Timpul, februarie 1892 (nr. 24-48)
1892-02-23 / nr. 43
ANUL AL PATRUSPREZECELEA. — No. 43. ABONAMENTELE: a țară pe un an.........................................40 lei » pe 6 luni..........................................20 leî » pe 3 luni...........................................10 leî Pentru a tre vietate, un an.........................00 lei Redacția și Administrația 43, Calea Victoriei, 43 Un exemplar IO Bani. Singura speranța Singura speranță a opoziției reșede astăzi în desbinări ce prevestește ca se vor produce în sinul partidului conservator. Aceasta e dovada cea mai siguraă dovadă, de care nici nu avem nevoie — pentru a stabili starea de slăbiciune și gradul de descompunere a opozițiunii. E slabă în adevăr opozițiunea aceea, care nu așteaptă nimic de la ea însăși și nu contează pe nici un sprijin din partea țarei; e slabă opozițiunea, care-și pune toată nădejdea de a veni la putere numai pe hazardul unei neînțelegeri și pe efectul problematic al intrigilor sale. E o dovadă de descompunere și de debilitate intelectuală faptul, că un partid de opoziție își consumă toată activitatea în a țese intrigi pentru a desbina pe adversari. Vedem în aceasta iarăși influența covârșitoare a d-lui Vernescu, căci în adevăr când lupta va fi pusă pe acest teren, d-sa va putea să aspire a fi șeful opozițiunei. Numai într-un punct se înșală opoziția: intrigile d-lui Vernescu sunt periculoase numai pentru partidul, din care face d-sa parte, și nici de cum pentru partidul, care l’a dat afară. De altmintrerea se poate lesne vedea cât de copilărești și de contradictorii sunt intrigile scornite de ziarele opozante. Numai pe ziua de azi, aceste ziare au inventat patru, una mai ridicolă decât alta : Ziarul Voința Națională anunță că există ceartă între d-nii general Manu și colonel Roznovanu pentru președenția Camerei. Ziarul România anunță o criză ministerială, al cărei prim efect ar fi înlocuirea d-lui Olănescu prin d. Grigore Cerchez. Liberte spune că d. Al. Lahovari a dat afară din slujbă pe toți amicii d-lui Carp și că d. Carp dă afară pe toți partizanii d-lui Catargiu. Nefiind mulțămit cu această descoperire, același ziar mai spune, tot in același număr, că un conflict s’a ivit între d-nii Olănescu d’o parte, Carp-Marghiloman-Lahovari de altă parte. Am dori să știm la ce pot servi aceste intrigi, cari vor fi desmințite nu mai departe decât peste câteva zile. Săptămâna viitoare se vor alege biurourile Camerei și se va putea constata că nici o rivalitate nu există între d-nii Manu și Roznovanu. In această privință e chiar un fapt caracteristic, pe care vernescanii l-ar fi putut povesti prietinilor din opoziție, anume că d. colonel Roznovanu a stăruit, după alegerile de acum 8 luni, pe lângă generalul Manu ca să primească d-sa președenția Camerei și să-l scutească de sarcina de președinte al Adunării. In privința remanierii ministeriale anunțată de ziarele opoziției, putem spune că nici vorbă nu e măcar de cea mai mică modificare de introdus în cabinet. Dacă vr’o dată un minister s’a arătat tare sub acest raport și a fost scutit de dificultățile remanierilor ministeriale și de aspirații la portofoliu, apoi e tocmai ministerul actual, care are la fiecare departament titulari competenți și atât de capabili, încât nimic nu poate legitima vreo modificare ministerială. Cabinetul va putea merge înainte în compunerea sa actuală până în ziua, când toți miniștrii ar crede de cuviință să se retragă împreună. Credem că această declarațiune, venind de la noi, pe cari Liberte ne taxează de organ al d-lui Al. Lahovari, va pune capăt cel puțin intrigei dintre d-nii Olănescu și Cerchez, pe care organul liberal o atribue d-lui Lahovari. Cât pentru destituirea amicilor d-lui Carp de către d. Lahovari, am dori să cunoaștem și noi pe acele victime, care există numai în imaginația ziarului Liberte. Asupra schimbărilor de la ministerul domeniilor trebuie să ne explicăm mai pe larg, deoarece ziarele opoziției au de partea lor o aparență de dreptate, prin faptul, că afirmațiunile lor se întemeiază pe spusele unei viitoare și pe forțe pretinse consernemulțămirea unor paraponișiți. Știm că câțiva nemulțămiți, cu drept cuvânt dați afară din slujbă, au vrut să identifice