Timpul, mai 1893 (nr. 95-116)

1893-05-19 / nr. 107

No. 107 D. Eustache are trei arcade în fațada sa. Cum au putut d-nni Marcel și Blanc a pune și dânșii arcade și încă trei? Un plagiat mai vădit, o mai flagrantă uzurpare de proprietate artistică se poate ? Dar ce multă vorbă ? Concursul n’a fost de­cât o farsă. Totul era potrivit din ’na­­inte între directorul general al căilor fe­rate și d. Blanc, pe care onestul Socolescu îl numește asociatul d-lui Duca. Direcțiunea generală avea încă de mult proiectul gata în cartoanele sale și l-a re­mis când a venit vremea d-lor Marcel și Blanc, copiii săi predilecți. Juriul, o adunătură de ignoranți și de corupți, la ordinul directorul­u­ui general n’a făcut nici o greutate să se învoiască cu acesta pentru ca toți împreună să facă un gheșeft. Și omul care ridică un asemenea eșafo­­dagist de minciuni, de calomnii, de infamii, omul care se revoltă contra unui plagiat este d. Socolescu, același d. Socolescu, care, când cu concursul pentru palatul Senatului, s’a prezentat la d. Marcel și, față cu mar­tori, ’i-a cerut să-î vînză proiectul ce știa c’a pregătit; același d. Socolescu, care, dat cu rușine afară de d. Marcel, nu s'a re­­butat, ci adresându-se la un alt architect mai puțin scrupulos i-a cumpărat pentru 10.000 franci un proiect care, prezentat la concurs sub singurul său nume, l-a făcut să dobândească premiul al 2-lea. Aceste fapte d. Marcel le-a relatat atunci într’o scrisoare publicată sub semnătura sa și la care d. Socolescu s’a ferit, bine înțeles, d’a răspunde. Mulți se întreabă cum o ast­fel de scâr­boasă ființă își are încă urechile la locul lor. Răspunsul îl pot găsi în repulziunea in­stinctivă ce ori­cine simte d’a atinge unele lighioane viscoase, un brotăcel sau altă a­­semenea bestie respingătoare. 7. ȘTIRILE ZILEI Colonelul Grădișteanu, comandantul bri­gadei de cavalerie din București, și-a dat demisia ca să se folosească de drepturile sale de pensie. « * • D. colonel Capșa, directorul general al penitenciarelor, a supus ministrului de in­terne un memoriu în care semnalează îm­bunătățirile de introdus în regimul peni­tenciarelor. * * * Viitorul congres al studenților universi­tari va avea loc în zilele de 5, 6, 7 și 8 ale lunei lui Septembrie, în orașul Buzău. La acest congres vor lua parte studenți din toate țările locuite de Români. Comisiunea de organizare a și început lucrările pregătitoare ale congresului. • ♦ * Serbările din Cișmigiu­ date erl, Dumi­necă, de Liga culturală au avut un deplin succes, atât material cât și moral. * * * La 1 Septembrie viitor se va ține con­curs pentru admiterea în școala specială de artilerie și geniu. Vor fi admiși la concurs sub-locotenenții și locotenenții cari vor avea un an cel pu­țin de stagiu la trupă. Vor mai fi admiși în școală, afară de cei cari vor reuși la concurs, ofițerii re­petenți din promoțiunea 1891—93. Ofițerii de artilerie și geniu cari au ter­minat anul trecut școala de ofițeri și cari nu vor reuși anul acesta la concursul pen­tru școala specială vor forma o clasă de­osebită, fără ca după terminarea ei la sfâr­șitul anului să primească brevetul. « •­­ D. inspector școlar I. V. Praja a inspec­tat săptămâna trecută școalele urbane pu­blice și private din Caracal și Râmnicul- Vâlcei. D-sa a vizitat asemenea școalele rurale din comunele Redea (Romanați), Râmni­cul-Vâlcei, Ocnele-Mari, Vlădești, Păușești- Maglași, Sărăcinești, Bujoreni, Călimănești și Brezoiu (Vâlcea). Odată cu raportul în privința anchetei ce a avut de făcut în Caracal, d-sa