Timpul, mai 1991 (Anul 2, nr. 84-104)

1991-05-03 / nr. 84

COTIDIAN SOCIAL-POLI­TIC-CULTURAL INDEPENDENT Actualitatea • In prima parte a lucrărilor de­ ieri ale Senatului, trei re­prezentanți ai executivului au prezentat pe larg explicații in legătură cu situația economică și financiara de ansamblu a țării și necesitatea contractării de către guvern, în cursul a­­cestui an, a unor importante împrumuturi externe. • Ședința de ieri a Adunării Deputaților a debutat prin în­trebările și interpelările adre­sate de deputați guvernului, în continuare s-a trecut la dezbaterea unui proiect de ho­­tărîre pentru modificarea arti­colului din regulamentul Adu­nării Deputaților care se refe­ră la organizarea și funcțio­narea comisiei pentru apăra­rea și asigurarea ordinii pu­blice. Apoi a fost reluată dez­baterea proiectului de decret cu privire la organizarea și funcționarea ministerelor. • La palatul Victoria s-a desfășurat ieri ședința săptă­­mînală a guvernului, prezidată de primul-ministru Petre Ro­man; în expunerea sa, premie­rul român a solicitat membri­lor guvernului punerea in practică a documentelor poli­tice promovate și puse în fața țării . La palatul Cotroceni au avut loc ieri dimineață convor­biri între președintele Ion Iliescu și delegația confedera­ției sindicale „Frăția“. Au fost dezbătute aspectele sociale și economice cu care se confrun­tă societatea românească la ora actuală. • Ministrul afacerilor exter­ne al României, dl. Adrian Năstase, va efectua în perioa­da 8—10 mai a.c. o vizită în Marea Britanie, la invitația secretarului de stat pentru afa­cerile externe al acestei țări. • Ieri la prînz, o aeronavă americană încărcată cu aju­toare umanitare din România, destinate refugiaților kurzi din Irak, a părăsit aeroportul Oto­­peni. Ajutorul a fost acordat de Ministerul Apărării Națio­nale, cu aprobarea Guvernu­lui României, la cererea Orga­nizației Națiunilor Unite, a Departamentului de stat ame­rican și a altor organizații in­ternaționale. • Forțele aliate participante la acțiunile de ajutorare din Irak au început ieri construi­rea unei a doua tabere pentru refugiații kurzi din nordul te­ritoriului irakian. • Guvernul irakian a luat hotărirea de a aboli consiliul Comandamentului Revoluției, care conduce în prezent țara, și de a organiza alegeri în de­curs de șase luni. • Secretarul de stat al Sta­telor Unite, James Baker a prezentat președintelui George Bush un tablou amănunțit al situației din Orientul Mijlociu și al perspectivelor păcii, du­pă cele trei turnee întreprinse in regiune în perioada care a trecut de la încetarea războiu­lui din Golf. • Statele Unite au salutat acordul de conciliere între gu­vernul Angolei și gruparea de opoziție „Unita“, încheiat miercuri ,noaptea într-una din suburbiile capitalei portughe­ze. Au fost parafate documen­tele menite să pună capăt răz­boiului civil angolez ce durea­ză de 16 ani. „ROMFLEX“ S.A. Oțelu Roșu anticipează o perspectivă serioasă După un sfert de veac, fabri­cația de tuburi metalice flexibile a dobîndit în sfîrșit drept de au­tonomie și de cetate la Oțelu Ro­șu Deși pare să pornească la drum în condiții modeste — 7,1 milioane lei capital social —, so­cietatea comercială „ROMFLEX" S-4. este pe deplin îndreptățită să se considere, în multe privințe, un partener egal în performanțe cu firme cunoscute din S.U.A., Germania, Franța, Elveția, An­glia, U.R.S.S., Cehoslovacia sau Italia, principalele producătoare mondiale O expansiune era po­sibilă de mult timp. Avataruri de subordonare — fabrica a fost transferată de la o întreprindere la alta — și limitele știute au blo­cat permanent dezvoltarea tehno­logică dorită. Acum, se poate an­ticipa o perspectivă serioasă. Cel puțin trei atuuri pot fi in­vocate ca argumente credibile : cererea de pe piață în permanen­tă creștere, tradiția deja consoli­dată (aici, producția a început în 1965, fiind dublată de cercetare) și faptul că director al societății este dl. dr. ing. Augustin Rodina. După ce ani în șir a îmbinat preocupările curente cu munca de cercetare, afirmîn­d idei înnoitoa­re într-un climat saturat de men­talități birocratice, dr. ing. Rodina a lansat, în 1987, cartea „Tuburi metalice flexibile. Fabricare, uti­lizare, exploatare“ uimind cercu­rile de specialitate din țară prin puterea de sinteză și de proiecție. Simbolul tehnic RA, care codifică șase variante de tuburi flexibile utilizate