Timpul, februarie 1995 (Anul 6, nr. 21-40)

1995-02-01 / nr. 21

COTIDIAN SOCIAL-POLITIC-CULTURAL INDEPENDENT ISSN 1221-1184 Medalie și revers Începînd de astăzi, initra in vigoare acordul de asociere a țării noastre la Uniunea Eu­ropeană, ceea ce declanșează procesul, ale cărui etape sînt precis delimitate în timp, de integrare a României în struc­turile economice comunitare. Cu adaosul că aceasta presu­pune și un considerabil efort de adaptare, dacă nu cumva de racordare legislativă, ca și de acomodare la rigorile unei piețe vaste, în care legile li­berei concurențe presupun nu doar avantaje, ci și riscuri. Tot astăzi, la Strassbourg, Ro­mânia parafează acordul-ca­­dru de ocrotire a minorităților Seismograf naționale, parte constitutivă a parcursului care va asigura apropierea graduală a țării noastre de mult invocatele standarde europene. Este vorba, așadar, de niș­te importante decizii politice, de natură să creeze cadrul și să deschidă pentru economia românească perspectivele unei integrări cât mai profitabile cu putință în sistemul comu­nității europene. Care, la pri­ma vedere, oferă reale șanse de revigorare a capacităților productive, ca și a schimbu­rilor comerciale externe. De­oarece, urmare a acordului de asociere, România poate par­ticipa fără restricții la comer­țul cu produse industriale, în condițiile unor apreciabile și treptate diminuări a taxelor vamale. Am scris poate participa, deoarece oferta românească va avea de suportat concuren­ța necruțătoare a celorlalți ofertanți. Și nu e greu de în­țeles că va fi nevoie de stă­ruitoare și serioase eforturi, în scopul asigurării competi­tivității produselor noastre. Reclamînd, îndrăznim să cre­dem, nu numai, sau nu în toate cazurile, retehnologiza­­rea, cît mai ales „punerea în operă“ a întregului potențial creativ al specialiștilor. Pe fondul unei exigențe nemiloa­se, al eradicării păguboasei mentalități „merge și așa“. Sigur că statutul de asocie­re presupune și alte conse­cințe, potențial benefice pen­tru România. Intre altele, coo­perarea financiară se va in­tensifica, în cadrul programu­lui PHARE sau în afara aces­tuia. Stimulînd afluxul unor investiții de natură să contri­buie la modernizarea infra­structurilor economiei noastre. De bun augur se anunță eliminarea altor bariere pro­ht­hibitive, care afectau prezen­țele românești pe piețele oc­cidentale. Ca orice medalie, și aceasta prezintă însă un revers. De­pinde doar de noi și de per­formanțele noastre transfor­marea acestor virtualități în avantaje reale. Și aceasta cît mai curînd, din moment ce în 1996 se va stabili deja or­dinea de priorități în adera­rea cu drepturi depline la Uniunea Europeană a fostelor țări so­cialiste; Știind că nimeni nu e dispus să ne acorde raba­turi ori tratamente preferen­țiale. Al BARSESCU Pași pe Semenic Prădarea stupului cu miere (VII) • Campion european Dar pădurea aceasta ului­toare a județului Caraș-Seve­­rin este inepuizabilă. Con­semnăm și o recoltă anuală de 300 tone de fructe de pă­dure. Cifra este însă departe de a spune totul despre posi­bilitățile codrilor noștri. Din păcate nu există o industrie locală de prelucrare și servare a acestor unice con­da­ruri. în Caraș, ați știut că e­­xistă semnificative plantații de castani comestibili ? Pro­babil că da. Ne îndoim însă că ați mîncat, cînd ați avut chef, castane fierte sau coap­te. Ei bine, asta mi-ar place. Să mă duc la piață și să-mi cumpăr oricînd o kilă de cas­tane. Se poate ? ... Bănuiam că pădurea cără­­șeană urmează un program de anvergură­­ pentru refacere. Prin intervenția exclusivă și intensivă a omului. Dar lu­crurile nu stau chiar așa. La nivel județean există un plan selectiv mic de împădurire forțată, 500 de hectare, anual, ceea ce, față de întreaga su­prafață de pădure, de 360.000 hectare este aproape infim. Se practică însă, mult mai să­nătos, ne spune dl ing. Cah­­niță, refacerea naturală a pă­durii, cu speciile autohtone, in general stejarul, în com­poziție. Pădurea îți spune sin­gură cum, să lucrezi cu numai să o înțelegi și să ca, tratezi ca atare, concluzionea­o­ză interlocutorul nostru, a­­proape aforistic. Să încheiem și acest episod cu o altă performanță deose­bită. In județul Caraș-Severin, fagul are o pondere de 40 la sută și în Bazinul Superior al Nerei există cele mai frumoa­se arborete de fag din Euro­pa- Mircea CAV7ADIA 8 pagini 150 lei Diversiunea profesionistă La prima vedere, recentele declarații ale dlui Tőkés Lás­zló, enunțate cu doar cîteva zi­le în urmă la Budapesta, pu­teau să pară perfect rezona­bile și liniștitoare. Subscriem la opiniile domniei sale potri­vit cărora la noi, în Transilva­nia, e imposibil un conflict de tipul și de tragismul celui din Bosnia. Iată, ne-am spus, atitudine responsabilă, fie bun o simț politic, de natură să dez­amorseze niște tensiuni in­­teretnice și interstatale, de alt­fel artificial create. Cînd am aflat însă pe seama căror raționamente se înteme­iază concluzia dlui Tőkés, ui­mirea și consternarea s-au sub­stituit oricăror altor posibile stări de spirit. Deoarece dom­nia sa exclude eventualitatea conflictului nu pentru că ar fi adeptul unei soluții amiabile a problemelor în suspensie, ci din motivul că minoritatea ma­ghiară transilvăneană nu are arme, în consecință, se adre­sează un apel patetic comuni­tății internaționale și — se în­țelege — Ungariei, spre a lua sub protecție cetățenii români de etnie maghiară. Ne abținem să calificăm, a­șa cum s-ar cuveni, o astfel de atitudine, care contravine nor­melor minime de loialitate, condiției de cleric, elementa­rei decențe. Și aceasta doar din respect față de concetățe­nii de naționalitate maghiară, care n-au nici o vină că dl Tőkés se erijează în purtătorul lor de cuvînt. Dedîndu-se la un primejdios delir verbal, în intenția de a adunei suspiciu­nile, compromițînd orice șan­să de reconciliere. Ce se poa­te înțelege din declarațiile a­­cestui domn, care-și arogă niș­te merite și niște drepturi maghiare, a cărui megaloma­h­­nie a stîrnit repulsie chiar printre conaționalii săi , întîi de toate, că minoritatea ma­ghiară din România este ex­pusă pericolului iminent al deznaționalizării, dacă nu cum­va al purificării etnice. Peri­col pe care-l văd, în halucina­țiile lor, doar iredentiștii în­răiți, al căror exponent este dl Tőkés. Pornind de la această falsă premisă, constatarea că nu pe- Al. BARSESCU (Continuare în pag. a 3-a) Cei patru care au speriat Bocșa Pe numele lor Vintilă Du­mitru, Petrișor Potocean, Ma­rin Matei și Cristian Mariș. Toți patru sunt din Ocna de Fier și au o trăsătură comu­nă : hoția. Nu acționau în co­muna de baștină, din „res­pect" pentru consăteni, ci în Bocșa. Ieșeau la atac noap­tea, precum huhurezii. Cre­ierul acțiunilor era Vintilă Dumitru, care a avut de fapt și ideea unor astfel de acți­uni. Prima, în seara zilei de 16 aprilie a anului trecut. Cu o Dacie, împrumutată de la o cunoștință, s-a deplasat în orașul