Timpul, octombrie 1895 (nr. 219-242)

1895-10-10 / nr. 226

Cerem un comunicat Gând d. Dim. Sturdza și-a­ exe­cutat, cu agilitate maimuțăriile sale patriotice în privința Românilor din Ungaria, l’am prevenit în interesul țârii să fie mai cuminte, căci atunci când va trebui să-și șteargă trecu­tul, nu va suferi numai demnitatea sa, mai mult sau mai puțin dove­dită, ci demnitatea țerii, adică a noastră, a tuturor. Ce prevedeam s’a întâmplat. Deja in presa străină încep să curgă în­chinăciunile d-lui Sturdza, desti­nate, în speranța d-lui, să-l milos­­tivească cu iertăciune. Din parte-ne ne-ar părea bine să-l vedem pe d. Sturdza rămâ­nând cu fața mai mult sau mai pu­țin curată, căci patima politică nu ne orbește până a nu vedea că d-sa astăzi nu este numai șeful lui De­­lavrancea și Gogu Cantacuzino, ci primul ministru al României. Ceea­ ce îi cerem insă, și suntem în drept să-i cerem, este să nu se facă caraghios. Bufoneria poate a­­muza pe ci­ne­va, dar când se con­fundă cu primul ministru al țârii, este ceva jalnic. Ei bine, deja d. Sturdza, cu pripa sa de a se disculpa, s’a făcut ca­raghios. Intr’adever, în oficiosul Pester Lloyd de la 16 Octombre, ediția de seara, a apărut o mea culpa a d-lui Sturdza, care ori­cât ne-ar conveni ca adversari politici, ne umilește adânc ca cetățeni ai unei țeri peste care alternarea partidelor a adus pe d. Sturdza la guvern. In acest ziar se spune — publi­căm mai la vale textul articolului însuși — că d. Sturdza în tot timpul opoziției sale s’a ținut riguros de­parte de toate agitațiunile în fa­voarea Românilor din Ungaria, și că ar fi nedrept să se pună în so­coteala sa anume discursuri și de­­clarațiuni pline de violență, care sunt făcute de un alt Dumitru Sturdza, de un uir (bată-1 polca!), cum zice oficiosul din Pes ’a. Ei bine, aceasta n’o putem primi în ruptul capului. Nu numai că doar Sturdza ar fi o nenorocire prea mare pentru țara românească, unul ajungându-ne cu prisos, dar icoana unui ministru român, care în lașitatea sa de a lua răspun­derea celor ce a făcut și spus, pune pe gazetarii de la ziarul, la care într’un mod preventiv s’a închinat acum câte­va luni, să-i născocească un tiz, pe spinarea căruia să-și verse păcatele, este un lucru prea umilitor pentru noi toți ca să nu-1 respingem cu adâncă scârbă-Iar dacă d. Sturdza nu aprobă teoria tizului, și primește să scu­tească țara de această rușine, îl rugăm să dea repede un comuni­cat prin care să spună amicilor prea zeloși de la Budapesta că nu sunt doaă Dumitru Sturdza, și că omul, care ani de-a rândul a fost amicul devotat al Ungariei până a expulza pe Transilvăneni, este tot acela care, fiind în opoziție, a găsit că peri­colul cel mai mare pentru noi vine din Ungaria și tot acela omul care, acum din nou intrat în pâine, va uita tot ce a spus în opoziție și va expulza din nou, de va fi nevoie. Așa cel puțin lucrul va fi ade­vărat. Dar doui ^Sturdzi, unul pen­tru Budapesta și altul pentru sala Orfeu, care nu se succedă în timp după cum se află la putere sau în opoziție, dar coexistă în spații­, este un lucru prea umilitor ca să-l poată Înghiți țara aceasta. Să dea alte motive d. Sturdza. Câte nu găsește un om pentru care adevărul și neadevărul n’au nici un hotar despărțitor. Și că ast­fel de om este primul nostru ministru, întreaga sa viață politică este o dovadă vie. ----------------------------------------­ TELEGRAME Japonezii în Formosa Londra, 18 Octombre. Agenția Reuter afla din Hong­ Kong că Japonezii au pus mâna la 16 Octombre pe Tika (Vest de Formosa) și că fac prepara­tive pentru a bombarda Taiwan deținut de pavilioanele negre. Aceștia au respins propu­nerea japonezilor de a preda orașul fără con­­dițiuni. Se așteaptă o luptă apropiată. Situația în Agram Agram, 18 Octombre. Interogatoriul celor trei­zeci de studenți arestați continuă. Toți desemnează ca instigator pe Ștefan Radics, care a fost condamnat în 1893 la 3 luni de