va de­pune mai multe raporturi relative la sta­rea școalelor din aceste comune. * * * DIN JUDEȚE » Consiliul comunal din Iași, în ședința din 12 a curentei, a hotărît în mod defi­nitiv a se vinde palatul comun al ministe­rului domeniilor, cu prețul de 366.000 lei, în care sumă intră prețul cumpărărei de 320.000 lei, reparațiile și alte cheltueli de instalațiune ce au mai fost făcute de pri­mărie. & * * Patria Romană este titlul noului organ conservator apărut Vineri la Iași. Urăm confratelui nostru viață lungă și prosperă. « * * Eri, 17 Main: bastimentul de räsboi. Elisabeta a plecat din portul Galați pen­tru campania proiectată pe Marea Neagră. De la 20 Main până la 15 August se va face numai instrucție în apele mărei Ne­gre între Constantinopole și Odesa și în­tre porturile: Constantinopol, Burgas, Varna Constanța, Sulina și Odesa. In toată această operație nu va fi per­mis bastimentului să intre în nici un port, afară de cazuri de forță majoră, de furtuni d­e mare. Pentru provizie bastimentul are reptul să intre în timp liniștit numai în porturile românești, Constanța și Sulina. De la 15 August până la 15 Septem­brie bastimentul va face turul mărei Ne­gre începând de la coastele Bulgariei, la Crimeea și coastele Caucasiei, în urmă va termina campania sa, înturnându-se la Galați. Comandantul bastimentului e d. maior Irimescu, având ca sub-comandanți pe că­pitanii Poenaru și Popovăț. * * * DE PESTE MUNȚI Generalul cav. de Trapsia, precum arată «Monitorul armatei ausriace a fost pensio­nat, conferindu-i-se de către M. La împă­ratul Frantz Iosef caracterul de locot, feld­­mareșal ad honores și crucea de cavaler a ordinului Leopoldin, ambele fără taxe. * * * DIN STRĂINĂTATE Ni se telegrafiază din Petersburg că fa­milia imperială rusească a părăsit Moscova Duminecă seara, pentru a se întoarce la Petersburg.*­­ * * Din Paris. Câte­va ziare anunță că d. Declais, am­basadorul Franței la Viena, va­ fi numit în aceeași calitate la Londra. D. Billot se va duce de la Roma la Viena și d. Bar­­rère de la Münich la Roma. * * * ULTIM CUVÂNT din școală ; — Iată clar minunile de care e capa­bil geniul omenesc. Un simplu mir cade în capul lui Newton, și el descoperă teoria atracțiunii universale. Dar ce minuni ar fi descoperit er oare, dacă i-ar fi căzut în cap pomul întregi Moș­ Neagu. ---------------------------♦------------------------­ Drama Din strad­a Sf. Apostoli Sâmbătă, la orele 6 seara, se auziau mai multe detunături I pornite din fundul unei case din strada Sf. Apostoli 23, ur­mate de țipete îngrozitoare care au pus în emoțiune pe toți locuitorii din această stradă. Comisarul secțiunei 26, anume Theodo­­rescu, care se afla în momentul acela la biuroul sau, situat în fața casei unde se auziseră detunăturile, alerga imediat la fața locului, unde fu isbit de un spectacol înfricoșător: înaintea pragului casei o fe­­mee împușcată în frunte și scăldată în sânge, iar într’o odae cadavrul unui om înotând într’un sac de sânge. Ce se întâmplase? Gheorghe Carol, ungur de origină, în etate de 40—45 de ani, era în dese cer­turi cu femeia sa Anica Matei, certuri por­nite din gelozie, pentru că soția lui nu voia a -l mai primi în casă. Certurile durau de o lună de zile; în timpul acesta Gheorghe Carol profera cuvinte amenințătoare la adresa femeei și a fiicei sale Vilma, o tî­­nără și frumușică fată, cam de 18—19 ani. Gheorghe Carol era serbar la legațiunea austriacă și era îmbrăcat binișor. In ziua de Sâmbătă, Gheorghe Carol venise acasă pe la orele 3 