greutate cari consolidând guvernul în lăuntrul țarei să fi inspirat încredere și străinătăței. Interesul rerem e ca o nouă remaniere să se facă, cât mai în grabă, în acest sens. Până și Resboiul Vechi, care trece a reflecta ideile d-lui Pache Protopopescu nu e mulțămit cu ultima remaniare, căci iată cum sfîrșește el articolul său de astăzi prin care arată inconvenientele dublei, șefii : Sincerii liberali ai d-lui G. Vernescu sunt azi tot atât de separați, deosebit grupați de conservatorii d-lui L. Catargiu, ca și înainte de proclamarea denumirei de liberal-conservator. In asemenea condițiuni fiind omogenul partid liberal-conservator, natural este ca la întocmirea unui minister al său să prezide alte considerațiuni decât acelea ce le poate pune înainte, la formarea unui cabinet, un partid solid și strâns unit. In partidul liberal-conservator pot fi oricâte capacități și ilustrațiuni; ele nu pot aspira la un minister numai în virtutea meritelor lor personale, ci trebue să aibă și norocul de a se număra printre partizanii staderului care dispune de portofoliile pentru care ei se simt capabili. Numai astfel se explică cum unele mediocrități cad. Ilariu Isvoranu au putut păstra câtva timp portofolii ministeriale, pe când alte personalități distinse din partidul liberal-conservator nu au putut avea încă accesiune la minister. Tot astfel se explică de ce azi, în urma remaniere făcute, portofoliile domeniilor și externelor sunt deținute de alte mediocrități, cu toate că partidul liberal-conservator număra în sânul sau mulți alți membri capabili și destoinici de a le purta cu cinste și demnitate. Apoi dacă nici pe partizanii d-lui Vernescu nu ’i împacă ultima remaniare, atunci pe cine împacă ea oare? --------------------------------------- dincioșii lor la urnă, punând în pălărie pană roșie. Și cu toate aceste există la Timișoara un comitet executiv al partidei naționale, care stă pe baza programului de la Sibiu și propagă pasivitatea. „Că de altfel există ori că se prepară un pact între Români și guvern în comitatul Caraș-Severinului, începe a se adeveri. Tocmai acum sosește știrea din sorginte bine informată, că Asbóth János nu-și va mai pune candidatura în Șosea, ci va face acolo loc lui Vincențiu Babeș, care va candida cu program guvernamental. Asbóth va candida la Lugoj, iar pe Szende Béla îl trimit la Caransebeș să-l răstoarne pe Mocsály.“ Se înțelege, noi nu reproducem aceste afirmații ale gazetei ungurești decât sub beneficiu de inventar și suntem siguri că vom fi în stare, cu ajutorul informațiilor ce așteptăm de la corespondentul nostru din Sibiu, a desminți și aceste afirmări ale lui Magyar Hírlap, după cum am putut desminți și pe cele de mai nainte. Bismarck la Berlin Ovațiuni entuziaste.—Prințul mai are amici la Berlin.—Șase arestări.—La Reichstag ! După cum s’a anunțat mai de mult, prințul Bismarck și-a strămutat deunăzi reședința de la Varzin la Friedrichsruhe. Drumul de la una la cealaltă proprietate a fostului cancelar vine prin Berlin. Se mai întâmplă că, în acest drum, oprirea trebue să fie de două ore în capitala imperiului, în care timp vagonul prințului se strămută de la gara Stettin la gara Lehrt. După informațiile ziarelor vieneze, prințul Bismarck a sosit la Berlin sâmbătă la 5 ore d. a., însoțit de soția sa și de contesa Rantzau. La gara Stettin prințul a fost salutat de o mare mulțime. Ex-cancelarul a mulțămit din vagon și s-a transportat imediat la gara Lehrt, de unde și-a continuat drumul, la 7 ore, spre Friedrichsruhe. Dar, această depeșă laconică se pare că nu spunea totul. In adevăr, în ziarul le Temps care ne-a sosit aseară, găsim o relație mai amănunțită despre această scurtă petrecere a fostului cancelar la Berlin. Iată povestirea ziarului francez: „Prințul Bismarck, ducându-se de la Yarzin la Friedricsruh, a trecut Sâmbătă seara, pe la 5 ore, prin Berlin. Mii de persoane, printre cari un mare număr de dame, inundaseră gara Stettin pentru a face prințului o ovațiune. Prințul și prințesa, însoțiți de contesa Rantzau, n’au părăsit compartimentul lor. Ambii cari’și dăduseră întâlnire la gară, trecând prin cordonul de agenți de poliție, s’au îndreptat spre vagonul pe care’l ocupa fostul cancelar, au întins mâna prințului și i-au aruncat buchete de flori atât de multe, încât d. de Bismarck, pentru a opri această inundațiune de flori, strigă: „Dar unde am să pun atâtea flori ?“ Atunci mulțimea intonă cântecul . Germania înainte de toate! „ D. Bismarck, plecându-se la fereastra vagonului, a făcut semn că dorește să vorbească și a mulțumit cu căldură amicilor săi: „Ve mulțumesc din toată inima, zise el; sunt fericit să constat că mai am încă atâția amici la Berlin.“ In acel moment, emoțiunea ’î tăiă cuvântul; mulțimea, printre care se aflau bărbați și femei cari plângeau cu lacrămi ferbinți, în zonă din nou cântecul. Germania înainte de toate ! Apoi se mai dete un adevărat asalt vagonului principelui; sute de mâini se întindeau spre densul, toată lumea ‘I adresa cuvântul și-i ura bună sosire. Principele nu scia cum să mulțumească tuturor asistenților. „Când vagonul fu detașat de la trenul care-l adusese și se îndreptă cu un alt tren spre gara Lehrt, vii aclamațiuni se auziră din nou: „Vino la Berlin, se striga din toate părțile, vino la Reichstag !“ „La gara Lehrt i se făcu de asemeni o ovațiune. „D. de Bismarck avea o înfățișare foarte bună. principesa, soția sa, părea din contra, foarte suferindă“. Trebue să fie mult adevăr în aceste amănunte date de le Temps, deoarece, fără ca ziarele vieneze să ne fi pregătit la aceasta, în edițiile lor de luni seara ne spun că șase persoane, probabil studenți au fost arestați din mulțimea care a înscenat ovațiile pentru d. de Bismarck. Că soția prințului este suferindă, s’a anunțat de asemenea mai de mult și chiar s’a spus că din această cauză este puțin probabil să se realizeze dorința exprimată cu atâta sentimentalism de manifestanții de la gara Stettin, cari au strigat prințului Bismarck: „Intoarcere la Berlin, vino le Reichstag!“ I Eastern.