Timpul, decembrie 1892 (nr. 267-291)

1892-12-11 / nr. 275

No. 275 TIMPUL 10 DECEMBRE fiind-că se vede obligat, o spune înain­tea Camerei. El se va duce înaintea ori­cărei jurisdicțiuni; nu are de ce să se teamă, căci nu a tras nici o dată vr’un beneficiu personal, direct sau indirect, de la companie, căreia nu i-a apărat nici o dată interesele. Concluziunile raportului sunt adoptate. D. Déroulede cere a interpela relativ la măsurile ce trebuie să ia consiliul de disciplină al Legiunea de onoare contra d-lui Herz. D. Richot acceptă discuțiunea ime­diată. D. Déroulede susține că este imposi­bil de a se lăsa d-lui Herz decorațiunea. Acest personaj a fost omul cel mai im­portant al Statului; el a ținut firele gu­vernului (protestări vii, zgomot la stânga, aplause la dreapta). D. Déroulede atacă în mod viu pe d. Clémenceau, ale cărui relațiuni cu d. Herz sunt bine cunoscute. D. Herz a oferit bani bulangiștilor, cari l’au respins. D. Floquet protestă (mare sgomot; extrema stângă cere disolvarea). D. Dérouléde întreabă pentru ce d. Herz a dat 200.000 franci ziarului La Justice J. D. Clemenceau răspunde că atacul e ușor ; el nu are proba scrisă a inocenței sale, dar viața lui întreagă de ziarist l-a făcut să fie stimat de amicii săi. El nu va răspunde injuriilor d-lui Déroulède, care constitue o nedemnă calomnie, dar îi va cere personal socoteală. D. Clemen­ceau apără pe d. Herz, care a servit Fran­ței ca soldat și ca doctor. Generalul Bou­langer nu a avut un amic mai devotat de­cât pe d. Herz. D. Clemenceau repro­șează bulangiștilor că aruncă desordinea în țară, defăimând deputații; el recunoaște că ziarul séu La Justice e comanditat de numeroși capitaliști, «dar el nu a apărat nici o dată afacerile d-lui Herz». Ter­mină zicând : «Rămâne o supremă injurie, aceea de a fi trădat patria, aducând aci influența străină; d. Déroulède a mințit» (aplause repetate , ovațiuni la stânga ex­tremă). D. Milleroye apără memoria lui Bou­langer ; el atacă în mod violent pe d. Clemenceau, pe care îl acuză că a pri­mit mai multe milioane, poate pentru a consilia părăsirea Egiptului (protestări violente ale d-lui Clemenceau). D. Mille­roye afirmă că d. Herz e complicele stră­inătății. D. Bourgeois anunță că va chema pe d. Herz înaintea consiliului de disciplină al Legiunii de onoare (aplause). D. Dérouléde retrage ordinea de zi, fiind satisfăcut de declarațiunile guver­nului. Incidentul e închis; ședința se ridică. D-niî Déroulède și Milleroye au trimis martori d-lui Clémenceau. Paris, 20 Noembre. Scrisoarea procurorului general, prin care cerea urmăririle, zice că în cursul unei informațiuni recente privitoare la Pa­nama, judecătorul de instrucție confiscase talonul cecurilor ce aveau literile inițiale ale numelor, care par a fi ale unor mem­bri ai Parlamentului ; pe de altă parte, s-au făcut mai multe declarațiuni înaintea comisiunei de anchetă relative la parti­ciparea mai multor deputați și senatori la emisiunea din 1888. In aceste condițiuni e dar necesar ca membrii Parlamentului, de care e vorbă, să poată fi chemați de magistratul instructor, pentru ca să’și pre­zinte explicațiunile în formele cerute. Paris, 20 Decembre. O scrisoare anonimă a descoperit co­­misiunii de anchetă că bancherul Thierrée a fotografiat cecurile. Comisarul de po­liție a confiscat fotografiiile. D-l Thierrée a mărturisit în urmă că nu a distrus taloa­nele, dar că le-a depus la un notar, unde au fost confiscate. Delegații comisiunii de anchetă au con­fiscat în timpul dimineței nouă hârtii ale băncii Propper. D-l Cotto a sosit la Paris și s-a con­stituit prizonier în timpul dimineței. ȘTIRILE ZILEI Temperatura. Observațiunea Casei A. Menu et C­une, optician­, Calea Victo­riei 88, pe ziua de 9 Decembre. Miezul nopții . . . . — 2. 