cazul lor cu acela al d-lui Borcescu, care va fi chiemat in altă funcțiune, și au căutat să exploateze in favoarea lor simpatiile personale, de care se bucură de Borcescu. Paraponișiții aceștia au răsuflat in gazeta Independentul, după cât am putut constata și noi din reproducerile făcute după acea forță în unele ziare opozante , căci n’avem obiceiu să citim măcar Independentul —dovadă de creditul, de care se bucură acel ziar în sferele guvernamentale. O asemenea gazetă se pretinde în drept a stabili disciplina în partidul conservator, uzurpând prin aceasta rolul șefului partidului, care e un om destul de energic și de autorizat pentru a impune el cum se cuvine disciplina în rândurile conservatorilor. Un asemnea rol i se cuvine numai lui, iar nu unei forțe obscure și fără autoritate, care nu va ieși din întuneric nici măcar fâcându-se receptacolul intrigilor și parapoanelor unor oameni fără credit. --------------------------------------------------D. de Gaprivi a răspuns că, toate silințele guvernului în acest sens vor cădea, deoarece în timp de resbel beligeranții caută întotdeauna să vateme comerțul unul altuia. Propunerea s-a retras.* Roma, 4 Martie. Raportul comisiunei generale a budgetului constată că s-au introdus economii însemnate în noul budget în comparație cu prevederile pentru 1891—1892; comisiunea crede că va trebui să se reducă cu 15 și jum., milioane prevedeție veniturilor ; deficitul total ar fi de 49.993.000 franci. Direcția serviciului sanitar desminte știrile false răspândite de Indépendance Belge asupra condițiunilor sanitare ale Italiei ; aceste condițiuni sunt cu desăvârșire normale. Budapesta, 4 Martie. Comisiunea Camerei a adoptat un proiect de adresă, care exprimă deciziunea de a menține starea de lucruri creată de compromisul de la 1867 și care asigură concursul Camerei pentru lucrările de reformă anunțate de discursul Tronului; proiectul relevează necesitatea linei grabnice soluțiuni a chestiunei monetare, asigură că Camera va face tot ce este cu putință spre a menține bunele raporturi dintre Biserică și Stat. Belgrad, 4 Martie. Scupcina a continuat discuția budgetului. Guvernul a depus noul proiect de tarif, care conține taxe foarte ridicate; acest proiect a fost trimis unei comisiuni. Atena, 4 Martie. Ziarele publică numeroase depeși din provincie, cari exprimă satisfacerea cauzată de măsura luată de Regele. Majoritatea d-lui Deryannis pare moralmente sdruncinată. Numeroasele conferințe asupra atitudinei de luat au rămas fără rezultat. ------------------------—---------------------— TELEGRAME Viena, 4 Martie. Corespondența Politică semnalează niște desordine la Tobolsk; autoritățile ar fi fost silite să părăsească orașul. Prințul Galitzyn a fost trimis acolo ca comisar special cu puteri nelimitate Danzig, 4 Martie. 220 lucrători, trebuind să fie transportați cu vapor in șantierele comunale pentru a lucra, au sosit la debarcader 800, dintre cari cea mai mare parte oameni fără căpătâi și; ei au comis excese; 3 brutării au fost jefuite ; poliția s-a împrăștiat cu ușurință; pagubele sunt neînsemnate. — Monitorul anunță că împăratul a exprimat recunoștința sa poliției pentru atitudinea prudentă și energica cu ocazia ultimelor ingrămădiri. Berlin, 4 Martie. Reichstagul a discutat capitolul fondurilor secrete. D. de Gaprivi a declarat că cu începere de la 4 Aprilie viitor, Imperiul nu va mai primi nimic din fondul guelf, a cărui destinație legală va fi determinată în curând. Fondurile secrete au fost votate. In cursul discuției budgetului Afacerilor străine la Reichstag, d. Baumbach a desvoltat propunerea care cere protecția proprietății private pe mare in timp de resbel. EDIȚIA A DOUA REACȚIUNEA Vecini e același cântec în ziarele opoziției : — «A înviat reacțiunea ; conservatorii sunt niște reacționari !» Ce fel de reacțiune, asta se feresc s’o spuie adversarii noștri; ei vorbesc vag de «amenințarea libertăților publice» și atâta tot. In zadar le-ai cere dovezi ; din vorba lor nu-i scoți : «conservatorii sunt reacționari ; a înviat reacțiunea». Că guvernul conservator nu amenință nici o libertate publică și că dimpotrivă va căuta prin deosebite legi să le întărească pe toate — asta o știe toată lumea