d. .a. și, după ce se certa foarte violent cu nevastă-sa, se apuca să se rază. La orele 6, Gheorghe Carol, pe când soția și fiica sa Vilma se aflau pe pragul ușei odăiei, scoate din chiar senin un re­volver de calibru 8 și trage două gloanțe dintre care unul nemerește pe Anica Matei drept în frunte, iar cel­­­alt a șters numai obrazul fiicei sale. îndată după aceasta Gheorghe Carol și-a tras un glonț în ochiul drept. Văzând însă că lovitura ce și-a tras nu era mortală, Carol ia briciul cu care se găsese cu un moment mai înainte, și -și tae gâtul într’un mod îngrozitor. Secțiunea tăieturii e de 15 centimetri, berigata fiind tăiată cu desăvârșire, moartea a urmat imediat. D-nii procurori Crăsnaru și Rahtivan sosind în localitatea unde se întâmplase drama, n’avură alt­ceva de făcut de­cât să constate moartea lui Gheorghe Carol și să dispue trimiterea soției sale la spitalul Colțea. Starea acesteia este foarte gravă. Glonțul a rămas în frunte și va trebui să fie extras. Medicii nu speră însă s’o scape. Cadavrul lui Gheorghe Carol a fost trans­portat la Morgă. Mulțimea a staționat până la orele 10 seara înaintea casei unde s’a întâmplat această teribilă dramă conjugală, perzându-se în tot felul de discuțiuni și de conjecturi asupra cauzelor care au provocat’o. UZINA LEMAÎTRE Uzina Lemaître produce, de când s’a în­ființat, mori simple și duble, cu curele sau cu dinți, și această producțiune a atins deja proporțiuni mari; peste 200 de mori au fost vândute deja atât în România cât și în Bulgaria. De când s’a înființat, ea produce tur­bine de diferite sisteme, ferăstrae circu­lare, malaxori, prese pentru cărămizi, pompe, prese pentru vin și butoaie de stropit, cu țevi și turbine, a căror folo­sință s’a generalizat atât în provincie cât și la București. TIMPUL 19 MAIU INTEMPLARI Ciocnire de vapoare. — Citim în ziarul Galații de Duminecă, 16 Maiü : Suntem informați că in Bosfor s’ar fi în­tâmplat o ciocnire între doua vapoare din portul nostru, unul al d-lui Luigi Mendel, iar al douilea al fraților Chrissoveloni, ți că acest din urmă s’ar fi cufundat. Pagubele s’ar urca la 700.000 lei; ele sunt acoperite printr-o poliță de asigurare, ---------------------------+--------------------------­ Apa minerală „Dorna"­ Alcalino-Bicarbonatată Aprobată de onor, consiliu medical su­perior prin jurnalul No. 1463/89 și anali­zată la anul 1789 de Haguet, la 1833 de Abrahamfi, la 1856 de dr. Stenner, la 1878 de dr. Pribram, la 1889 de dr. Bernadt, la 1890 de dr. Istrati și la 1892 de prof. dr. Babeș. Această apă este superioară apelor Ron­­cegno, Bourboule, Levico, Srebrenica, La­­malou și altele, iar ca apă de masă (i/s vin a/g apă) se poate lua cu mai plăcut gust răcoritor în locul apelor Giesshübler, Vichy, Borseck, Baross, Repau­ etc., și față de aceste ape ea este aproape sterilă de microbi, după cum se poate vedea din ra­portul Institutului de Bacteriologie publicat în Monitorul Oficial No. 93 din anul trecut. UTERE — ARTE — SCIIIȚE O conferință. — Mâine, Mercur!, la orele 8 și jum. seara, d. dr. Drigescu va ține în sala cea mare a Ateneului o conferență des­pre : Procesul istoric în curgerea vea­curilor între Români și dușmanii lor. -------------------------------------------------­De când s’a înființat, ea efectuiază re­­parațiuni de tot felul și n’a fost în Ro­mânia nici o întreprindere mare: căi fe­rate, societate de construcții, canalizare de ape, etc., pentru care ea să nu fi lucrat. Ast­fel instalată într’o țară mai ales a­­gricolă, casa Lemaître nu putea să întâr­zie