Timpul, octombrie 1895 (nr. 219-242)
1895-10-10 / nr. 226
Cerem un comunicat Gând d. Dim. Sturdza și-a executat, cu agilitate maimuțăriile sale patriotice în privința Românilor din Ungaria, l’am prevenit în interesul țârii să fie mai cuminte, căci atunci când va trebui să-și șteargă trecutul, nu va suferi numai demnitatea sa, mai mult sau mai puțin dovedită, ci demnitatea țerii, adică a noastră, a tuturor. Ce prevedeam s’a întâmplat. Deja in presa străină încep să curgă închinăciunile d-lui Sturdza, destinate, în speranța d-lui, să-l milostivească cu iertăciune. Din parte-ne ne-ar părea bine să-l vedem pe d. Sturdza rămânând cu fața mai mult sau mai puțin curată, căci patima politică nu ne orbește până a nu vedea că d-sa astăzi nu este numai șeful lui Delavrancea și Gogu Cantacuzino, ci primul ministru al României. Ceea ce îi cerem insă, și suntem în drept să-i cerem, este să nu se facă caraghios. Bufoneria poate amuza pe cineva, dar când se confundă cu primul ministru al țârii, este ceva jalnic. Ei bine, deja d. Sturdza, cu pripa sa de a se disculpa, s’a făcut caraghios. Intr’adever, în oficiosul Pester Lloyd de la 16 Octombre, ediția de seara, a apărut o mea culpa a d-lui Sturdza, care oricât ne-ar conveni ca adversari politici, ne umilește adânc ca cetățeni ai unei țeri peste care alternarea partidelor a adus pe d. Sturdza la guvern. In acest ziar se spune — publicăm mai la vale textul articolului însuși — că d. Sturdza în tot timpul opoziției sale s’a ținut riguros departe de toate agitațiunile în favoarea Românilor din Ungaria, și că ar fi nedrept să se pună în socoteala sa anume discursuri și declarațiuni pline de violență, care sunt făcute de un alt Dumitru Sturdza, de un uir (bată-1 polca!), cum zice oficiosul din Pes ’a. Ei bine, aceasta n’o putem primi în ruptul capului. Nu numai că doar Sturdza ar fi o nenorocire prea mare pentru țara românească, unul ajungându-ne cu prisos, dar icoana unui ministru român, care în lașitatea sa de a lua răspunderea celor ce a făcut și spus, pune pe gazetarii de la ziarul, la care într’un mod preventiv s’a închinat acum câteva luni, să-i născocească un tiz, pe spinarea căruia să-și verse păcatele, este un lucru prea umilitor pentru noi toți ca să nu-1 respingem cu adâncă scârbă-Iar dacă d. Sturdza nu aprobă teoria tizului, și primește să scutească țara de această rușine, îl rugăm să dea repede un comunicat prin care să spună amicilor prea zeloși de la Budapesta că nu sunt doaă Dumitru Sturdza, și că omul, care ani de-a rândul a fost amicul devotat al Ungariei până a expulza pe Transilvăneni, este tot acela care, fiind în opoziție, a găsit că pericolul cel mai mare pentru noi vine din Ungaria și tot acela omul care, acum din nou intrat în pâine, va uita tot ce a spus în opoziție și va expulza din nou, de va fi nevoie. Așa cel puțin lucrul va fi adevărat. Dar doui ^Sturdzi, unul pentru Budapesta și altul pentru sala Orfeu, care nu se succedă în timp după cum se află la putere sau în opoziție, dar coexistă în spații, este un lucru prea umilitor ca să-l poată Înghiți țara aceasta. Să dea alte motive d. Sturdza. Câte nu găsește un om pentru care adevărul și neadevărul n’au nici un hotar despărțitor. Și că astfel de om este primul nostru ministru, întreaga sa viață politică este o dovadă vie. ---------------------------------------- TELEGRAME Japonezii în Formosa Londra, 18 Octombre. Agenția Reuter afla din Hong Kong că Japonezii au pus mâna la 16 Octombre pe Tika (Vest de Formosa) și că fac preparative pentru a bombarda Taiwan deținut de pavilioanele negre. Aceștia au respins propunerea japonezilor de a preda orașul fără condițiuni. Se așteaptă o luptă apropiată. Situația în Agram Agram, 18 Octombre. Interogatoriul celor treizeci de studenți arestați continuă. Toți desemnează ca instigator pe Ștefan Radics, care a fost condamnat în 1893 la 3 