nepătimașă. De patru ani, de când liberalii nu mai sunt la putere, s’a văzut foarte bine că nici o libertate n’a fost călcată, ci că dimpotrivă, prin reforme ca acea a magistraturii, garanția libertăților a fost sporită. Că nimeni nu se gândește astăzi la privilegiile, cari despărțeau în clase societatea românească— asta iarăși o știe toată lumea și o știu foarte bine și liberalii. Atunci, de vreme ce nu poate fi vorba de o sfărmare a Constituției — pentru a cărei revizuire s’ar cere anume alegeri — ce fel de reacțiune să fie aceea, de care ne acuză opoziția ? S’o spunem noi în câteva cuvinte. Da, e și va fi reacțiune. In loc de un guvern abuziv, cum a fost acela al colectivității, vom avea un guvern onest, respectuos pentru legile Statului. In loc de un guvern lenevil, cum ajunsese în anii din urmă acela al d-lui Ion Brătianu, vom avea un guvern vecinic atent la trebuințele țărei, pregătit pentru realizarea însemnatelor reforme, de cari organismul Statului nostru are atâta nevoie. In loc de un parlament servil, compus din mameluci, cari nu căutau decât mulțămirea intereselor lor personale, cum era faimosul parlament colectivist, vom avea un parlament luminat, hotărit la muncă, care va ajuta din toate puterile pe guvern in opera de reorganizare a Statului. Funcțiunile publice înalte nu vor mai încăpea pe mâna unor oameni necinstiți, ca ace! care au ilustrat ultimii ani ai guvernământului colectivist, îngroșindu-și pungă în dauna bunului public. In sfârșit , localurile redacțiilor opozante nu vor mai fi devastate, întrunirile opoziției nu vor mai fi sparte de bandele «pacinicilor cetățeni», lumea nu va mai fi șarjată de escadroanele maiorului Fănuță. Iată reacțiunea, care s’a întronat, reacțiunea puternică, pe care liberalii n’o vor putea împiedica. Reacțiunea aceasta nu poate însă fi decât pe placul tezei, pe care acțiunea liberală o adusese la desnădejde. Si ea va folosi și liberalilor, făcându-i să contracteze alte obiceiuri, casa astfel beneficiile, și vor fi în stare nu numai de a menține salariile la înălțimea lor actuală, ci chiar și a le spori întrucâtva. Este clar o liga a patronilor și muncitorilor in contra consumatorilor, în contra publicului, care va plăti cheltuelile acestei alianțe. Este în aceasta ceva nou, “neașteptat, care marchează uni tel de fază nouă prin care trece lupta intre capital și muncă. Sau mai bine, e un armistițiu în această lupta și o alianță a celor doi si «beligranti» împotriva publicului mare, împotriva massei de consumatori de cari depind în ultimul rezort și lucrătorii și patronii. Va fi curios a se urmări acțiunea economică și poate politică pe care o va exercita această experiență destul de cutezată și care amenință un număr enorm de oameni din toate clasele și în special din clasele sărace, poate avea urmări neașteptate.Experiența Eastern. ----------.—------------------------------------ O grevă uriașă Jumătate milion de luctatori incentează lucrul. — Două feluri de greve.— O ciudată alianță a patronilor cu lucrătorii in contra consumatorilor. — Experiență hazardată. Engineza se află — după cum s’a anunțat, — ir ajunul unei greve de lucratori de mine, care va forma eveniment, nu numai din cauza numeralul enorm al greviștilor —se evaluiază numeral lor, prin anticipare, la patru sau cinci sute de mii, — ci și mai ales pentru noutatea tendințelor economice ale acestei vaste mișcări. In V Indépendance Belge găsim explicate aceste tendințe. Se disting mai intâiu, — zice ziarul belgian, — două categorii de greviști, cari au proclamat intenția lor de a înceta lucrul în ziua de 12 Martie. Una din ele, acea a lucrătorilor din bazmnul de la Durham, care va reprezintă vreun sfert din efectivul total al greviștilor, se va găsi in condițiile normale ale luptelor celor mai dese dintre patroni și lucrători. Lucrătorii din această parte a Englitezei au fost adică avizați despre o reducție progresivă de salarii. în contra acestei amenințări se ridică, și greva lor va ținea până când patronii și-o vor retrage sau până când lucrătorii, slăbiți prin lipsa de lucru, vor fi nevoiți să se supună. Altfel stă insă lucrul cu marea masă a lucrătorilor cari, în nordul Engletezei a t erei Wales, precum și la