Timpul, decembrie 1993 (Anul 4, nr. 236-257)

1993-12-01 / nr. 236

COTIDIAN SOCIAL-POLitiC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini 40 lei • Delegația tehnică a Fon­dului Monetar Internațional, condusă de dl Max Watson, s-a întîlnit ieri, la Palatul Victoria, cu miniștrii de stat, dnii Mircea Coșea și Florin Georgescu. S-a stabilit calen­darul de lucru al misiunii Fondului în România, pînă la mijlocul săptămînii viitoare, cînd se va semna la București scrisoarea de intenție, în pre­zența directorului executiv în cadrul Consiliului de condu­cere al FMI, Departamentul Europa, care va sosi vineri la București . Ieri a început la Roma conferința de două zile a CSCE, cu participarea miniș­trilor de externe din 52 de state, membre ale organiza­ției. Pe ordinea de zi a dez­baterilor a figurat asigurarea păcii în mai multe state ale fostei Uniuni Sovietice, în a­­cest sens fiind preconizată trimiterea unor observatori internaționali în regiunile de criză. România este reprezen­tată de o delegație condusă de ministrul de externe, dl Teo­dor Meleșcanu.­­ Prim-vicepremierul rus Vladimir Șumeiko a cerut ieri Comisiei Electorale Cen­trale să interzică participarea la alegerile legislative a par­tidelor care se opun deschis noului proiect de Constituție, în speță Partidul Comunist și Partidul Democrat. De remar­cat că majoritatea celor care critică proiectul de Constituție atrag atenția că acesta pre­vede o extindere inadmisibilă a prerogativelor prezidențiale. • Ieri au continuat nego­cierile dintre reprezentanții părților implicate în conflic­tul din Tratativele Bosnia-Herțegovina, sunt consacrate planului internațional de îm­­­părțire în trei a Republicii Bosnia-Herțegovina, între sîrbi, croați și musulmani, precum și studierii variantei franco­­germane, de ridicare treptată a sancțiunilor împotriva Iu­goslaviei restrînse, în even­tualitatea că sîrbii ar fi dis­puși să facă unele concesii teritoriale musulmanilor bos­niaci.­­ Incepînd de ieri, la Tbi­lisi, în Gruzia, a intrat în vi­goare raționalizarea pîinii, fiecare cetățean avînd dreptul la doar 400 de grame pe zi. Pentru a evita eventualele tulburări, autoritățile au dis­pus păzirea brutăriilor de că­tre soldați ai armatei guver­namentale. VREMEA, AZI Vremea va fi închisă, cu serul acoperit. Temporar, vor cădea precipitații mixte. Vîn­­tul va sufla moderat, din sud­est cu intensificări trecătoare la munte. Temperaturile mi­nime ale zilei vor oscila între —5 și 0 grade, iar cele maxi­me între 1 și 5 grade Celsius. Local, dimineața, se semna­lează ceață, iar izolat polei. V 1 DECEMBRIE 1918 — 1 D DECEMIII­ ÎN­; isg.’t Unirea cea mare a românilor Cu adevărat o renaștere a unui spirit colectiv, răvășit de evoluțiile propriei istorii, legată de marea carte a isto­riei lumii, a fost ziua de 1 Decembrie 1918. Zi a împli­nirilor supreme, cînd un po­por se întemeiază pe trecutul său de glorioasă memorie ca să demonstreze întregii lumi civilizate dreptul său la exis­tență liberă, sub tricolore falduri rezonînd cu ecoul a­­tîtor jertfe pe altarul unic, inconfundabil, al sfinte dintre ideile celei mai ce i-au însoțit existența bimilenară, unitatea națională. Simbol în jurul căruia au gravitat ener­giile întregii națiuni, adesea nedrept divizată în provincii Ionel BOTA (Continuare la pag. a 4-a) „industria reșițeană are perspective“ • Declară, în exclusivitate pentru ziarul nostru, dl ION ILIESCU, Președintele Ro­mâniei — Stimate Domnule Președin­te, v-am ruga să caracterizați, pe scurt, momentul actual al societății românești. — Este un moment de răs­cruce. După înlăturarea struc­turilor vechiului stat totalitar, monopartid, după realizarea structurilor statului democratic, de drept, întemeiat pe plura­lism politic și respectarea drepturilor și libertăților fun­damentale ale omului, după adoptarea prin referendum a noii Constituții, putem aprecia că România a pășit ireversibil pe calea democrației, în același timp, am pus bazele trecerii către economia de piață, în sistemul economic însă trans­formările sunt în mod inerent mai dificile, mai lente. Aceasta generează nemulțumire, decep­ție, tensiuni sociale, utilizate din păcate de fenomene unele forțe politice care încearcă să tragă foloase din dificultățile inerente tranziției. Acest curs de acțiune este foarte periculos. In momentul actual, pentru societatea noastră, importantă este angajarea hotărîtă pentru promovarea cadrului legislativ, instituțional, al altei economii de piață moderne, dublată de o protecție socială eficientă. A­­ceasta este azi chestiunea fun­damentală. — Care este opinia voastră în legătură cu dumnea­situația economică grea a țării și cum apreciați ritmul reformei din țara noastră? — Există o serie de cauze obiective, binecunoscute, ale si­tuației economice grele, la