7 ore dimineața . . .­­1­0. Amiazi........................4­ 5. Înălțimea barometrie! 763. Starea cerului­ frumos. * * * învestitura noului Episcop de Ro­man se va face Duminecă. Cetățeni noul. Monitorul de azi publică decretele de recunoaștere a calităței de cetă­țeni români domnilor: Vasile Stinghe din Buzău, Nicolae H. Stinghe din București și Nicolae Ștefan Rabovici din Focșani.— In același număr ga­zeta oficială publică decretul prin care se acordă d-lui Osvald Dreutel din București împământenirea cu dis­pensă de stagiu. * * * D. ministru al instrucției a vizitat zilele trecute atelierul de sculptură al artistului Valbudea, ca să se în­credințeze de comanda făcută în mar­moră de Carrara a statue! Abandonul. — Marmora e foarte reușită. D. Val­budea a primit felicitările d-lui mi­nistru. Abandonul, care va fi prima mar­moră din muzeul nostru, național, va $ * $ fi expus câte­va zile la magazinul Djabuzov. * * * Candidații pentru locul de arh­ie­­reu rămas vacant prin alegerea P. S. Sale părintelui Inocențiu la Episco­pia de Roman, sunt trei: părintele Ioan de la biserica Domnița Bălașa și arh­imandriții Pimen Georgescu și Ștefan Mironescu, doctori în teo­logie.* m * Medicii din capitală și din provin­cie sunt convocați pentru mâine seară, .Toți, la 8 ore seara, în localul So­cietății studenților în medicină (pa­latul Băilor Eforiei) ca să discute ra­portul comisiunei asupra deziderate­lor relative la mai multe puncte din proiectul nouei legi militare. * * * DIN JUDEȚE 7» Duminecă la 6 Decembre s’a cele­brat cununia religioasă a d-lui Ne­­culae Pană, profesor la liceul din Focșani, cu gentila domnișoară Mimi Cotescu. Dorim toate fericirile tinerei pe­rechi. * * * DE PESTE MUNȚI a Primim din Sibiu o broșură conți­­nând pe larg desbaterile procesului Lucaciu. Broșura poartă titlul Ro­mânii la Dobrițin sau Condamnarea d-lui dr. V. Lucaciu; costă pentru România un leu. * * « Unul din șefii partidului național slovac din Ungaria, D. Svetozar Hur­ban Vaianski din Turul St. Martin, a fost condamnat la un an închisoare și 500 fiorini amendă de către curtea cu jurați din Presburg pentru un ar­ticol publicat prin ziarul Sarodnie Noviny. * * * DIN STRAINATATE O telegramă din Port Said ne ves­tește că încrucișătorul E­isabeta, a­­vănd pe bordul lui pe arh­iducele Frantz Ferdinand, a sosit acolo cu bine și va pleca azi mai departe. De­peșa adaugă că toți călătorii sunt să­nătoși. ULTIM CUVENT O anecdotă despre Jay Gould, ves­titul milionar. Un american face pe ch­erone­e pen­tru un prieten din Europa. Deodată se oprește și-i arată un om, stând pe treptele Hur­sei. — Vezi pe omulețul ă'a? E lucrul cel mai vrednic de văzut, cel mai rar, din America. Jay Gould cu mâni­e în buzunare, — în buzunarele lui proprii I Moș­ Neagu. CRONICA TEATRALĂ Un vis din noaptea de Sânziene Un bun prieten de la Lupta des­coperind mai dăunăzi subiectul pie­sei Visul unei nopți de vară, de un oare­care Shakespeare, a descoperit ceva mai mult de­cât toți