Timpul, februarie 1995 (Anul 6, nr. 21-40)
1995-02-01 / nr. 21
COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 Medalie și revers Începînd de astăzi, initra in vigoare acordul de asociere a țării noastre la Uniunea Europeană, ceea ce declanșează procesul, ale cărui etape sînt precis delimitate în timp, de integrare a României în structurile economice comunitare. Cu adaosul că aceasta presupune și un considerabil efort de adaptare, dacă nu cumva de racordare legislativă, ca și de acomodare la rigorile unei piețe vaste, în care legile liberei concurențe presupun nu doar avantaje, ci și riscuri. Tot astăzi, la Strassbourg, România parafează acordul-cadru de ocrotire a minorităților Seismograf naționale, parte constitutivă a parcursului care va asigura apropierea graduală a țării noastre de mult invocatele standarde europene. Este vorba, așadar, de niște importante decizii politice, de natură să creeze cadrul și să deschidă pentru economia românească perspectivele unei integrări cât mai profitabile cu putință în sistemul comunității europene. Care, la prima vedere, oferă reale șanse de revigorare a capacităților productive, ca și a schimburilor comerciale externe. Deoarece, urmare a acordului de asociere, România poate participa fără restricții la comerțul cu produse industriale, în condițiile unor apreciabile și treptate diminuări a taxelor vamale. Am scris poate participa, deoarece oferta românească va avea de suportat concurența necruțătoare a celorlalți ofertanți. Și nu e greu de înțeles că va fi nevoie de stăruitoare și serioase eforturi, în scopul asigurării competitivității produselor noastre. Reclamînd, îndrăznim să credem, nu numai, sau nu în toate cazurile, retehnologizarea, cît mai ales „punerea în operă“ a întregului potențial creativ al specialiștilor. Pe fondul unei exigențe nemiloase, al eradicării păguboasei mentalități „merge și așa“. Sigur că statutul de asociere presupune și alte consecințe, potențial benefice pentru România. Intre altele, cooperarea financiară se va intensifica, în cadrul programului PHARE sau în afara acestuia. Stimulînd afluxul unor investiții de natură să contribuie la modernizarea infrastructurilor economiei noastre. De bun augur se anunță eliminarea altor bariere prohthibitive, care afectau prezențele românești pe piețele occidentale. Ca orice medalie, și aceasta prezintă însă un revers. Depinde doar de noi și de performanțele noastre transformarea acestor virtualități în avantaje reale. Și aceasta cît mai curînd, din moment ce în 1996 se va stabili deja ordinea de priorități în aderarea cu drepturi depline la Uniunea Europeană a fostelor țări socialiste; Știind că nimeni nu e dispus să ne acorde rabaturi ori tratamente preferențiale. Al BARSESCU Pași pe Semenic Prădarea stupului cu miere (VII) • Campion european Dar pădurea aceasta uluitoare a județului Caraș-Severin este inepuizabilă. Consemnăm și o recoltă anuală de 300 tone de fructe de pădure. Cifra este însă departe de a spune totul despre posibilitățile codrilor noștri. Din păcate nu există o industrie locală de prelucrare și servare a acestor unice condaruri. în Caraș, ați știut că există semnificative plantații de castani comestibili ? Probabil că da. Ne îndoim însă că ați mîncat, cînd ați avut chef, castane fierte sau coapte. Ei bine, asta mi-ar place. Să mă duc la piață și să-mi cumpăr oricînd o kilă de castane. Se poate ? ... Bănuiam că pădurea cărășeană urmează un program de anvergură pentru refacere. Prin intervenția exclusivă și intensivă a omului. Dar lucrurile nu stau chiar așa. La nivel județean există un plan selectiv mic de împădurire forțată, 500 de hectare, anual, ceea ce, față de întreaga suprafață de pădure, de 360.000 hectare este aproape infim. Se practică însă, mult mai sănătos, ne spune dl ing. Cahniță, refacerea naturală a pădurii, cu speciile autohtone, in general stejarul, în compoziție. Pădurea îți spune singură cum, să lucrezi cu numai să o înțelegi și să ca, tratezi ca atare, concluzioneaoză interlocutorul nostru, aproape aforistic. Să încheiem și acest episod cu o altă performanță deosebită. In județul Caraș-Severin, fagul are o pondere de 40 la sută și în Bazinul Superior al Nerei există cele mai frumoase arborete de fag din Europa- Mircea CAV7ADIA 8 pagini 150 lei Diversiunea profesionistă La prima vedere, recentele declarații ale dlui Tőkés László, enunțate cu doar cîteva zile în urmă la Budapesta, puteau să pară perfect rezonabile și liniștitoare. Subscriem la opiniile domniei sale potrivit cărora la noi, în Transilvania, e imposibil un conflict de tipul și de tragismul celui din Bosnia. Iată, ne-am spus, atitudine responsabilă, fie bun o simț politic, de natură să dezamorseze niște tensiuni interetnice și interstatale, de altfel artificial create. Cînd am aflat însă pe seama căror raționamente se întemeiază concluzia dlui Tőkés, uimirea și consternarea s-au substituit oricăror altor posibile stări de spirit. Deoarece domnia sa exclude eventualitatea conflictului nu pentru că ar fi adeptul unei soluții amiabile a problemelor în suspensie, ci din motivul că