difi­cultățile tranziției în sine, se adaugă recesiunea mondială de structurarea sistemului d relații economice interne și re­gionale, fără înlocuirea lui ci un sistem nou, conjuncturi de­favorabile cum ar fi embargon irakian și iugoslav. Dar nu e mai puțin adevărat că erori d­e gestionare, unele scuzabile prin lipsa de experiență manageria­lă la nivel micro și macro­e­conomic în condițiile nou ere (Continuare in pag. a 3-a) ­ Banatul la Marea Unire în istoriografia că este recunoscut româneas­faptul că provincia istorică Banat a fost extrem de bine repre­zentată la Marea Adunare Națională de la 1 Decem­brie 1918. Analiza atentă și obiecti­vă a evenimentelor național­­revoluționare din toamna a­­nului în discuție relevă că la Alba Iulia a fost prezen­tă, prin reprezentanți a­­leși ori voluntari, întreaga populație a Banatului, toate clasele și categoriile sociale, principalele instituții, aso­ciații, corporații și organiza­ții politice, economice, so­ciale și culturale. Dacă a­­vem în vedere întregul Ba­nat, în accepția geografică a cuvântului, această pro­vincie preponderent româ­nească a trimis la Alba Iu­­­lia o delegație importantă, formată din 326 de persoa­ne, din care 182 din jude­țul Timiș, 88 din Caraș-Seve­­­­rin și 56 din Voivodina. Pe lângă cei 326 de dele­­g­gați oficiali (aleși în cer­curile electorale ori depu­­­­tați „de drept“), un număr apreciabil­­ țeni au dorit de români bănă­­cu ardoare să fie prezenți la plebiscitul național, ce urma a fi ofici­at pe Cîmpul lui Ilaria din Cetatea lui Mihai Viteazul, marele unificator de glie ro­mânească, încă din 21 noiembrie 1918, învingînd toate impe­dimentele, delegații Banatu­lui și mii de alți locuitori ai orașelor și satelor de aici s-au îndreptat spre Templul Desăvîrșirii Noastre Naționa­le, fapt confirmat răspicați de documentele vremii: „ Bănățenii în special au ve­­­­­­nit foarte mulți“. Este imposibil astăzi des reconstituit numărul exacți­­ al participanților la gran­­­dioasa împlinire românească. Informațiile adunate din di­­­verse surse, cunoscute ori i­­nedite, ne dezvăluie cu cer­titudine Un aspect­ din ju­dețele bănățene­ ale Româ­niei actuale au fost prezen­te 251 de localități, la care se adaugă încă 20 de lo­calități din Voivodina, deci un total de 271 de localități din ceea ce numim istori­cește Banat. (Continuare în pag. a^ 4_a) Basarabia De Ziua Națională a Româ­niei n-ar fi trebuit să existe în această pagină nici un... „Pardon“. Doar consens și conciliere. Rememorarea e­­roilor neamului, flori și gînd curat. Și nu în ultimul rînd o reevaluare a posibilităților neamului românesc, în mo­mente iarăși fierbinți ale is­toriei. Din păcate, și acum, României Mari îi lipsește o mină. Integral românească. Basarabia. După evenimentele din De­cembrie 1989 și dezmembra­rea fostei Uniuni Sovietice, tot stafiile alea umblau prin Europa. Naivi, am îndrăznit să privim totuși, în România de peste Prut și ne-am tot uitat pînă cînd a apărut Re­publica Moldova. Ne-am re­pezit s-o recunoaștem ca stat independent, fără să numărăm măcar pînă la cinci. Chiar și japonezii ne-au dat atunci o lecție. Care stat independent? Nu-i vorba de România? E­­roarea a fost receptată și nu ne-a mai rămas decit calea unirii spirituale (!). Poduri de flori și de vorbe. Ședințe și protocoale de integrare e­­conomică. Comiții și comitete, puncte distincte în campanii­le electorale, declarații comu­ne, agitație balcanică, să trea­că timpul. Unioniștii verita­ DUl res­el pina la urmă șifo­nați din bîrfa de rațe. Nu mai vorbim nici măcar aceeași limbă. Una-i românească, al­ta moldovenească (!). Peste Prut, puterea actuală se învîrtește mileagă pe lingă Rusia. Face șmecherește cu ochiul și-și aruncă pe piață propria-i monedă. Ca să fie delimitarea netă și-o numește... leul moldove­nesc­­ în același timp, permite și se face de-a drep­tul complice, la aberanta „ju­decată" a grupului român I­­lașcu, de către niște rusoaice istorice, într-o țară care nu există, nu chiar Moldova cea independentă. Dar indepen­dentă față de cine? Ei bine, față de România ! Asta e și ăștia sîntem. Pași mă­runți, apă în piuă. Băieți buni și de chef. Mici negustori de bragi, halva și sugiuc.T*rfîe­­ziști pînă la Dumnezeu. Cine se ia cu mine bine­­ îi dau haina de pe mine. De luat nu ne-am luat însă niciodată înapoi nici măcar ce ne a­­parține, fără să cerem cu plecăciune voie. Nemții n-au cerut voie, s-au reunit fără fasoane. Și n-a cirîit nimeni. De cîrîiala asta în alte limbi, ne-am temut noi cel mai ta­re. De-aia cîntă cocoș străin pe gardul nostru. Să-l tăiem, fraților, și ne vom alege cu mult mai mult decit o ciorbă de potroace. Ba, chiar cu tru­pul întreg. România este țara mea și mi-ajunge, îi doresc astăzi (și mereu) tot binele. Să tră­iască, în veci ! Mircea CA VĂDI AJ

Next