criticii cari au comentat până în ziua de astăzi pe autorul englez. Prietenul nostru dând peste tainicele aluziuni ce stau ascunse in operele prefăcutului Wil­liam, a nemerit o inimă bogată și fără margini. Să ne fie permis a destăinui, că va eși în curând de sub tipar o se­rie de ingenioase studii critice, unde spiritul cel mai subțire întovărășește erudițiunea cea mai adâncă; ele sunt chemate a doborî edificiele lui He­gel și ale lui Taine. Așa de exemplu se va arăta in Ricard al III toate frazele relative la daraverele de la Panama, în Ham­et acele privitoare la afacerea Zappa, în Othel­o conse­cințele tratamentului Brown Sequard și în Much­ado about nothing pro­rocirea crimelor de la Dorohoi, nu mai vorbesc de Henric al Vlll-lea care, se vede cât de colo, că a fost compus într’adins în vederea divor­țului lui Napoleon I. Așa e!.. și toc­mai mă întrebam mai alaltă seară la operă cum de s’a lăsat, să se joace Lucrezia Borgia în țara românească; ei, ce faci acum cu tripla alianță? Nu se mai astâmpără autorii și tot vîră la sub-înțelesuri, la vorbe cu două fețe în piesele lor, și mai cam toate la adresa capetelor înco­ronate.—Știți d-voastră, că e foarte greu astăzi, în țările constituționale, să poți juca o piesă unde aluziu­nile politice sau de altă natură să nu fie prea transparente. Toată criza ce a fost zilele trecute în Franța nu a fost pricinuită de alt­ceva de­cât de o piesă de la Comedia Franceză, și dacă autorul nu era susținut de radicali, era să o pățească cu d. Carnot. De aceea, nu înțeleg nici eu ne­socotința comitetului teatral de a primi piesa tinerului Shakespeare și de a o alege pentru a fi jucată a­­nume cu prilejul unei zile solemne; mai știi, poate chiar că direcțiunea s’o fi comandat autorului într’adins pentru ocaziunea aceasta.—E un a­­devărat scandal, acum văd și eu, de când mi-a deschis ochii amicul de la Lupta. Vă spun drept că numeroa­sele scene din piesa Visul unei nopți de vară, unde niște meșteșugari proști cari își câștigă pânza prin cârciu­mile Atenei se ocupă de literatură, credeam că era o critică la adresa acelor spirite necioplite care se a­­mestecă ii ale teatrului fără să se priceapă ; de aceea, Puck (Forfadet pentru cei de la Lupta) trântește un cap de măgar pe capul lui Bottom (Lancrette, pentru eminentul critic) ca să-l facă ridicol; iar Titania, care personifică gingășia de cuget și de gust, amorezându-se de Bottom, mi se păruse că este o aluziune la fap­tul­­ aviz cititorului, că ființele cu mintea și cu creșterea cea mai fină se lasă câte o dată a fi influențate de producțiunile grosolane ale unui scri­itor incult și vulgar. Iată care era cel puțin părerea noastră in ceea ce privește capul cel de măgar asupra căruia criticul de la Lupta ne atrage privirile,o părere greșita de sigur, căci precum a avut onoarea d. Shakespeare să ve arate în piesa sa, sunt unii oameni cu capul mai mare de­cât alții, și fie­care ju­decă după capul său. Puck. CRONICA JUDICIARĂ VESELIILE JUDECĂTOREȘTI Tribunalul Ilfov.—Cucoana Raluca Ome­neasca sau «Divorțul mancarisit».—Știri ju­diciare. Câtă deosebire între ziua de 14 Noem­bre 1868 și ziua de 14 Noembre 1892...