d’a se interesa de tot ce privește a­­gricultura. Nu s’a uitat succesul obținut anul tre­cut de batoza ei. Direcția uzinei Lemaître însă a socotit că mai trebuia să perfecți­oneze această batoză înainte de a o oferi agricultorilor noștri, și aceasta a făcut’o. Silințele ei au fost încununate de succe­sul cel mai desăvârșit. Ministrul agriculturei a numit o comi­­siune pentru a examina batoza Lemaître. Această comisiune, compusă din domnii I. Kalinderu, administrator al domeniilor Coroanei, președinte; Lupulescu, inginer, deputat; Dan, directorul școalei de arte și meserii din București; V. C. Munteanu, directorul școalei de agricultură de la He­­rastrau; Dragu, directorul atelierelor căi­lor ferate române, membri, s’a întrunit în ziua de Vineri, 7 Mai­, în prezența a nu­meroși mari agricultori și a reprezintanți­­lor celor mai multe ziare din Capitală. Construcțiunea robustă și elegantă a batozei a uimit pe cei cari au văzut-o funcționând. Nimic nu s’a omis în studiul și execuția acestui strălucit specimen. Organul principal al unei mașine de treierat cu muncă în mare este treieră­torul sau toba. Treierătorul mașinei Le­­maitre face 1200 și chiar 1300 de învîr­­tituri pe minut, un mers normal și fără ca pernițele care îl poartă să se poată încălzi, și aceasta mulțumită unui dispo­zitiv special de ungere. Sforțările consi­derabile neegale și foarte neregulate pe care acest organ trebuie să le supoarte în mers forțat nu imprimă nici o balan­­țare,­nici mișcare de galop, contrar cazu­rilor care se prezintă foarte adesea la ma­­șinele de muncă mare în genere — ceea ce indică o construcție metodică și îngri­jită. Toate diferitele organe sunt perfect adjustate și funcționează admirabil, căci am constatat o stabilitate perfectă în tot timpul treieratului. Soliditatea mașinei suprimă gravul in­­covenient al dislocărei și prezintă o du­rată necalculabilă, pe când lemnul putre­zește în puțini ani. Afară de aceasta, a­­ceastă mașină prezintă multă elasticitate, mulțămită formei sale raționale. Cantitatea de grâu treerat a fost de 5 kile pe ceas. O batoză lucrând de obicei­ de la 14 până la 15 ore pe zi, se poate compta deja pe o producțiune mijlocie de la 70—80 de kile pe zi de treerat. Batoza era condusă de o locomobilă de 10 cai, construită întreagă în atelierele Lemaitre și alimentată în chip automatic cu paie, printr’un aparat sistem Lemaitre, foarte simplu și foarte ingenios. S’a re­marcat mult marea sensibilitate a regula­torului și mersul perfect al tuturor orga­nelor. Supusă la proba frâului lui Prony a­­ceastă locomobilă a arătat puterea de : 10 cai a 6 atmosfere : 141 învîrtituri pe minut: 12 pe minut.cai a 6 atmosfere : 131 învîrtituri 14 cai â 6 atmosfere: 120 învîrtituri pe minut. Aceste rezultate au părut atât de con­­chizătoare comisiunea, în­cât nu a continuat proba mai departe și a felicitat viü direc­ția uzinei. Ast­fel, pentru batoză ca și pentru lo­comobilă, succesul a fost complect. In viitor, agricultorii noștri nu vor mai avea nevoie de a-și comanda din Engli­­tera și America instrumentele necesare exploatărei pământurilor lor. Vor găsi a­­ceste instrumente în țară chiar, și cu ga­ranții de bună funcționare și de durată cu mult mai serioase de­cât cele pe care le oferă constructorii americani și englezi. Se găsește de vînzare la principalele magazine de coloniale, droguerii și far­macii din țară. Informații la administrație, 61 strada Lipscani, București. ---------------------------*—-----------------------­ INFORMATIUNI BrTscără s’a