Timpul, septembrie 1994 (Anul 5, nr. 172-193)
1994-09-01 / nr. 172
POPOR ROMÂN, NU GREȘEȘTE CINE CREDE /N TINE p P ANUL V 1 SEPTEMBRIE REȘIȚA JOI NR. 172 (1196) 1991 COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 8 pagini 150 lei Apel fără glas Greu încercată în atîtea rinduri, de istorie ca și de stihii, blinda și nostalgica noastră Moldovă a mai îndurat încă o crîncenă lovitură în zilele acestui ciudat sfîrșit de august. Și parcă spre a dovedi, la modul tragic, comuniunea de obîrșie, de grai și de soartă a românilor de pe ambele țărmuri ale Prutului, diluviul s-a abătut năprasnic asupra tuturora. De la Orhei și pînă la Vaslui puhoaiele s.au prăvălit apocaliptic, stingînd vieți, strivind case, făcînd una cu pămîntul așteptatele bucate ale toamnei. Au rămas Seismograf în urmă peisaje halucinante, stranii pustietăți, dureri fără margini și fără nume. Sigur, au avut de suferit și alte zone ale României, delirul naturii răvășind și atît de apropiata — geografic și afectiv — Timișoara, însă parcă nicăieri catastrofa nu a lovit atît de vrăjmaș și de crunt ca în Moldova. Și trebuie să fie cineva cu desăvârșire uscat sufletește ca să nu se cutremure citind disperarea mută din privirile femeilor. Ele, aceste femei anonime, care încercau să-și regăsească vechile rosturi, să pună o relativă ordine în haos, ținîndu-și aproape copiii și adunîndu-și sărmanele lucruri risipite. De unde au ele fantastica tărie de a începe totul de la capăt ? • Subscriem fără ezitare la măsurile dispuse de guvern, în scopul ajutorării grabnice a concetățenilor noștri loviți de un destin orb, de un teribil dezastru. , Rămîn însă și frații noștri de dincolo ie Prut, pentru care s-a considerat mai potrivit să se recurgă la sistemul relațiilor directe, între organele administrației locale. Se speră în acest fel ca ajutoarele să ajungă mai curînd la nefericiții lor destinatari. Dar cine va lansa inițiativa și cu ce rezultate ? Știm că în ultima vreme s_au acumulat resentimente, s-au adîncit suspiciuni între cei de un neam și de o lege. Și poate tocmai asta s.a urmărit. Dar nu e timpul, acum, să discutăm despre cutare declarație piezișă, despre limba moldovenească, ori despre aderarea Basarabiei la C.S.I. Acum e vorba despre oamenii care-și plîng românește nenorocirea și care au nevoie de noi. Oameni simpli, pentru care toată politica din lume nu valorează cu un acoperiș deasupra capetelor sau cu hrana zilnică a copiilor. Iar dacă apelul autorităților de la Chișinău, adresat înainte de toate României, nu a reușit să-i convingă pe toți, propunem o alternativă. Să ne imaginăm rugămintea fără glas din ochii surorilor noastre năpăstuite de peste anele, deocamdată tulburi, ale Prutului. Al. BARSESCU 101 ANI DE LA ÎNFIINȚAREA JANDARMERIEI_________ „Jandarmeria face legătură între societatea civilă și instituțiile militare“ • Ne-a declarat dl lt. colonel Constantin IANCU, comandantul Trupelor de Jandarmi din Caraș-Severin, cu ocazia Zilei Jandarmeriei — Domnule colonel, pentru început v-aș ruga să ne spuneți cîteva cuvinte despre trupele de jandarmi, îmi spuneați cu puțin timp în urmă că aceste trupe sunt liantul între societatea civilă și formațiunile militare. — După cum bine spuneați și conform tradiției istorice, trupele noastre au o istorie destul de solidă, încă de la constituire trupele noastre au făcut legătura între localitățile rurale, mai ales, și structurile forțelor armate. Trebuie înțeles de aici că jandarmeria este o structură militară care are misiuni în acest segment al vieții sociale. Noi sărbătorim la 1 septembrie 101 ani de la apariția primei legi a jandarmeriei naționale. La actuală, suntem continuatorii ora acestei tradiții. Privitor la misiunile trupelor noastre, aș sublinia, în primul rînd, participarea alături de forțele de poliție la asigurarea climatului de ordine și liniște publică în municipii, în localități și în alte zone. Aceeași participare alături de forțele de poliție la asigurarea transporturilor pe calea ferată, în triaje, în gări, o participare pentru rezolvarea unor situații deosebite cum ar fi inundații, incendii, cutremure, alte calamități naturale. Avem și misiuni de sine stătătoare, cum sînt: paza și apărarea obiectivelor importante, la concret Aeroportul Caransebeș, IMR, precum și misiuni pe care le îndeplinim la ordin, atunci cînd este nevoie și cînd primim astfel A consemnat Mario BÁLINT (Continuare în pag. a 3-a) La Caransebeș Pentru construcția unei stații de benzină, Consilierii locali ascund adevărul și încalcă legi.De ce oare?, Totul a pornit de la avertismentul unui pensionar. Domnia sa era revoltată în centrul orașului, distrugînd spațiul verde și punînd în pericol un monument, se construiește încă o stație PECO, cînd în Caransebeș există o puzderie de ele. Proprietar și întreprinzător : Titus Traian Păirățan. Încercînd să vedem despre ce este vorba, am descoperit ceea ce nu le-am fi imaginat. IAU O CONSILIERII LOCALI HOTARIRI CU OCHII INCINSI, IAR