închisoare pentru ofensă către Ba­nul și dat afară de la Universitate. Apoi s-a dus la Praga, de unde a fost expulzat pen­tru agitațiuni panslaviste. Burghezimea are de gând să convoace un meeting pentru a declara că nu a luat parte de loc la demonstrația de dinaintea monu­mentului Selacios; toate partidele vor lua parte la meeting. Opera muncii Petersburg, 18 Octombre. împărăteasa a numit pe d. Tantcheff, maes­tru al Curții, vice-președinte al consiliului de administrație al Operei muncei, a cărei președintă este împărăteasa. Cei­l­alți membri și biuroul consiliului de administrație au fost numiți de asemenea. Răscoala din Cuba Madrid, 18 Octombre O depeșă oficială din Cuba anunță că vr’o patru­zeci de oameni ai gendarmeriei au a­­tacat cu baionetă 1550 de rebeli cari s-au împrăștiat ; ei au avut 5 morți și două ră­niți. Gendarmii au pus mâna pe cai, arma­mentul insurgenților și pe corespondența șe­filor Maximo Gomez, Juarez, Sanchez, Zayaz și alții. De asemenea se confirmă știrile precedente deja telegrafia­te. Depeși din Havana semnalează alte lupte fericite ale trupelor cu bande mici de in­surgenți. Procesul Magnier Paris, 17 Octombre Curtea cu jurați a Senei, afacerea Magnier. Afluență mare. Interogatoriul d-lui Mag­­nier asupra situațiunei dificile a ziarului său L’Evbnement și asupra afacerii drumurilor de fer de Sud, a început. D. Magnier susține că a încheiat un con­tract cu compania numai ca jurnalist și că nu s’a vândut nici odată baronului Reinach. Interogatoriul s’a terminat fără incident. S’au ascultat câți­va martori, apoi au­diența s’a amănat pe mâine. Paris, 19 Octombre Ministerul public a susținut culpabilitatea lui Magnier, care, recunoscut de Curtea ca jurați culpabil, cu circumstanțe atenuante, a fost condamnat la un an de închisoare. D. Magnier era foarte abătut. ------------------------------------------------------------­ Motive pentru disolvare «A disolva sau a nu disolva actualul consiliu comunal ?» iată întrebarea pe care și-a pus-o actualul minister vorbind des­pre primăria capitalei, iar partidul care la liberali are obiceiul să vorbească în locul guvernului, a răspuns : «A disolva !» Cuvântul era lesne de zis, dar­­ moti­vele anevoe de găsit, și d. N. Fleva, mi­nistrul de interne, căruia ’i revine sar­cina de a face un raport la Rege spre a cere disolvarea, este plictisit peste mă­sură, căci nu știe sărmanul om cam ce fel de capete de acuzare să învoace în contra actualei administrațiuni municipale din București. Pentru că eu am avut pentru d-sa per­sonal o foarte mare simpatie, zămislită din timpurile când strigam împreună: «Jos colectiviștii ! Jos Sturdza, mațe pes­trițe !» am să ’î înlesnesc sarcina, să ’i gă­sesc motive de disolvare, să ’i redactez chiar raportul către Majestatea Sa Re­gele, și nu­­ remăne de­cât să­ ’1 iscă­lească în calitatea sa de ministru secre­tar de Stat la departamentul de interne. Iată raportul : Sire, «Alegerile comunale făcute în toamna anului 1894 sub presiunea baionetelor, prin ingerințe monstruoase, prin falsuri și nesocotința voinței alegătorilor, au a­­dus în capul orașului București un con­siliu comunal fără dor de interesele ca­pitalei.­­In loc să aștepte rezultatul vânzărei cerealelor și să caute să ’și dea seamă dacă vom fi bântuiți mai târziu de o criză agricolă și vinicolă, acest consiliu comunal a conceput lucrări mărețe de edilitate, a pavat partea cea mai însem­nată a capitalei, a canalizat’o și a dus risipa banului așa departe în­cât a înce­put să clădească băi populare, localuri pentru școli, antrepozite, etc., lucrări inu­tile care au costat mai multe sutimi de mii de lei. «Disprețul consiliului comunal pentru averea comunei a mers așa departe, în­cât primăria a încheiat cu moștenitorii reposatei Zoe Rosetti o transacțiune, re­nunțând la donațiunea ce defuncta lăsa municipalităței sub cuvânt că testatoarea a fost surdă și prin urmare testamentul este