Timpul, decembrie 1993 (Anul 4, nr. 236-257)
1993-12-01 / nr. 236
COTIDIAN SOCIAL-POLitiC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini 40 lei • Delegația tehnică a Fondului Monetar Internațional, condusă de dl Max Watson, s-a întîlnit ieri, la Palatul Victoria, cu miniștrii de stat, dnii Mircea Coșea și Florin Georgescu. S-a stabilit calendarul de lucru al misiunii Fondului în România, pînă la mijlocul săptămînii viitoare, cînd se va semna la București scrisoarea de intenție, în prezența directorului executiv în cadrul Consiliului de conducere al FMI, Departamentul Europa, care va sosi vineri la București . Ieri a început la Roma conferința de două zile a CSCE, cu participarea miniștrilor de externe din 52 de state, membre ale organizației. Pe ordinea de zi a dezbaterilor a figurat asigurarea păcii în mai multe state ale fostei Uniuni Sovietice, în acest sens fiind preconizată trimiterea unor observatori internaționali în regiunile de criză. România este reprezentată de o delegație condusă de ministrul de externe, dl Teodor Meleșcanu. Prim-vicepremierul rus Vladimir Șumeiko a cerut ieri Comisiei Electorale Centrale să interzică participarea la alegerile legislative a partidelor care se opun deschis noului proiect de Constituție, în speță Partidul Comunist și Partidul Democrat. De remarcat că majoritatea celor care critică proiectul de Constituție atrag atenția că acesta prevede o extindere inadmisibilă a prerogativelor prezidențiale. • Ieri au continuat negocierile dintre reprezentanții părților implicate în conflictul din Tratativele Bosnia-Herțegovina, sunt consacrate planului internațional de împărțire în trei a Republicii Bosnia-Herțegovina, între sîrbi, croați și musulmani, precum și studierii variantei francogermane, de ridicare treptată a sancțiunilor împotriva Iugoslaviei restrînse, în eventualitatea că sîrbii ar fi dispuși să facă unele concesii teritoriale musulmanilor bosniaci. Incepînd de ieri, la Tbilisi, în Gruzia, a intrat în vigoare raționalizarea pîinii, fiecare cetățean avînd dreptul la doar 400 de grame pe zi. Pentru a evita eventualele tulburări, autoritățile au dispus păzirea brutăriilor de către soldați ai armatei guvernamentale. VREMEA, AZI Vremea va fi închisă, cu serul acoperit. Temporar, vor cădea precipitații mixte. Vîntul va sufla moderat, din sudest cu intensificări trecătoare la munte. Temperaturile minime ale zilei vor oscila între —5 și 0 grade, iar cele maxime între 1 și 5 grade Celsius. Local, dimineața, se semnalează ceață, iar izolat polei. V 1 DECEMBRIE 1918 — 1 D DECEMIII ÎN; isg.’t Unirea cea mare a românilor Cu adevărat o renaștere a unui spirit colectiv, răvășit de evoluțiile propriei istorii, legată de marea carte a istoriei lumii, a fost ziua de 1 Decembrie 1918. Zi a împlinirilor supreme, cînd un popor se întemeiază pe trecutul său de glorioasă memorie ca să demonstreze întregii lumi civilizate dreptul său la existență liberă, sub tricolore falduri rezonînd cu ecoul atîtor jertfe pe altarul unic, inconfundabil, al sfinte dintre ideile celei mai ce i-au însoțit existența bimilenară, unitatea națională. Simbol în jurul căruia au gravitat energiile întregii națiuni, adesea nedrept divizată în provincii Ionel BOTA (Continuare la pag. a 4-a) „industria reșițeană are perspective“ • Declară, în exclusivitate pentru ziarul nostru, dl ION ILIESCU, Președintele României — Stimate Domnule Președinte, v-am ruga să caracterizați, pe scurt, momentul actual al societății românești. — Este un moment de răscruce. După înlăturarea structurilor vechiului stat totalitar, monopartid, după realizarea structurilor statului democratic, de drept, întemeiat pe pluralism politic și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, după adoptarea prin referendum a noii Constituții, putem aprecia că România a pășit ireversibil pe calea democrației, în același timp, am pus bazele trecerii către economia de piață, în sistemul economic însă transformările sunt în mod inerent mai dificile, mai lente. Aceasta generează nemulțumire, decepție, tensiuni sociale, utilizate din păcate de fenomene unele forțe politice care încearcă să tragă foloase din dificultățile inerente tranziției. Acest curs de acțiune este foarte periculos. In momentul actual, pentru societatea noastră, importantă este angajarea hotărîtă pentru promovarea cadrului legislativ, instituțional, al altei economii de piață moderne, dublată de o protecție socială eficientă. Aceasta este azi chestiunea fundamentală. — Care este opinia voastră în legătură cu dumneasituația economică grea a țării și cum apreciați ritmul reformei din țara noastră? — Există o serie de cauze obiective, binecunoscute, ale situației economice