Bocșa. Aici, dintr-un autoturism parcat pe Strada Cernei, a sustras o roată de rezervă, tru mașină un cric, scule­pen­și alte bunuri, toate în valoare de 115 mii lei. A doua zi le-a vîndut în Ocna de Fier. Cronologic, în 21 mai, a urmat a doua lovi­tură. Și tot în Bocșa, în zona Spitalului a făcut corttrolul de rutină unei Dacii 1300. O roată de rezervă, un cric și alte bunuri găsite în portba­gaj au fost transferate rapid în mașina pe care o condu­cea. în aceeași noapte, a ur­mat al treilea atac, pe Strada Nucilor, de unde a sustras o altă roată de rezervă (avea slăbiciuni pentru așa ceva), un acumulator, scule și alte bunuri. Prejudiciul total : 550 000 lei. începînd cu data de 15 iunie s-a hotărît să-i ia cu el pe Cristian Mariș și Petrișor Potocean. Și a ur­mat a patra lovitură, în zona Spitalului, în noap­tea aceea, norocul le-a surîs deplin. Pe stradă, țipenie de om, iar mașinile erau parca­te la întuneric. Deci, condiții optime de operare. Bilanțul a fost peste așteptări, cinci roți de rezervă șmanglite, pe care, a doua zi le-au vîndut în comună contra 100 de mărci germane, deși ele va­lorau cam 230 mii lei. Singu­ra acțiune din afara orașului Bocșa au întreprins-o la Dog­­necea. Și asta cu totul întîm­­plător, în 23 iunie Vintilă Dumitru și Petrișor Potocean au mers la pescuit la o bal­tă din Dognecea. Un Ford parcat în apropierea Fiatului 600 cu care veniseră el a constituit tentația căreia Vin­tilă nu i-a rezistat. Furat de peisajul nocturn din zonă, șo­ferul Fordului nici nu s-a sesizat că-i dispăruse un ra­­diocasetofon și două boxe. Așa s-a încheiat al șaselea episod infracțional, în ziua de 5 iulie s-a mărit cu echipa operativă un nou mem­bru, prin cooptarea lui Ma­rin Matei. Cu Dacia 1300 a acestuia, cvartetul s-a depla­sat din nou la Bocșa, semn că prima dragoste nu se uită niciodată. După o­­ tentativă Victor NAFIRU (Continuare în pag. a 8-a) EVENIMENT SEMNAREA CONVENȚIEI CADRU Ministrul român de externe, dl Teodor Meleșcanu, a plecat ieri, la Strasbourg, unde va azi, din partea României, semnat, vențta Cadru, elaborată sub Con­e­­giia Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale. „Semnarea acestui document — a afirmat domnia sa la plecare — are pentru noi semnificații deo­sebite, deoarece demonstrează că guvernul României este gata (nu numai în principiu, dar și în practică), să-și asume toate obli­gațiile pentru a asigura minori­tăților, mai mari ori mai mici din România standardele cele mai ridicate. Semnarea acestei con­venții se face de către România în condițiile în care, țări cu solidă și îndelungată tradiție de­­­mocratică întîmpină dificultăți în a accepta unele din prevede­rile convenției, care va fi sem­nată, pentru moment, de un nu­măr foarte mic de țări. Totodată — a continuat ministrul român de externe — semnarea acestei convenții, de către guvernul Ro­mâniei, constituie și un foarte clar pe care dorește semnul să-l dea în legătură cu poziția noas­tră consecventă de a asigura, pe plan intern, un statut cât mai avantajos posibil pentru toate minoritățile din țară, și de a ne delimita de diverse luări de po­ziții extremiste, fie din partea UDMR, fie din partea altor for­țe politice. Dorim ca acest lucru să demonstreze faptul că, gu­vernul României este hotărît să continue o politică europeană în materie de minorități“._______ CITIȚI MÎINE • Violență și ură la em­bargoi! • Catani al Dunării — la Moldova Nouă # Ex­tremism care se alimentează reciproc

Next