minoritatea maghiară transilvăneană nu are arme, în consecință, se adresează un apel patetic comunității internaționale și — se înțelege — Ungariei, spre a lua sub protecție cetățenii români de etnie maghiară. Ne abținem să calificăm, așa cum s-ar cuveni, o astfel de atitudine, care contravine normelor minime de loialitate, condiției de cleric, elementarei decențe. Și aceasta doar din respect față de concetățenii de naționalitate maghiară, care n-au nici o vină că dl Tőkés se erijează în purtătorul lor de cuvînt. Dedîndu-se la un primejdios delir verbal, în intenția de a adunei suspiciunile, compromițînd orice șansă de reconciliere. Ce se poate înțelege din declarațiile acestui domn, care-și arogă niște merite și niște drepturi maghiare, a cărui megalomahnie a stîrnit repulsie chiar printre conaționalii săi , întîi de toate, că minoritatea maghiară din România este expusă pericolului iminent al deznaționalizării, dacă nu cumva al purificării etnice. Pericol pe care-l văd, în halucinațiile lor, doar iredentiștii înrăiți, al căror exponent este dl Tőkés. Pornind de la această falsă premisă, constatarea că nu pe- Al. BARSESCU (Continuare în pag. a 3-a) Cei patru care au speriat Bocșa Pe numele lor Vintilă Dumitru, Petrișor Potocean, Marin Matei și Cristian Mariș. Toți patru sunt din Ocna de Fier și au o trăsătură comună : hoția. Nu acționau în comuna de baștină, din „respect" pentru consăteni, ci în Bocșa. Ieșeau la atac noaptea, precum huhurezii. Creierul acțiunilor era Vintilă Dumitru, care a avut de fapt și ideea unor astfel de acțiuni. Prima, în seara zilei de 16 aprilie a anului trecut. Cu o Dacie, împrumutată de la o cunoștință, s-a deplasat în orașul Bocșa. Aici, dintr-un autoturism parcat pe Strada Cernei, a sustras o roată de rezervă, tru mașină un cric, sculepenși alte bunuri, toate în valoare de 115 mii lei. A doua zi le-a vîndut în Ocna de Fier. Cronologic, în 21 mai, a urmat a doua lovitură. Și tot în Bocșa, în zona Spitalului a făcut corttrolul de rutină unei Dacii 1300. O roată de rezervă, un cric și alte bunuri găsite în portbagaj au fost transferate rapid în mașina pe care o conducea. în aceeași noapte, a urmat al treilea atac, pe Strada Nucilor, de unde a sustras o altă roată de rezervă (avea slăbiciuni pentru așa ceva), un acumulator, scule și alte bunuri. Prejudiciul total : 550 000 lei. începînd cu data de 15 iunie s-a hotărît să-i ia cu el pe Cristian Mariș și Petrișor Potocean. Și a urmat a patra lovitură, în zona Spitalului, în noaptea aceea, norocul le-a surîs deplin. Pe stradă, țipenie de om, iar mașinile erau parcate la întuneric. Deci, condiții optime de operare. Bilanțul a fost peste așteptări, cinci roți de rezervă șmanglite, pe care, a doua zi le-au vîndut în comună contra 100 de mărci germane, deși ele valorau cam 230 mii lei. Singura acțiune din afara orașului Bocșa au întreprins-o la Dognecea. Și asta cu totul întîmplător, în 23 iunie Vintilă Dumitru și Petrișor Potocean au mers la pescuit la o baltă din Dognecea. Un Ford parcat în apropierea Fiatului 600 cu care veniseră el a constituit tentația căreia Vintilă nu i-a rezistat. Furat de peisajul nocturn din zonă, șoferul Fordului nici nu s-a sesizat că-i dispăruse un radiocasetofon și două boxe. Așa s-a încheiat al șaselea episod infracțional, în ziua de 5 iulie s-a mărit cu echipa operativă un nou membru, prin cooptarea lui Marin Matei. Cu Dacia 1300 a acestuia, cvartetul s-a deplasat din nou la Bocșa, semn că prima dragoste nu se uită niciodată. După o tentativă Victor NAFIRU (Continuare în pag. a 8-a) EVENIMENT SEMNAREA CONVENȚIEI CADRU Ministrul român de externe, dl Teodor Meleșcanu, a plecat ieri, la Strasbourg, unde va azi, din partea României, semnat, vențta Cadru, elaborată sub Conegiia Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale. „Semnarea acestui document — a afirmat domnia sa la plecare — are pentru noi semnificații deosebite, deoarece demonstrează că guvernul României este gata (nu numai în principiu, dar și în practică), să-și asume toate obligațiile pentru a asigura minorităților, mai mari ori mai mici din România standardele cele mai ridicate. Semnarea acestei convenții se face de către România în condițiile în care, țări cu solidă și îndelungată tradiție democratică întîmpină dificultăți în a accepta unele din prevederile convenției, care va fi semnată, pentru moment, de un număr foarte mic de țări. Totodată — a continuat ministrul român de externe — semnarea acestei convenții, de către guvernul României, constituie și un foarte clar pe care dorește semnul să-l dea în legătură cu poziția noastră consecventă de a asigura, pe plan intern, un statut cât mai avantajos posibil pentru toate minoritățile din țară, și de a ne delimita de diverse luări de poziții extremiste, fie din partea UDMR, fie din partea altor forțe politice. Dorim ca acest lucru să demonstreze faptul că, guvernul României este hotărît să continue o politică europeană în materie de minorități“._______ CITIȚI MÎINE • Violență și ură la embargoi! • Catani al Dunării — la Moldova Nouă # Extremism care se alimentează reciproc