ținut„urPconsiliu”de miniștri care s’a ocupat cu cerceta­rea diferitelor licitațiuni ținute la mi­nisterul lucrărilor publice și la res­­bel Mai multe din aceste licitațiuni au fost aprobate. Consiliul de miniștri, care este con­vocat pentru astă-seară se va ocupa cu redactarea mesagrului care se va citi Joi în Cameră și Senat pentru închiderea sesiunei parlamentare. D. P. Carp, ministrul domeniilor, a sosit azi dimineață de la Țibănești. P. S. Sa Iosif, fost Mitropolit pri­mat, se află încă în Viena. In urma consultului ce a avut cu mai multe somități medicale de acolo, P. S. Sa va pleca la băile de la Kis­­singen. D. general Vlădescu, prefectul Pa­latului, a răspuns d-lui Aurelian, de­legatul lntrunirei liberale de la Dacia, că neconformându-se cu regulamentul Palatului, M. S. Regele nu’l poate primi. Duminecă se va face la Iași, cu mare solemnitate, punerea pietrii fundamentale a noului local al Uni­­versităței de acolo. Vor asista la această ceremonie d-ni­ miniștri L. Catargiu, P. Carp și Take Ionescu. In restul ședinței de Sâmbăta, Ca­mera a primit fără modificări și a­­proape fără discuție toate articolele legii sanitare. Votul în total a rămas să se facă Luni. Cum se poate vedea din darea de seamă a ședinței de ert, Camera a primit legea cu 70 voturi contra 17. Al douilea congres al Ligei cultu­­rurale s’a deschis Duminecă, cu o con­sfătuire a delegaților, după care a ur­mat adunarea generală, în care s’a citit raportul activității Ligei. Din acest raport rezultă că Liga are azi 41 de secțiuni, dintre care 18 înființate în anul din urmă. Sub raportul material de asemenea s’a făcut un progres îm­bucurător. Erî, Luni, s’a procedat la alegerea Comitetului executiv al Ligei. Au fost aleși d-ni: V. A. Urechiă, N. Fi­­lipescu, Ionel Grădișteanu, G. G. Can­­tacuzino, Periețeanu-Buzâși, G. Bursan și Ion Lupulescu. Pentru două locuri balotagiu. Censori au fost aleși d-nii I. Neni­­țescu și St. Sihleanu. Și aci a fost ba­­lotagiu pentru al treilea loc. Astăzi se va proceda la o nouă ale­gere, iar diseară, la orele 7­/*, va fi banchetul Ligei în sala de marmoră a otelului Union. D. Ștefănescu, sub-directorul pe­nitenciarelor și-a dat demisiunea, care i-a fost primită. D. Milone Lugomirescu, fost di­rector al prefecturei de Ilfov, va fi probabil numit sub-director al peni­tenciarelor, în locul d-lui Ștefănescu. A TREIA EDIȚIE T­ELE­GRA­M­E O răscoală in Granada Madrid, 27 Main O răscoală a isbucnit la Azarfe (Granada) din cauză de neînțelegeri locale. Mulțimea a asediat municipalitatea ți judecătoria de pace, de unde au ars mobilele. Jandarmeria a ri­sipit mulțimea , însă agitația continuă. Liberalii și radicalii belgiani Bruxelles, 27 Maiü Uniunea liberală a adoptat cu­ în ședință plenară o moțiune felicitând membrii stângei 1893 radicale de atitudinea lar în chestiunea re­­vizuirer­ii exprimând dorința de reorganizare a partidului progresist în vederea alegerilor, care sunt iminente, înțelegerea f este ast­fel stabilită între toate fracțiunile liberale. 