nul. «Prin această transacțiune, o parte în­semnată a acestei averi dăruită comunei de reposata, se întoarce la familiile Cer­nat, Budișteanu, și altele. «Sub motiv de edilitate și spre a pro­copsi pe partizanii săi, acest consiliu a comunal a cumpărat la Filaret o vie a d-lui Fleva pe mai multe zecimi de mii de lei. «Intru­cât privește nechibzuința acestui consiliu comunal, este de ajuns, Sire, să semnalez Majestăței Voastre faptul că până acum, adică la 8 Octombre, canalul din strada Manea Brutaru nu este termi­­­nat, iar pavagiul de lemn ce se face chiar sub auguștii ochi ai Majestăței Voastre, dinaintea Augustei porți a Palatului, abia s’a terminat după reîntoarcerea Majestăței Voastre în capitala națiunei. «Pentru aceste motive și în puterea art. 38 din legea comunală, rog respectuos pe Majestatea Voastre să bine­voiască a subscri alăturatul decret pentru disol­varea consiliului comunei București și în­locuirea sa printr’o comisiune interimară până la nouă alegeri. Sunt cu cel mai profund respect al Majestăței Voastre prea plecat și supus servitor, Ministru secretar de Stat la departamentul de interne. N. Flera p. conformitate, Tibișir. ------------------------------------------------------------­ Pester Lloyd și d. Dim. Sturdza Iată articolul din Pester Lloyd de la 16 Octombre, despre care vorbim în primul Bu­curești de astăzi. Criza ministerială din București e ter­minată. Naționalii­ liberali în frunte cu Di­­mitrie Sturdza au luat frânele guvernului, împuternicirea de a dizolva Camerile, ce­rută de­­ Catargiu ca condițiune pentru continuarea afacerilor, a fost refuzată de Rege. Au existat șanse prea puține pen­­­tru ca conservatorii să repurteze succese, și șansele liberalilor, cari, ce e drept, sunt în minoritate în actuala Cameră, sunt a­­preciate mult mai favorabil. Nu de mult am relatat în ziarul nostru că în opinia publică a României veniții suflă acum spre stânga. Cabinetul cel nou va putea, de altmintrelea, să încerce în curând puterea acestei opiniuni, pentru că durata legală a mandatului acestei Camere e pe sfârșite și se va face un apel către alegători. D. Dimitrie Sturdza, noul șef al cabi­netului, e un personagiu de multe ori în­cercat în politică și care se bucură în patria sa de o stimă bine-meritată. D. Sturdza împărtășește și d-sn vederile tu­turor factorilor influenți din România în privința politicei externe. Chiar și pe vremea opozițiunii celei mai energice, actualul min­is­tru -președin­te a păstrat față cu enervările populare ale agitațiunii daco-romăne o rezervă oare­care și câte­va opiniuni extreme pronun­țate de un tiz (Namensvetter [UNK]) al noului șef al cabinetului și care i s-au imputat în mod greș­it, au fost desmințite de d-sa în mod categoric. Acest protest vin contra imputării unor intențiuni mai puțin bine-voitoare pentru politica Monarh­iei arată că vederile d-lui Sturdza asupra relațiunilor internaționale nu permit nici cea mai mică îndoială. Suntem siguri că după ce convingerea unanimă a tuturor patrioților politici ro­mâni a indicat actuala direcțiune, cabinetul de acum va satisface toate îndatoririle și cerințele acestei politice, cum a făcut și cabinetul retras al d-lui Catargiu Am tradus textual: ------------------------------------------------------------­ Suveranii germani in Alsacia-Lorena — Prin fir telegrafic — Woerth, 19 Octombre Perechea imperială germană și oaspeții princiari au sosit pe la amiazi pe piața monumentului împăratului Frederic. După salutările guvernatorului prințul de Ho­henlohe și discursul generalului Mischke, monumentul a fost descoperit și remis păzii guvernatorului. Împăratul Wilhelm, călare, a rostit un discurs. A mulțumit în numele împără­tesei Frederic și a casei de Prusia pen­tru dovezile de simpatie și de pietate date azi. A exprimat dorința de a se lua an­gajamentul solemn în fața monumentului de a face totul pentru a conserva ceea­ ce s-a câștigat. A