luni de închisoare pentru ofensă către Banul și dat afară de la Universitate. Apoi s-a dus la Praga, de unde a fost expulzat pentru agitațiuni panslaviste. Burghezimea are de gând să convoace un meeting pentru a declara că nu a luat parte de loc la demonstrația de dinaintea monumentului Selacios; toate partidele vor lua parte la meeting. Opera muncii Petersburg, 18 Octombre. împărăteasa a numit pe d. Tantcheff, maestru al Curții, vice-președinte al consiliului de administrație al Operei muncei, a cărei președintă este împărăteasa. Ceilalți membri și biuroul consiliului de administrație au fost numiți de asemenea. Răscoala din Cuba Madrid, 18 Octombre O depeșă oficială din Cuba anunță că vr’o patruzeci de oameni ai gendarmeriei au atacat cu baionetă 1550 de rebeli cari s-au împrăștiat ; ei au avut 5 morți și două răniți. Gendarmii au pus mâna pe cai, armamentul insurgenților și pe corespondența șefilor Maximo Gomez, Juarez, Sanchez, Zayaz și alții. De asemenea se confirmă știrile precedente deja telegrafiate. Depeși din Havana semnalează alte lupte fericite ale trupelor cu bande mici de insurgenți. Procesul Magnier Paris, 17 Octombre Curtea cu jurați a Senei, afacerea Magnier. Afluență mare. Interogatoriul d-lui Magnier asupra situațiunei dificile a ziarului său L’Evbnement și asupra afacerii drumurilor de fer de Sud, a început. D. Magnier susține că a încheiat un contract cu compania numai ca jurnalist și că nu s’a vândut nici odată baronului Reinach. Interogatoriul s’a terminat fără incident. S’au ascultat câțiva martori, apoi audiența s’a amănat pe mâine. Paris, 19 Octombre Ministerul public a susținut culpabilitatea lui Magnier, care, recunoscut de Curtea ca jurați culpabil, cu circumstanțe atenuante, a fost condamnat la un an de închisoare. D. Magnier era foarte abătut. ------------------------------------------------------------ Motive pentru disolvare «A disolva sau a nu disolva actualul consiliu comunal ?» iată întrebarea pe care și-a pus-o actualul minister vorbind despre primăria capitalei, iar partidul care la liberali are obiceiul să vorbească în locul guvernului, a răspuns : «A disolva !» Cuvântul era lesne de zis, dar motivele anevoe de găsit, și d. N. Fleva, ministrul de interne, căruia ’i revine sarcina de a face un raport la Rege spre a cere disolvarea, este plictisit peste măsură, căci nu știe sărmanul om cam ce fel de capete de acuzare să învoace în contra actualei administrațiuni municipale din București. Pentru că eu am avut pentru d-sa personal o foarte mare simpatie, zămislită din timpurile când strigam împreună: «Jos colectiviștii ! Jos Sturdza, mațe pestrițe !» am să ’î înlesnesc sarcina, să ’i găsesc motive de disolvare, să ’i redactez chiar raportul către Majestatea Sa Regele, și nu remăne decât să ’1 iscălească în calitatea sa de ministru secretar de Stat la departamentul de interne. Iată raportul : Sire, «Alegerile comunale făcute în toamna anului 1894 sub presiunea baionetelor, prin ingerințe monstruoase, prin falsuri și nesocotința voinței alegătorilor, au adus în capul orașului București un consiliu comunal fără dor de interesele capitalei.In loc să aștepte rezultatul vânzărei cerealelor și să caute să ’și dea seamă dacă vom fi bântuiți mai târziu de o criză agricolă și vinicolă, acest consiliu comunal a conceput lucrări mărețe de edilitate, a pavat partea cea mai însemnată a capitalei, a canalizat’o și a dus risipa banului așa departe încât a început să clădească băi populare, localuri pentru școli, antrepozite, etc., lucrări inutile care au costat mai multe sutimi de mii de lei. «Disprețul consiliului comunal pentru averea comunei a mers așa departe, încât primăria a încheiat cu moștenitorii reposatei Zoe Rosetti o transacțiune, renunțând la donațiunea ce defuncta lăsa municipalităței sub cuvânt că testatoarea a fost surdă și prin urmare testamentul