1­|j O desmințire Berlin, 29 Main Monitorul este autorizat a declara că îm­păratul a însărcinat pe colonelul Pantelicî numai de a asigura pe tînărul rege al Ser­biei de sentimentele prietenești, însă că n’a pronunțat nici unul din cuvintele ce i s-au atribuit în privința loviturei de Stat din Belgrad. Expoziția din Chicago Chicago, 28 Maiü. Dificultățile provenite din sistemul adop­tat pentru distribuirea premiilor au fost re­zolvate în mod neașteptat. Comisarii țărilor care au protestat au hotărît ca aceste țări să concureze între ele, numind un juriu in­dependent și distribuind diplome particula­rilor. Cholera Montpellier, 27 Main. Câte­va accidente holeriforme au fost con­statate in satul Montaromond. Căldura e în­­năbuțitoare. Hamburg, 29 Main. Un caz de h­oleră a fost constatat alaltă­­eri în oraș. După un aviz al comisiunei pen­tru h­oleră, vechiul apaduct va fi părăsit și orașul va fi prevăzut chiar de acum numai cu apă filtrată. Berlin, 29 Maiü. Gazeta Națională află că azi s’a întru­nit comisiunea imperiului pentru h­oleră. Francezii în Tunis Tunis, 28 Main. Inaugurarea portului a avut loc azi di­mineață în prezența Reyulu­i. Ministrul Fran­ței a pronunțat un discurs zicând că Franța nu a venit la Tunis ca să facă o operă de răsboiu și de cucerire, ci o operă de pace și de civilizare și de a asigura liniștea tu­­turor muncitorilor și capitaliștilor străini și francezi. Chinezi și americani . Washington, 26 Maiü. După ziarul «Sun» guvernul chinez a in­format pe secretarul de Stat, d. Gresham, că dacă va pune în execuție legea de expul­zare a chinezilor neînregistrați, relațiunile cu Statele­ Unite vor fi rupte, toți rezidenții americani vor fi expulzați ți ori­ce comerț între cele două țări va înceta. închiderea Sobraniei bulgare Târnovo. 30 Maiü. Marea Sobranie a fost închisă ora la 12 de către prințul în prezența prințesei. Discursul începe prin a mulțămi deputa­ților pentru opera lor patriotică și îl felicită că ți-a fi îndeplinit misiunea. Unanimitatea cu care modificările constituționale au fost votate este o probă evidentă de dragostea Bulgarului pentru frumoasa sa țară, precum și tactul și bunul simț cu care el păstrează drepturile și libertățile sale ți cu care îți apără autonomia ți independența. Schimbă­rile introduse în legea fundamentală sunt, în împrejurările actuale, un dar prețios fă­cut patriei ți coroanei. «Sunt convins, zice prințul, că poporul meu se va considera ca unul din cele mai importante evenimente întâmplate în timpul domniei mele». Suveranii au fost atât la sosire cât și la plecare obiectul unor ovațiuni entuziaste. ---------------------------­ —.....­..............­ Corpurile legiuitoare C­AMERA Ședința de la 17 Maiu 1893. Ședința se deschide la ora 1. 46, sub președința d-lui general Manu, cu 93 de­putați prezenți. Camera trece în secțiuni până la 3 ore. La redeschiderea ședinței, d. I. Comă­­neanu propune în numele mai multor co­­legi ca membrii comisiunii pentru luarea socotelilor Statului să nu primească diurnă de­cât numai în zilele când se adună în comisiune la Curtea de con­­turi și lucrează acolo. D-sa motivează propunerea prin faptul că de 28 de ani, numai trei comisiuni de aceste au lucrat, iar cele­l’alte două­zeci și cinci n’au lă­cuit nimic. Propunerea se trimete de ur­gență la secțiuni. D. Ghițescu anunță ministrului culte­lor o interpelare cu privire la P. S. S. episcopul Ghenadie al Argeșului. Se pune la vot în total legea sanitară și se primește cu 70 bile albe contra 17 negre. Se aleg în comisiunea luării socoteli­lor Statului d-nii: C. Hristodorescu, C. Ressu, S. Rășcanu, G. Gâță și I. Epu­­reanu. D. N. Filipescu roagă Camera ca, conform regulamentului, să ia numai­de­cât în discuțiune proiectul împrumutului de 1,5oo,cpo­lei al comunei București. Proiectul se primește, fără discuțiune, cu 63 bile albe contra 3 negre. D. C. C. Dobrescu își desvo­tă inter­pelarea privitoare la administrațiunea co­­munală din Ploiești. D-sa acuză consiliul comunal că a înființat taxe l­egale și că

Next