pentru conducerea lichi­delor de răcire la mașini-unelte așchietoare, introduse în fabricație în 1977, ascunde — e ușor de înțe­les — inițialele numelui primului director al noii societăți, într-un moment în care indus­tria este dominată de incertitu­dini, „ROMFLEX“ S.A. Oțelu Ro­șu nu numai că nu „restructu­rează“, dar anticipează și doi ani buni. „La sfîrșitul lui 1991 vom ajunge la o valoare a producției de 120 milioane lei, față de 60 milioane iar in 1992 vom dubla din nou producția“, ne spune dl dr. ing. Rodina „Ne organizăm din mers ca societate comercială, nu fără dificultăți. Am făcut și vom mai face angajări. Chiar acum caut 10 ingineri și tehni­cieni, inclusiv un inginer-șef com­petent“ Proiectele de dezvoltare implică, intr-adevăr, un staff ma­nagerial și tehnologic dinamic, apt să răspundă presiunilor inevi­tabile ale noilor condiții din eco­nomia națională și — de ce nu 7 — chiar de pe anumite segmente de piețe externe. Nomenclatorul de fabricație al societății cuprinde peste 100 de tipodimensiuni de tuburi flexibi­le din bandă și sîrmă, printre care în primul rînd cinci varian­te RA Lipsa de autonomie a fir­mei, de pînă la începutul lui martie, a creat o situație parado­xală : există contracte pentru nu­mai o treime din volumul cererii efective. Este un handicap pe ca­re societatea îl elimină prin răs­punsuri rapide la comenzi. Nu peste mult timp, va fi introdus în fabricație un tip de tub metalic flexibil pentru „ELBA“ Timișoara — 6000 bucăți lunar Sunt în curs discuții pentru destinat echipării un tub special românești, garantînd automobilelor nu numai un standard ridicat, dar și o nouă configurație autoturismelor „Da­cia“ De altfel, pînă la finele a­­nului, partenerii vor putea cu­noaște oferta firmei pentru piața internă și externă din catalo­gul propriu de produse Derulînd o activitate eficientă — cheltuiala la mia de lei pro­ducție nu depășește 860 lei, cum rezultă din studiul tehnico-eco­­nomic de dezvoltare­­. „ROM­FLEX“ S.A. poate aspira la in­vestiții de capital pentru retehno­­logizări și la un nou ciclu de creștere. Timotei JURJICA Sentințe definitive pentru chirii restante Dosarul este impresionant: 10 sentințe civile rămase definitive, numeroase somații și adrese. Toa­te, cu un singur subiect : Ion Mi­dele. Reșița, Bd. Revoluției (fost Lenin) nr 33, sc. 3, ap 8. Obiectul dosarului : încercările disperate ale Regiei Autonome pentru Gos­podărie Comunală și Locativă, secția fond locativ, de a-l deter­mina pe mai sus-numitul să-și plătească chiria, apa caldă și în­călzirea pentru apartamentele în care a locuit. Prima sentință, emisă de Jude­cătoria din Reșița sub n­r. 2292, datează din 5 septembrie 1983. Pe atunci, datoria lui Ion Medele era de numai 1576 lei. Instanța a fost totuși aspră : „evacuarea ne­condiționată a pîrîților Medele Iuliana și Medele Ion, precum și a membrilor lor de familie mi­nori“ din apartamentul pe care îl ocupau și obligarea la plata chiriei și a cheltuielilor de judecată. S-a învățat omul minte? Un „a­n­g­a­j­a­m­e­n­t“, pe care-l semna cu propria-i mî­­nă, la 26 februarie 1985, ar putea fi o probă că, da. Ion Medele a înțeles cum devine cazul cu pla­ta chiriei După numai un an, este însă din nou dat în judecată de secția fond locativ, iar deci­zia judecătoriei nu diferă de cea pe care am citat-o. Pînă la 24 martie 1989, datoria lui reprezen­­tînd chirii și alte servicii neplă­tite, plus majorările penalizatoa­re , se ridica la 23 970 lei. între timp, avusese parte de executa­rea silită a unei evacuări, se transferase de la IPEG Banat, șantierul Lupac, la IJPIPS. Ulti­ma sentință civilă a fost emisă la 26 decembrie 1989. Fără nici un rezultat. Astăzi, Ion Medele este dator cu nu mai puțin de 41.241 lei, sumă reprezentînd chirii ne­achitate între iulie 1989 și martie 1991. Va urma, probabil, cercul închis al unui nou proces, al unei noi sentințe civile de obligare la plată, cu același efect, visului, oricum, nu-i pasă în calcul complet al chiriilor neachitate in municipiu,­­datînd de luni și de ani este imposibil într-o singură zi de muncă. O pri­mă evaluare sumară duce totuși la ideea că suma totală depășește Sergiu ȘEICARIU (Continuare In pag­a 2 a) (Comm­oare In pag­e) Proiecte de cooperare benefice O bună colaborare începe să se contureze între camerele de co­merț și industrie ale județului Caraș-Severin și landului Steyer­­mark, Austria. Aceasta