­­ La 14 Noembre 68, Raluca Iofcescu, sună la părinți, intră în căsătorie cu Ior­­dache Omenescu, fost ofițer de vardiști. In biserica Sfântul Niculae, de pe podul Mogoșoaiei, îi lega popa prin sfânta că­sătorie, pe care acum—14 Noembre 92— judecătorii tribunalului secția.... trebuiau să o deslege. Primele concilieri făcute obișnuiră oare­cum pe cucoana Raluca cu sălile tribuna­lului , așa că acum—de­și nu tocmai ve­selă—aștepta însă cu răbdare ceasul ju­­decăței. Procesul se strigă. Cucoana Raluca înaintează la bară. Președintele. Domnule Omenescu, tot stăruești în cererea de divorț ? De ce nu te împaci cu cucoana d-tale ? Iordache Omenescu. Nu tă împac.... pentru că nu mai mi-e cu aplăcere. Președin­tele (rizend). Dar bine, d-nule Omenescu, cum ți-a fost cu aplăcere, două­ ceci și patru de ani și acuma nu’țî mai e ? Cucoana Raluca (indignată). Eh... eh, d-nule judecător, vezi că atunci nu era în capul mahalalei Mița, fata bărbierului de la pitpalac.... sări-iar luminile ochilor, să-i sară,... întoarce-i-s’ar inima pe dos... dar-ar Dumnezeu.... Președintele. Lasă... lasă blestemele. Reclamantul are cuvântul. Avocatul S. (ce-i zice și toarea sub­țirei). Onorați judecători, soția noastră Raluca nu e femee, e drac... e scorpion... Raluca (roșe ca o sfeclă).. Scorpion ?... Eu scorpion?.. scorpion, tu, și nevasta ta, și fata ta, și.... Avocatul. Rog pe tribunal să mă apere de atacul adversarei mele! Președintele (către cucoană) Nu mai întrerupe, cucoană! (către avocat) — lă­sați personalitățile. Avocatul. Depunerile martorilor ascul­tați stabilesc în modul cel mai evident că soția noastră ne maltratează cu aban­don, că ne bate și că trăește în concu­binaj cu d. Elefterie Iliescu, practicant la judecătorie. Raluca... Eu,... eu în co­­cubinaj...I jură, jură, d-le avocat... Eu, care sunt curată ca auru, care n’am știut la sufletul meu de­cât pe Iordache.... nu e bine să mă catigorisești așa... Președintele, (către amândoui) Ar fi mai bine să vă împăcați. Sunteți oameni în vîrstă și e păcat să vă despărțiți acum. Iordache. (foarte atins) Eu mă împac... dar să vie ea la mine să me roage. Raluca. Ba să vie el... căci el e culpabilul... Președintele. (către părți) Lăsați am­­bițurile la o parte, faceți fie­care câte un pas și împăcăciunea e gata. Iordache. (către soția sa) Vrei Raluca ? Raluca. Dar tu, Iordache ? Iordache. Ad’o mâna, scumpă con­soartă. E greu cu tine... dar mai greu fără tine. Iși deferă mâna unul cu altul. Braț la braț erau gata să iasă, când un ver al lui Iordache (om bătrân, săracu) mișcat până în fundul sufletului, zise: Verul lui Iordache Pupă­’l. Raluca .. pup’o Iordache. Președintele, (foarte grav) Luându-se act de împăcarea părților, tribunalul dis­pune închiderea dosarului. Avocatul, (aparte) —­ Se împăcară, ai naibi.... și cu care credeam să le fac apel... P. INTEMPLARILE ZILEI Moarte cu bănuială.—In noaptea de 23—24 Noembre a. c., încetând din viață femeia Vasilica Nasie, s’a pri­mit o denunțare a nepotului deceda­tei că moartea ar fi bănuită. Primă­ria comunei Spineni, din județul Tu­­tova, făcând constatare, a găsit mai multe sesiuni pe cadavru. Cazul s’a comunicat parchetului, îngropat de vii­.­­In ziua de 11 No­embre a. c., pe când locuitorul Ni­colae Mitu, din comuna Boteni, jud. Muscel, lucra la ghisduirea unui puț, s’a surpat asupră’i un petec de pă­mânt de la gura puțului. De­și a fost scos imediat cu viață, însă,­ corpul lui fiind grav sdrobit, a încetat din viață în ziua de 29 a aceleași luni. Arsă de vie.