terminat strigând ura pen­tru împărăteasa Frederic. Majestățile lor, personagiile princiare și deputațiunile au depus coroane. După defilarea trupelor, personagiile prin­ciare s’au dus la Froeschweiller ca să de­juneze la contele Duerckheim. După a­­miazi au plecat la Strassburg, unde au sosit cu împărăteasa Frederic la 5 ore seara. Li s’a făcut o primire entuziastă. Strassburg, 19 Octombre. Impăratul a conferit secretarului de Stat Puttkammer ordinul Coroanei de clasa II și a numit sub­secretar de Stat pe d. Schroux, consilier intim cu titlul de ex­celență. Strassburg, 20 Octombre. Perechea imperială și perechea mare ducală de Bade au plecat la 5 ore seara; împăratul a exprimat de mai multe ori bucuria și satisfacția sa pentru primirea călduroasă ce i s’a făcut. ------------------------------♦-----------------------------­ MARȚI 10/22 OCTOMBRE 1895 ANUNOIURI șI INSERȚII Lin­ia 30 litera patit pag. IV...................0,4q Reclame III II 2,50­5,­la Pa­ris anunciurile se primesc la Agenția ijiforie| IL Placa de la Bourse IS / Uod&^lar'^A­dministrația - ^,­'H/Ț«Ad'A DOAMNEI, 23 ^ j~ - -Iar 15 Bani __ Această numire este aprobată de amba­sadorii celor trei Puteri. Pare că s’a re­nunțat la publicarea solemnă a reformelor adoptate. La Udizkiosc se țin conferințe zilnice cu marele Vizir, ministrul afacerilor străine și alți funcționari înalți. Erî s’a împărțit din nou carne și bani spftalelor. Bahre­pașa, rănit la Trebizonda, a sosit la Constantinopol. Cercurile guvernamentale constată că în oraș s’a restabilit liniștea și ordinea ; plim­bările, grădinile publice, teatrele sunt din nou frecventate; orașul are aspectul său obicinuit. Se insistă asupra faptului că bi­sericile au fost deșertate fără ca, — mul­țumită îngrijirilor autorităților, — refugiații să fi fost lipsiți de hrană. In ceea ce privește pretinsele atentate în contra lui Kiamil pașa, și în privința demisiunei lui Halil-Rifat pașa, ministru de interne, cercurile oficiale le tratează de invențiuni. ------------------------------------------------------------­ Reformele pentru Armenia — Prin fir telegrafic — Paris, 19 Octombre Un consiliu de miniștri s’a ținut la E­­lisey. D. Hanotaux a anunțat că a te­­legrafiat d­lui Cam­bon, ambasadorul Fran­­ției la Constantinopol, mulțumiri pentru partea activă ce a luat în soluțiunea ches­tiunei armenești. Petersburg, 19 Octombre Ziarele primesc cu o satisfacție unani­mă tradeaua privitoare la reformele arme­nești. Mesagerul Guvernului constată că ac­țiunea comună a celor trei Puteri și-a a­­tins scopul și că Armenii vor obține exe­cutarea stipulațiunilor prevăzute în favoa­rea lor prin tratatul din Berlin. Totul pare să arate că cercurile condu­cătoare turcești recunosc acum gravitatea situațiunei creată prin hezitările Turciei. Novosti zice că iradeaua nu răspunde de loc dorințelor Armenilor care voesc o autonomie desăvârșită, dar Armenii ar face bine să rămână liniștiți. Novoje Vremja crede ca ar fi prema­tur de a considera chestiunea armenească ca în definitiv regulată, căci nouă compli­­cațiuni se vor ivi îndată dacă guvernul turcesc nu ar satisface cu desăvârșire an­gajamentele luate de dânsul. Ziarul vede o garanție a executării acestor angajamen­te numai într’o acțiune comună a Puterilor. Roma, 19 Octombre Osservatore Romano desminte în mod categoric știrile următoare pe care le tra­tează de calomnii: 1) . Nu este adevărat că d-lui Atkin, delegat al comitetului anglo-armenean, ve­nit de curând la Roma, i s’a refuzat o audiență la Papa, după ce i-a fost promisă. 