este nul. «Prin această transacțiune, o parte însemnată a acestei averi dăruită comunei de reposata, se întoarce la familiile Cernat, Budișteanu, și altele. «Sub motiv de edilitate și spre a procopsi pe partizanii săi, acest consiliu a comunal a cumpărat la Filaret o vie a d-lui Fleva pe mai multe zecimi de mii de lei. «Intrucât privește nechibzuința acestui consiliu comunal, este de ajuns, Sire, să semnalez Majestăței Voastre faptul că până acum, adică la 8 Octombre, canalul din strada Manea Brutaru nu este terminat, iar pavagiul de lemn ce se face chiar sub auguștii ochi ai Majestăței Voastre, dinaintea Augustei porți a Palatului, abia s’a terminat după reîntoarcerea Majestăței Voastre în capitala națiunei. «Pentru aceste motive și în puterea art. 38 din legea comunală, rog respectuos pe Majestatea Voastre să binevoiască a subscri alăturatul decret pentru disolvarea consiliului comunei București și înlocuirea sa printr’o comisiune interimară până la nouă alegeri. Sunt cu cel mai profund respect al Majestăței Voastre prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de interne. N. Flera p. conformitate, Tibișir. ------------------------------------------------------------ Pester Lloyd și d. Dim. Sturdza Iată articolul din Pester Lloyd de la 16 Octombre, despre care vorbim în primul București de astăzi. Criza ministerială din București e terminată. Naționalii liberali în frunte cu Dimitrie Sturdza au luat frânele guvernului, împuternicirea de a dizolva Camerile, cerută de Catargiu ca condițiune pentru continuarea afacerilor, a fost refuzată de Rege. Au existat șanse prea puține pentru ca conservatorii să repurteze succese, și șansele liberalilor, cari, ce e drept, sunt în minoritate în actuala Cameră, sunt apreciate mult mai favorabil. Nu de mult am relatat în ziarul nostru că în opinia publică a României veniții suflă acum spre stânga. Cabinetul cel nou va putea, de altmintrelea, să încerce în curând puterea acestei opiniuni, pentru că durata legală a mandatului acestei Camere e pe sfârșite și se va face un apel către alegători. D. Dimitrie Sturdza, noul șef al cabinetului, e un personagiu de multe ori încercat în politică și care se bucură în patria sa de o stimă bine-meritată. D. Sturdza împărtășește și d-sn vederile tuturor factorilor influenți din România în privința politicei externe. Chiar și pe vremea opozițiunii celei mai energice, actualul ministru -președinte a păstrat față cu enervările populare ale agitațiunii daco-romăne o rezervă oarecare și câteva opiniuni extreme pronunțate de un tiz (Namensvetter [UNK]) al noului șef al cabinetului și care i s-au imputat în mod greșit, au fost desmințite de d-sa în mod categoric. Acest protest vin contra imputării unor intențiuni mai puțin bine-voitoare pentru politica Monarhiei arată că vederile d-lui Sturdza asupra relațiunilor internaționale nu permit nici cea mai mică îndoială. Suntem siguri că după ce convingerea unanimă a tuturor patrioților politici români a indicat actuala direcțiune, cabinetul de acum va satisface toate îndatoririle și cerințele acestei politice, cum a făcut și cabinetul retras al d-lui Catargiu Am tradus textual: ------------------------------------------------------------ Suveranii germani in Alsacia-Lorena — Prin fir telegrafic — Woerth, 19 Octombre Perechea imperială germană și oaspeții princiari au sosit pe la amiazi pe piața monumentului împăratului Frederic. După salutările guvernatorului prințul de Hohenlohe și discursul generalului Mischke, monumentul a fost descoperit și remis păzii guvernatorului. Împăratul Wilhelm, călare, a rostit un discurs. A mulțumit în numele împărătesei Frederic și a casei de Prusia pentru dovezile de simpatie și de pietate date azi. A exprimat dorința de a se lua angajamentul solemn în fața monumentului de a face totul pentru a conserva ceea ce s-a câștigat. A