—­In ziua de 12 Noem­bre a. c., pe la orele 4 după amiazi, copila Stana, ca de 5 ani, fiica locu­itorului Ion Nicolae Chivu, din co­muna Bulbucata, județul Vlașca, re­main­d singură în casă, s’a apropiat prea mult de vatra unde era foc, de la care ’i­ sau aprins hainile. Până să i se dea ajutor, copila, având deja arsuri grave care pătrunsese în pân­tece, a încetat din viață. Pelagra.— Femeia Dobra Brăileanu, din comuna Dragoslavele, județul Muscel, care de mai mult timp su­ferea de pelagră, in ziua de 22 No­embre a. c., pe la orele 5 p. m., s’a sinucis prin strangulare. Viață lungă.­ In ziua de 28 Noem­bre a. c., a Încetat din viață femeia Ioana Văduva, din comuna Potlogi- Rurali, județul Dâmbovița, în etate de 105 ani. In ziua de 29 Noembre a. c., a în­cetat din din viață locuitorul Ștefan Pajorianu, din comuna Cârligi, jude­țul Roman, în etate de 102 ani. Vă­duva lui, Ilinca, este în etate de 94 ani. DIN TOATA LUMEA ------ Socialistă condamnată. Tribunalul din Berlin a condamnat la o amendă de 200 de franci pe femeia Ihrer care, într’o întrunire socialistă, a ținut o cuvântare ofensatoare pentru ofițerii germani. Apărătorul d-nei Ihrer a fost și el condam­nat la o amendă de 50 de mărci pentru că a insultat pe ministrul de răsboiű, cerând să se amâne procesul până în ziua când el nu va mai fi la postul său, «ceea ce se va în­tâmpla mai curând sau mai târziu». Acestea din urmă au fost vorbele ofensatoare. ------- Insula Caprera. Tribunalul din Tempio, Sardinia, s-a pro­nunțat în afacerea moștenitorilor lui Gari­baldi în­potriva guvernului, cu privire la vînzarea insulei Caprera. Procesul a fost câștigat de moștenitorii lui Garibaldi. FELURIMI Un pretendent la tronul Engliterel. Un lucrător electrician din Birmin­gham, anume William Green, s-a dus zilele trecute la Windsor, ca să roage pe Regina Victoria să i cedeze tronul și toate drepturile ei la coroana Bri­­taniei. S’a prezintat la una din porțile cas­telului unde a pretins să i se facă toate onorurile datorite rangului său. Garca refuzând aceasta, el a bine­voit a explica unui inspector de po­liție că era fiul colonelului Nolan, ucis la Balaclava, și al unei fiice a regelui Guillaume IV, care avea drep­tul la succesiunea tronului uzurpat de fiica ducelui de Kent. Aceste revelațiuni s’au arătat lui Green într’un vis. El le explică azi tovarășilor săi dintr’o casă de nebuni, unde a fost internat. Un prețios dar artistic.—Ziarele ru­sești vestesc că d. Paul Tretiakoff a dăruit orașului Moscova celebra sa galerie de tablouri rusești. Nevoie Vremia fixează la două milioane de ruble valoarea acestei colecțiuni. Ceea ce e mai curios in această donație, e că d. Tretiakof își dăruește și casa, în care se găsește galeria, și cere numai dreptul de a o locui până la moarte, cu titlu de conservator al muzeului. UTERE — ARTE — SCIINTE Lectură pentru familii. — Primele trei fascicole din 1001 nuvele apărute până a­­cum recomandă această publicație ca o lec­tură aleasă, atât ca conținut cât și ca stil limpede și atrăgător. In trei fascicole s’au publicat nuvelele, parte nouă de tot, parte necunoscute până acum publicului românesc : Resboiul, de Emile Zola, Iustin și Iustina, de Richebourg, Crime misterioase de Ri­­chepin, Secretul morarului de A. Daudet, O nebună de Guy de Maupassant, și în fas­­cicola a 4-a publică nuvela Insula Șerpilor de Carmen Sylva, dând și un supliment. Abonamentul seriei de 20 de fascicule este 2 lei, la tipografia Luptei. Legiuirile comunale.