grele, la dificultățile tranziției în sine, se adaugă recesiunea mondială de structurarea sistemului d relații economice interne și regionale, fără înlocuirea lui ci un sistem nou, conjuncturi defavorabile cum ar fi embargon irakian și iugoslav. Dar nu e mai puțin adevărat că erori de gestionare, unele scuzabile prin lipsa de experiență managerială la nivel micro și macroeconomic în condițiile nou ere (Continuare in pag. a 3-a) Banatul la Marea Unire în istoriografia că este recunoscut româneasfaptul că provincia istorică Banat a fost extrem de bine reprezentată la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918. Analiza atentă și obiectivă a evenimentelor naționalrevoluționare din toamna anului în discuție relevă că la Alba Iulia a fost prezentă, prin reprezentanți aleși ori voluntari, întreaga populație a Banatului, toate clasele și categoriile sociale, principalele instituții, asociații, corporații și organizații politice, economice, sociale și culturale. Dacă avem în vedere întregul Banat, în accepția geografică a cuvântului, această provincie preponderent românească a trimis la Alba Iulia o delegație importantă, formată din 326 de persoane, din care 182 din județul Timiș, 88 din Caraș-Severin și 56 din Voivodina. Pe lângă cei 326 de deleggați oficiali (aleși în cercurile electorale ori deputați „de drept“), un număr apreciabil țeni au dorit de români bănăcu ardoare să fie prezenți la plebiscitul național, ce urma a fi oficiat pe Cîmpul lui Ilaria din Cetatea lui Mihai Viteazul, marele unificator de glie românească, încă din 21 noiembrie 1918, învingînd toate impedimentele, delegații Banatului și mii de alți locuitori ai orașelor și satelor de aici s-au îndreptat spre Templul Desăvîrșirii Noastre Naționale, fapt confirmat răspicați de documentele vremii: „ Bănățenii în special au venit foarte mulți“. Este imposibil astăzi des reconstituit numărul exacți al participanților la grandioasa împlinire românească. Informațiile adunate din diverse surse, cunoscute ori inedite, ne dezvăluie cu certitudine Un aspect din județele bănățene ale României actuale au fost prezente 251 de localități, la care se adaugă încă 20 de localități din Voivodina, deci un total de 271 de localități din ceea ce numim istoricește Banat. (Continuare în pag. a^ 4_a) Basarabia De Ziua Națională a României n-ar fi trebuit să existe în această pagină nici un... „Pardon“. Doar consens și conciliere. Rememorarea eroilor neamului, flori și gînd curat. Și nu în ultimul rînd o reevaluare a posibilităților neamului românesc, în momente iarăși fierbinți ale istoriei. Din păcate, și acum, României Mari îi lipsește o mină. Integral românească. Basarabia. După evenimentele din Decembrie 1989 și dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice, tot stafiile alea umblau prin Europa. Naivi, am îndrăznit să privim totuși, în România de peste Prut și ne-am tot uitat pînă cînd a apărut Republica Moldova. Ne-am repezit s-o recunoaștem ca stat independent, fără să numărăm măcar pînă la cinci. Chiar și japonezii ne-au dat atunci o lecție. Care stat independent? Nu-i vorba de România? Eroarea a fost receptată și nu ne-a mai rămas decit calea unirii spirituale (!). Poduri de flori și de vorbe. Ședințe și protocoale de integrare economică. Comiții și comitete, puncte distincte în campaniile electorale, declarații comune, agitație balcanică, să treacă timpul. Unioniștii verita DUl resel pina la urmă șifonați din bîrfa de rațe. Nu mai vorbim nici măcar aceeași limbă. Una-i românească, alta moldovenească (!). Peste Prut, puterea actuală se învîrtește mileagă pe lingă Rusia. Face șmecherește cu ochiul și-și aruncă pe piață propria-i monedă. Ca să fie delimitarea netă și-o numește... leul moldovenesc în același timp, permite și se face de-a dreptul complice, la aberanta „judecată" a grupului român Ilașcu, de către niște rusoaice istorice, într-o țară care nu există, nu chiar Moldova cea independentă. Dar independentă față de cine? Ei bine, față de România ! Asta e și ăștia sîntem. Pași mărunți, apă în piuă. Băieți buni și de chef. Mici negustori de bragi, halva și sugiuc.T*rfîeziști pînă la Dumnezeu. Cine se ia cu mine bine îi dau haina de pe mine. De luat nu ne-am luat însă niciodată înapoi nici măcar ce ne aparține, fără să cerem cu plecăciune voie. Nemții n-au cerut voie, s-au reunit fără fasoane. Și n-a cirîit nimeni. De cîrîiala asta în alte limbi, ne-am temut noi cel mai tare. De-aia cîntă cocoș străin pe gardul nostru. Să-l tăiem, fraților, și ne vom alege cu mult mai mult decit o ciorbă de potroace. Ba, chiar cu trupul întreg. România este țara mea și mi-ajunge, îi doresc astăzi (și mereu) tot binele. Să trăiască, în veci ! Mircea CA VĂDI AJ