2) . Nu este adevărat că acest refuz este consecința intervențrei representantului Turciei la Roma. 3) . Nu este exact că d. Aticin a remis cardinalului Rampolla un memoriu ex­punând fapte de o extremă gravitate. Osservatore adăugă că nimeni nu știe cât de mult lucrează Papa în favoarea creștinilor din Armenia, de­oare­ce Papa nu are obiceiul de a da publicității actele sale când nu este nevoie de aceasta. Constantinopol, 19 Octombre Ambasadorii au adresat patriarh­ului armenean o cerere colectivă de concurs pentru a împedica pe Armeni de a comite acte care ar putea să neliniștească popu­lația și să provoace consecințe grave și a face ast­fel să cară rezultatul interven­­țiunei ambasadorilor. Sultanul a primit era, după Selamlik, pe d. de Nelidoff, ambasadorul Rusiei, în audiență privată. Constantinopol, 20 Octombre. Numirea lui Feti-bey, fratele lui Nahum pașa, guvernator al Libanului, ca comisar imperial pentru realizarea reformelor din Armenia este apropiată. Opiniunea presei ASUPRA NOULUI GUVERN Jurnalul din Iași, comentând declarațiile colectiviștilor că opinia publică e veselă de venirea lor la putere, zice că are drep­tul să caute unde, în care pături se ma­nifestă bucuria aceasta și urmează ast­fel: Mărturisesc că n’am văzut nicăeri veselia, mulțumirea generală cântată. Ai noștri se bucură fără îndoială. Cum vroiți că lui Băilescu să nu-I pară bine când vede pe directorul său ministru de fi­nanțe ? E natural de asemenea ca devotații d-lui Sturdza și al d-lui Stătescu să fie în­cântați de noua schimbare. Bucuria lor era în strânsă legătură cu foloasele ce pot trage din regimul adus la putere de voința sin­gurului factor constituțional în Belgia orien­tului, de voința regelui. In afară dar de cetașii partidului și de funcționarii numiți în slujbe, nu văd nici o altă mulțumire în țară. Și găsesc foarte na­tural faptul acesta. Când după opt ani de opoziție pui din nou mâna pe putere, trebue să te prezinți înaintea țărei, între alte condiții și cu alți oameni. Sirius a spus-o : liberalii trebue să vie la putere prin voința alegătorilor. Care alegător a fost consultat la constituirea noului gu­vern ? Majestatea sa a poruncit, d. Dimitrie Sturdza s’a supus. Ceea­ ce a făcut pe Mor­­țun să schimbe formula și să zică : după ce au obținut încrederea șefului Statului, libe­ralii vor căuta să capete și pe cea a țării. Din capul locului, prin urmare, colectiviștii recunosc ei singuri că prima condiție pentru existența unui guvern, încrederea țarei, le lipsește. Venind la oamenii cari compun noul cabi­­­net, vedem ministere de o însemnătate capi­tală pentru progresul economic al țărei, în­credințate celor dintâi­ veniți. Domeniile, care au văzut pe un om de va­loarea d-lui Carp, au fost date unui oare­care Palladi, mic avocat la judecătoriile de pace din Beriad. Finanțele unui falit ca Gogu Can­­tacuzen, iar lucrările publice lui Stoicescu­­pomadă. Cu asemenea oameni se prezintă minis­terul liberal înaintea opiniei publice. Iată de ce noul cabinet nu a întâlnit nici o sim­patie în public, în special în gazetele demo­cratice. Pentru noi, cei grupați în jurul Jurna­lului, d. Sturdza ne-a dat ștampila noului guvern în întrunirea de la Hugo. D-sa a spus țărei că programul liberal există de go de ani. Suntem ferm hotărîți a ne opune la a­­plicărea acestui program, care ne-ar duce tocmai la vremile Regulamentului organic. a • * Ziarul săptămânal Funcționarul, care apare în capitală, se exprimă în modul următor asupra acti­vită­ței regimului con­servator : S’au dus conservatorii / Ducerea lor lasă multe regrete; cu mâna pe conștiință trebue să spunem : multe s’au îndeplinit, și multe trebue să le rămână da­tori funcționarii pentru care s’au făcut atâ­tea reforme. Sub guvernul conservator am reușit de s’a desființat taxa de 5 la sută după lefuri . S’a făcut legea de pensie a funcționarilor Statului. S’a făcut reforma magistraturei, întrodu­­cându-se principiul inamovibilității pentru prima oară la noi în țară . S’a făcut egalizarea, mărirea lefurilor în învățământul rural și aplicarea gradațiilor; S’au vindut în loturi la săteni toate mo­șiile Statului. S’au organizat ministerele și s’au mărit lefurile funcționarilor . S’a desființat taxa de 15 la sută pusă pe biletele de drum de fier, remasă din timpul

Next