vizează, deopotrivă, transfer de experiență în management, marketing, orien­tare profesională, și facilitarea de contacte directe și cooperări in­tre oamenii de afaceri austrieci și agenți economici din Reșița și celelalte orașe c­rășene. Vizita recentă a unei delegații a Came­rei de Comerț și Industrie la Graz a făcut posibilă stabilirea unui program de lucru pentru perioa­da următoare, despre care ne-a oferit amănunte dl ing. Sorin Frunzăverde, președintele came­rei, încă în prima parte a lunii mai, sub auspiciile camerei, la Băile Herculane va avea loc un semi­nar pe probleme de management și marketing, cu participarea u­­nor specialiști și oameni de afa­ceri austrieci. Conducerea și orga­nizarea, precum și aspectele legate de gestiunea personalulu­i în condițiile economiei de piață, constituie priorități ale inițiative­lor proiectate pentru perioada ur­mătoare de C.C.I. Aceasta tinde să inaugureze, la Reșița, o școală pentru cadre de turism, iar re­cursul la experiența austriacă este apreciat ca benefic. Nu pes­te mult timp, un grup de lucră­tori din domeniul alimentației în turism vor fi trimiși la Graz pen­tru un stagiu de pregătire, iar în septembrie, patru specialiști din societățile comerciale turistice din Timotei JURJICA J­o/b­­ot ANI­ I II NR 84 (347) REȘI­­ A VINERI 3 MAI 19»! . ...­­ . 4 padini — 2 lei îndemn la cenzura ? La societatea comercială „Comat" S.A. Reșița, articole­le întitulate „Șomeri sau vic­time ale unei vendete ?", a­­părute recent in ziarul nostru, au provocat un mic cutremur. Un ecou al undelor de șoc a ajuns pînă la noi, într-o scri­soare semnată de dl. Vidu — Luca Ioan, consilier juridic al firmei D-sa înfățișează si­tuația economico-financiară a societății, deosebit de grea, care a determinat luarea unor măsuri de destructurare, inclu­siv concedierea unui număr de salariați Evident, amenințarea șomajului „a creat nemulțumiri acute“ în rîndul salariaților. Așa cum desigur cititorii re­țin, in cursul unei discuții la care am fost invitați impera­tiv, citeva zeci de salariați au procedat la o adevărată „spă­lare a rufelor murdare de fa­milie in public" în articol, am menționat o mare parte din o­­piniile formulate de cei în cau­ză precum și punctele d­e ve­dere ale managerilor firmei. Intre cei învinuiți de diferite încălcări ale moralității muncii, din păcate s-a numărat și dl. Vidu. Scrisoarea d-sale este, deci, de înțeles Nu putem decis să apreciem maniera reținută în care d-sa se adresează ziarului. Faptul că salariații care I au încri­minat în discuția cu noi nu-și mai asumă responsabilitatea propriilor afirmații nu ne pri­vește. Sînt c­m­ de acord însă cu dl. Vidu asupra nevoii de „dis­­cernămînt al conștiinței“ și „de bun simț“, ce air fi trebuit să-i caracterizeze pe cei în cauză, și a căror identitate a fost menționată în ziar. Dl. Vidu ține însă să ne dea și o lecție despre ziaristică. D-sa crede că nu am avea dreptul să vorbim despre „pro­bleme interne“ ale firmei și ne invită să lăsăm ca pe aces­tea „să le rezolve organele în drept a le analiza“. Ei bine, de aici încolo, de­zacordul nostru este profund. Pentru că, logic vorbind, de aici începe cenzura. Ca jurist, dl. Vidu va înțelege că presa nu va mai fi niciodată croni­car mincinos al unei realități trucate. Sergiu ȘEICARIU întrebări incomode Mai există adevăr? Cîndva, nu demult, în lim­bajul sintetic al cifrelor și al procentelor, statisticile de­monstrau, iar politologii ar­gumentau cu o fervoare dem­nă de invidiat, de la ce nivel scăzut pornisem pe o anumită cale a dezvoltării, desigur continuu ascendentă, și pe ce culmi ale progresului civilizației ajunsesem, în ciu­­­­da moștenirii catastrofale trecutului. Acesta, trecutul, era a învinuit de toate relele imagi­nabile, astfel încît înclinam să-i compătimim pe bieții con­cetățeni mai vîrstnici, care cunoscuseră calvarul anilor '30 sau '40. Acum, de aproa­pe un an și jumătate, toate reprezentările noastre au fost brutal bulversate, dezarticu­late, prăbușite în neant, de revelația teribilă că anii ’60, '70 și cei următori au fost cei mai sumbri din întreaga noas­tră istorie, că în acest răstimp tot ce s-a clădit a fost rău, de slabă calitate, inutil, supradi­mensionat etc. Iar de dificul­tățile sufocante, insurmontabile ale momentan prezentu­lui este vinovată — ați ghici — moștenirea dezastruoasă a Ion DIACONESCU (Continuare in pag a 3-a)

Next