—A apărut de sub tipar . Legiuirile comunale scurta cercetare retrospectivă de la 1832—1887 de Milene Lugomirescu fost director al prefecturei de Ilfov. 1892 INFORMAȚIUNI Ziarul Liberté din Paris e informat că M. S. Regina Victoria a Marei Bri­tanii, împărăteasă a Indiilor, ar avea de gând să confere Marea Cruce a ordinului Băii Principelui Ferdinand al României, logodnicul grațioasei ne­poate a M. Sale. Săptămâna viitoare se va semna de marchizul de Curtapassi, ministrul plenipotențiar al Italiei, și de d. Al. Lahovari, ministrul nostru al aface­rilor străine, convențiunea comer­cială încheiată între Italia și Ro­mânia. Azi se întoarce de la Berlin d. Papiniu, care, după cum se știe, a ajutat pe ministrul nostru din capi­tala Germaniei, d. Gr. Ghica, în tra­tările pentru încheierea unei conven­­țiuni comerciale. D. Al. Catargiu, ministrul nostru la Petersburg, a plecat era la orele 5.50 la postul seu. D. Catargiu merge la Petersburg prin Viena. Cornițele Szăcsen, prim-secretar al legațiunei austro - ungare din Bu­curești, este permutat în aceeași ca­litate la Dresda, în locul baronului de Steineck, care trece ca prim- se­cretar la București. I-au comunicat d-lui D. Sturdza copii de pe dosarul afacerei Bedmar, tribunalul de Fălticeni refuzând a trimite însuși dosarul. Direcțiunea poștelor ne trimete ur­mătoarea înștiințare pe care ne gră­bim a o comunica cititorilor noștri: Se aduce la cunoștiința generală că pentru ziua de 1 Ianuarie s. n. 1893, se vor pune în aplicare mandatele poștale carton externe cu timbru tipărit de 25 bani. Aceste formulare vor fi puse la dispo­ziția publicului la toate oficiile noastre poștale care fac servicii de mandate ex­terne, precum și la debitanții de timbre și se vor vinde pe prețul de 25 bani bu­cata.— Ele vor servi numai pentru tri­miterile de bani în relațiunile cu străină­tatea. Felicităm direcția poștelor pentru această măsură. Peste câte­va zile se va încheia în­tre guvernul nostru și cel austro­­ungar convențiunea pentru mărcilor din fabrice. Convențiunea va fi întocmai ca acelea încheiat cu Franța și cu An­glia. Curtea cu jurați din Dolj este con­­vocată în sesiune extra­ordinară pe ziua de 11 ianuarie 1893. In urma unui schimb de cuvinte ce s’a produs era la Cameră între­­ d. V. Vlădoianu și N. Cerchez,­­d. Vlă­­doianu a trimis martori d-lui N. Cer­chez. Martorii acestuia erau d-nii Al. Vidrașcu și N. Filipescu. Martorii d-lui Vlădoianu erau d-nii D. Mo­­ruzi și I. Vasescu, întâlnirea a avut loc era la 5 ore la Hipodrom. S’au schimbat două gloanțe cu pis­tolul ghintuit, fără rezultat. Din străinătate L’ Indépendance beige află că Re­gina Enghiterei, părăsind castelul de la Windsor, s’a stabilit cu toată cur­tea la Osborne pentru nouă săptă­mâni. Se asigură că Majestatea Sa nu va asista în persoană la deschiderea Parlamentului, fixată, cum se știe, pentru 19 (31) Ianuarie. PETRECERILE ZILEI Teatru Național.— Mâine, Joui, 10 De­cembre, beneficiul ii-nei Aristița Romanescu. Se va juca Lăcrămibrele și Georges Danain. Cei ce voesc sa mai găsească locuri să se adreseze de acum casierului Teatrului Na­țional. Opera italiană. — Astă seară, Mercure, Norma (libretul la Alcalay). Teatru liric. — Mâine seară, Joi, pen­tru a treia oară Gasparone. Teatru Bulevard.—Reprezentații variate în toate serile. Teatru Hugo. — Varietăți , reprezentații zilnice.

Next