DUPĂ O LUNĂ. UNII, ORI NU MAI ȘTIU CE AU HOTARIT, ORI NU MAI VOR SA ȘTIE. Ancheta noastră a pornit de la Consiliul Local al orașului Caransebeș. De acolo de unde se dă undă verde investițiilor de acest gen. Documentul de bază, mărturia scrisă a hotărîrii adoptate (procesul-verbal al ședinței de consiliu) consemna limpede faptul că, dlui T.T. Păirățan i s-a aprobat, eliberarea autorizației de construcție. Hotărîrea a fost luată în unanimitate și fără condiții. Stația însă se construiește atît în curtea casei, care zice-se ar fi proprietatea dlui Păirățan cit și pe un teren aparținînd patrimoniului public (spațiul verde, sacrificat pentru pista de acces, și parcarea din preajmă, sacrificată pentru pompe). Acest teren trebuia atribuit, în cel mai bun caz, prin licitație sau concesionare .Un proces-verbal rămîne un proces-verbal , lapidar și lipsit de viață“, ne-am zis și ne-am adresat celor care au luat hotărîrea. Consilierilor. Era firesc să începem cu dl Armand Antistescu, (MEA), președintele comisiei de specialitate, comisie care a asigurat documentația și a prezentat-o în plenul consiliului. Poziția domniei sale, nu ne-a lămurit, mai degrabă ne-a derutat: „Nu este relevant faptul că eu, ca ecologist, am susținut construcția unei stații PECO în plin centrul orașului. Și în Piața Unirii din Timișoara există o asemenea stație. Am considerat că în felul acesta se va sparge mafia benzinarilor. Consiliul in Dorina SGAVERDIA (continuare in pag. a 4-a) „Timpul se scumpește!“ Stimată redacție. După părerea mea pe d-voastră vă jenează acest fel de a aviza cititorii și abonații ziarului „Timpul", pe considerentul că fiind și trăind în rîndul celor nevoiași le cunoașteți greutățile și necazurile care se abat în prezent asupra majorității poporului român. Dar din puținul pe care îl avem dorim ca ziarul „Timpul“ să prospere și să aducă lumină in inimile și casele noastre. Am avut ocazia și am citit ziarele asemănătoare din județele Colj, Mehedinți, Timiș, Arad Dolj, etc. și am făcut o comparație intre ele din punct de vedere al conținutului din cuprinsul lor și al ziarului nostru, îndeosebi, de cînd este așezat pe opt pagini găsim tot ceea ce dorim și ne interesează în conținutul lui. De aceea, ziarul „Timpul“ nu a fost, nu este și nu va fi scump noi! Scump este timpul pentru un care și pe care il trăim ! Vă dorește prosperitate în timp și „TIMPUL“ mereu înainte spre viitor, Simion GARBONI, Comorîște I MOLDOVA NOUA Fabrica de pîine, între hopurile tranziției și pretențiile cetățeniilor Cîteva fisuri pe traseul unei activități constante erau să provoace o veritabilă furtună în cazul Fabricii de Pîine Moldova Nouă, secție a SG „Mopar“ SA. Numai că riscurile meseriei, fondate și pe o zvonistică în care nu ne întrece nimeni, probabil, din Europa, au fost asumate cu înțelepciune pînă la urmă de conducerea unității și au readus la normal activitatea ei. După perioada igienizărilor de sezon s-a ajuns la producția de 10.000 bucăți pîine zilnic distribuită prin cele 18 puncte. Două mașini asigură transportul pîinii la centrele de desfacere, iar o mașină asigură aprovizionarea cu făină. In dotare, un „papuc“ asigură preluarea banilor de la aceste centre. Dotare suficientă? Insuficientă? In acest sens din șefă de secție Vladislavovici Semenica punctează, în discuția noastră recentă, buna colaborare cu primăria și consiliul local, dar nu uită să amintească și locul pentru mai bine. Sortimentele de bază sunt pîinea la 1 kg și franzela la 875 gr. Specialitățile „Mamaia“ (100 gr.), chifle și cornuri simple sunt însă prea puține și ele, explică efectele scumpiri din 19 august dar și temerile ivite din vestea scumpirii griului de la 1 septembrie. Ionel BOTA „Cine-a tras în noi, după 22?“ S.a predat redacției noastre dl lt. col. Teodor Lache, omul pe care S.R.L.ul îl consideră, in punctul său de vedere, drept primul „antiterorist“ al județului in decembrie ’89. Și pentru s-a simțit denigrat, dlecide că vrut să-și spună și dinsul punctul de vedere. Așadar, să-i dăm cuvîntul : — Am studiat cu interes raportul S.R.I. care cuprinde punctele de vedere ale acestuia în legătură cu „evenimentele din Decembrie ’89“ și nu mi s-a părut deloc neobișnuit că această instituție „nou creată", „bine intenționată“, „frustrată“ de când se știe ea pe pământul acestei țări, de regulă „dezarmată" în momente de tensiune, dar gata „pentru tragere“ în orice clipă, „pașnică, nerecrutantă, nepregătită pentru regii sau provocări“, nici strângând „prietenește cu ușa", nedelaționistă, neagresivă, dezinteresată, nevăzătoare sau neagresantă etc. Este și firesc să fie așa, pentru că nu are tradiții sau dacă are, m-a asigurat prin „elocința“ raportului că nu și-a însușit nici una din ultimii 40.50 ani. Chestia cu omorârea pisicii și aruncarea ei în curtea vecinului pentru ca mirosul să deranjeze din această curte sau, pur și Amplu, pentru ca vecinul să aibă de lucru cu îngroparea pi A consemnat Dom SECU (Continuare la pag a 3a)