granițele Scoției, să pregătesc să părăsească minele. Aceștia n’au fost amenințați până acum in nici un chip de vr’o reducție de salariu. Ei prevăd numai această reducție, ca o consecință inevitabilă a unei perioade de supraproducție, care necesar minte a depreciat cărbunele, a redus câștigurile Societăților de esploatare și, prin urmare, le-au pus în necesitate de a se gândi la o compensație prin o economie asupra muncii. Nici nu este vorbă, în acest al douilea caz, de o grevă propriu zisă, ci de o simplă suspenziune de muncă, care va dura desigur numai până când stocurile de cărbuni vor fi scăzut îndeajuns pentru ca să se ridice iar prețul cărbunilor, să restabilească beneficiile patronilor și să evite eventualitatea unei reducțiuni a salariului muncitorilor. In adevăr, salariile sunt supuse în cea mai mare parte a nordului Engliterei și în țara Wales regimului scărei mobile, vntrând după prețul vânzarea combustibilului. Și acum vine explicația cu adevărat curioasă a acestei încetări de lucru , este că, după cum crede a ști ziarul belgian, acești greviști, care vor refuza de a mai lucra de la 17 Martie st. n. (29 Febr. st. v.) par a fi în o complectă de și secretă înțelegere cu patronii lor. Aceștia nu vor lipsi de a profita foarte mult din reducerea stocurilor de cărbune, căci o mare urcare de preț va fi consecința acestei reduceri. Ei își vor reri DUMINICĂ 23 FEBRUARIE 1892. Noul minister francez și Cu data de ieri nu se telegrafiazâ din Paris. Cea mai mare parte a ziarelor constată compoziția neomogenă a majoritate de ieri și îi prezic o scurtă durată cabinetului; totuși recunosc că francheța d-lui Loubet a făcut o bună impresie. La Republique francaise declară că republicanii vor acordă încrederea lor definitivă unui guvern, căruia bulangiștii îl vor refuza în mod sistematic pe al lor. Justice califică votul de ieri de abdicare a Camerei, care a arătat prin acest vot că nu știe pentru ce a făcut să cadă cabinetul precedent. Lanterne zice că nu s’a votat pentru cabinet, ci contra crizei ministeriale, poate contra crizei prezidențiale și mai înainte de toate, poate, contra d-lui Constans. Foile anarhiste sunt convinse de grabnica cădere a cabinetului Cercurile diplomatice observă că declarațiunea ministerială nu conține nimic asupra politicei străine. Se asigură că proiectul primitiv de declarațiune conținea un paragraf în această privință, dar se crede că din cauza protestărilor energice exprimate în timpul crizei de forle radicale contra influenței străine, guvernul a voit ca această ocazie să evite o discuție asupra alianțelor. ■--------------------------------------------------DEPUTAȚI SOVEICA Cu ocazia alegerea col. II de Prahova s’a constatat de birourile celor done secțiuni că a funcționat suveica găsindu-se done plicuri neștampilate de birou la secția II și unul la secția I. Din cuprinsul acestor plicuri s’a constatat mai în urmă că buletinele fiind ale candidaților opozițiunei, în persoana d-lor C. T.Grigorescu, N. I. Micescu, G. C. Dobrescu și D. Brătianu, așa că dacă numai acest virur ar avea acea alegere, totuși ea ar fi casabilă și aleșii suveicelor de la Ploești trimiși din nou înaintea alegătorilor. Noi însă pentru a nu mai da motive de plângere opoziției, deși ar fi fost să se dea o lecție pentru viitor acelor, cari se împănează cu titlul de reprezintanțî ai poporului, când ei nu sunt decât fruct al tuturor fraudelor, după cum se constată și din protestul ce publicăm mai la vale, suntem de părere să se valideze această alegere, ca o dovadă mai mult de toleranța guvernului și ca un act de generozitate a majoritate! parlamentare față cu partidul adversar, al cărui șef I. D. Brătianu din întâmplare ar trebui cel d’întâiu nevalidat. Iată acum și protestul, de care e vorba mai sus: PROTEST «Subsemnatul luând parte la biuroul central electoral al col. II de deputați din Prahova, ca secretar, am constatat următoarele ilegalități și pe aceste motive fac fac protest în contra alegerii d-lor G. T. Grigorescu, N. I. Micescu, C. C. Dobrescu și Dumitru Brătianu. Iată motivele: I. Alegătorii prezenți au fost 508 și s’au găsit în urnă 509 buletine. II. In timpul alegere! s’au făcut ingerințe și intimidări din partea candida-