terminat strigând ura pentru împărăteasa Frederic. Majestățile lor, personagiile princiare și deputațiunile au depus coroane. După defilarea trupelor, personagiile princiare s’au dus la Froeschweiller ca să dejuneze la contele Duerckheim. După amiazi au plecat la Strassburg, unde au sosit cu împărăteasa Frederic la 5 ore seara. Li s’a făcut o primire entuziastă. Strassburg, 19 Octombre. Impăratul a conferit secretarului de Stat Puttkammer ordinul Coroanei de clasa II și a numit subsecretar de Stat pe d. Schroux, consilier intim cu titlul de excelență. Strassburg, 20 Octombre. Perechea imperială și perechea mare ducală de Bade au plecat la 5 ore seara; împăratul a exprimat de mai multe ori bucuria și satisfacția sa pentru primirea călduroasă ce i s’a făcut. ------------------------------♦----------------------------- MARȚI 10/22 OCTOMBRE 1895 ANUNOIURI șI INSERȚII Linia 30 litera patit pag. IV...................0,4q Reclame III II 2,505,la Paris anunciurile se primesc la Agenția ijiforie| IL Placa de la Bourse IS / Uod&^lar'^Administrația - ^,'H/Ț«Ad'A DOAMNEI, 23 ^ j~ - -Iar 15 Bani __ Această numire este aprobată de ambasadorii celor trei Puteri. Pare că s’a renunțat la publicarea solemnă a reformelor adoptate. La Udizkiosc se țin conferințe zilnice cu marele Vizir, ministrul afacerilor străine și alți funcționari înalți. Erî s’a împărțit din nou carne și bani spftalelor. Bahrepașa, rănit la Trebizonda, a sosit la Constantinopol. Cercurile guvernamentale constată că în oraș s’a restabilit liniștea și ordinea ; plimbările, grădinile publice, teatrele sunt din nou frecventate; orașul are aspectul său obicinuit. Se insistă asupra faptului că bisericile au fost deșertate fără ca, — mulțumită îngrijirilor autorităților, — refugiații să fi fost lipsiți de hrană. In ceea ce privește pretinsele atentate în contra lui Kiamil pașa, și în privința demisiunei lui Halil-Rifat pașa, ministru de interne, cercurile oficiale le tratează de invențiuni. ------------------------------------------------------------ Reformele pentru Armenia — Prin fir telegrafic — Paris, 19 Octombre Un consiliu de miniștri s’a ținut la Elisey. D. Hanotaux a anunțat că a telegrafiat dlui Cambon, ambasadorul Franției la Constantinopol, mulțumiri pentru partea activă ce a luat în soluțiunea chestiunei armenești. Petersburg, 19 Octombre Ziarele primesc cu o satisfacție unanimă tradeaua privitoare la reformele armenești. Mesagerul Guvernului constată că acțiunea comună a celor trei Puteri și-a atins scopul și că Armenii vor obține executarea stipulațiunilor prevăzute în favoarea lor prin tratatul din Berlin. Totul pare să arate că cercurile conducătoare turcești recunosc acum gravitatea situațiunei creată prin hezitările Turciei. Novosti zice că iradeaua nu răspunde de loc dorințelor Armenilor care voesc o autonomie desăvârșită, dar Armenii ar face bine să rămână liniștiți. Novoje Vremja crede ca ar fi prematur de a considera chestiunea armenească ca în definitiv regulată, căci nouă complicațiuni se vor ivi îndată dacă guvernul turcesc nu ar satisface cu desăvârșire angajamentele luate de dânsul. Ziarul vede o garanție a executării acestor angajamente numai într’o acțiune comună a Puterilor. Roma, 19 Octombre Osservatore Romano desminte în mod categoric știrile următoare pe care le tratează de calomnii: 1) . Nu este adevărat că d-lui Atkin, delegat al comitetului anglo-armenean, venit de curând la Roma, i s’a refuzat o audiență la Papa, după ce i-a fost promisă. 2) . Nu este adevărat că acest refuz este consecința intervențrei representantului Turciei la Roma. 3) . Nu este exact că d. Aticin a remis cardinalului Rampolla un memoriu expunând fapte de o extremă gravitate. Osservatore adăugă că nimeni nu știe cât de mult lucrează Papa în favoarea creștinilor din Armenia, deoarece Papa nu are obiceiul de a da publicității actele sale când nu este nevoie de aceasta. Constantinopol, 19 Octombre Ambasadorii au adresat patriarhului armenean o cerere colectivă de concurs pentru a împedica pe Armeni de a comite acte care ar putea să neliniștească populația și să provoace consecințe grave și a face astfel să cară rezultatul intervențiunei ambasadorilor. Sultanul a primit era, după Selamlik, pe d. de Nelidoff, ambasadorul Rusiei, în audiență privată. Constantinopol, 20 Octombre. Numirea lui Feti-bey, fratele lui Nahum pașa, guvernator al Libanului, ca comisar imperial pentru realizarea reformelor din Armenia este apropiată. Opiniunea presei ASUPRA NOULUI GUVERN Jurnalul din Iași, comentând declarațiile colectiviștilor că opinia publică e veselă de venirea lor la putere, zice că are dreptul să caute unde, în care pături se manifestă bucuria aceasta și urmează astfel: Mărturisesc că n’am văzut nicăeri veselia, mulțumirea generală cântată. Ai noștri se bucură fără îndoială. Cum vroiți că lui Băilescu să nu-I pară bine când vede pe directorul său ministru de finanțe ? E natural de asemenea ca devotații d-lui Sturdza și al d-lui Stătescu să fie încântați de noua schimbare. Bucuria lor era în strânsă legătură cu foloasele ce pot trage din regimul adus la putere de voința singurului factor constituțional în Belgia orientului, de voința regelui. In afară dar de cetașii partidului și de funcționarii numiți în slujbe, nu văd nici o altă mulțumire în țară. Și găsesc foarte natural faptul acesta. Când după opt ani de opoziție pui din nou mâna pe putere, trebue să te prezinți înaintea țărei, între alte condiții și cu alți oameni. Sirius a spus-o : liberalii trebue să vie la putere prin voința alegătorilor. Care alegător a fost consultat la constituirea noului guvern ? Majestatea sa a poruncit, d. Dimitrie Sturdza s’a supus. Ceea ce a făcut pe Morțun să schimbe formula și să zică : după ce au obținut încrederea șefului Statului, liberalii vor căuta să capete și pe cea a țării. Din capul locului, prin urmare, colectiviștii recunosc ei singuri că prima condiție pentru existența unui guvern, încrederea țarei, le lipsește. Venind la oamenii cari compun noul cabinet, vedem ministere de o însemnătate capitală pentru progresul economic al țărei, încredințate celor dintâi veniți. Domeniile, care au văzut pe un om de valoarea d-lui Carp, au fost date unui oarecare Palladi, mic avocat la judecătoriile de pace din Beriad. Finanțele unui falit ca Gogu Cantacuzen, iar lucrările publice lui Stoicescupomadă. Cu asemenea oameni se prezintă ministerul liberal înaintea opiniei publice. Iată de ce noul cabinet nu a întâlnit nici o simpatie în public, în special în gazetele democratice. Pentru noi, cei grupați în jurul Jurnalului, d. Sturdza ne-a dat ștampila noului guvern în întrunirea de la Hugo. D-sa a spus țărei că programul liberal există de go de ani. Suntem ferm hotărîți a ne opune la aplicărea acestui program, care ne-ar duce tocmai la vremile Regulamentului organic. a • * Ziarul săptămânal Funcționarul, care apare în capitală, se exprimă în modul următor asupra activităței regimului conservator : S’au dus conservatorii / Ducerea lor lasă multe regrete; cu mâna pe conștiință trebue să spunem : multe s’au îndeplinit, și multe trebue să le rămână datori funcționarii pentru care s’au făcut atâtea reforme. Sub guvernul conservator am reușit de s’a desființat taxa de 5 la sută după lefuri . S’a făcut legea de pensie a funcționarilor Statului. S’a făcut reforma magistraturei, întroducându-se principiul inamovibilității pentru prima oară la noi în țară . S’a făcut egalizarea, mărirea lefurilor în învățământul rural și aplicarea gradațiilor; S’au vindut în loturi la săteni toate moșiile Statului. S’au organizat ministerele și s’au mărit lefurile funcționarilor . S’a desființat taxa de 15 la sută pusă pe biletele de drum de fier, remasă din timpul