Timpul, mai 1995 (Anul 6, nr. 85-106)

1995-05-02 / nr. 85

COTIDIAN SCXTAL POLITIC CULTURAL ÎN DEPENILM Ferește-ne, Doamne, de prieteni Am fi prea de tot nerecunoscători dacă n_am admite că, pe parcursul sajurului petrecut în România, dl George Bush ne_a oferit dovezi de amiciție care depășesc cu mult ceea ce știm despre cultuoaza diplomatică, inclusiv din partea foștilor președinți ai SUA. Domnia sa și-a exprimat în_crederea că România va per revera pe calea reformei, sur_ montând cu stoicism dificultățile și devenind una din țările cu o economie dinamică și modernă în această parte a continentului. Dacă ar mai fi președinte, a declarat distinsul nostru oaspete, ar acorda României tot sprijinul necesar spre a depăși mai curînd vicisitudinile tranziției. Înțelegînd prin aceasta stimularea investițiilor și a investitorilor americani, știut fiind că privatizarea constituie calea unică și verificată către prosperitate. Expozeul pentru secolul „Un nou dialog al XXI_lea, SUA — România“ a fost abundent agrementat prin astfel de aserțiuni, care estom pau asperitățile realităților, creînd impresia că izbînda ne așteaptă după primul colț de strada. Ceea ce nu ar fi rău, dacă ar corespunde întru totul adevărului. Numai că din expresiile concentrate ale demnitarilor români, participanți la întîlnirea cu dl Bush, se putea descifra o sănătoasă ■doză de scepticism. Mai ales după ce ambasadorul SUA la București, dl Alfred Moses, susținea zilele trecute că România se află în coada plutonului alcătuit din țările care tind spre economia de piață. N_am voi să se înțeleagă că diminuăm cu tot dinadinsul semnificațiile acestei prestigioase prezențe la București. Dar nu ne putem reține să ne întrebăm de ce dl Bush nu a manifestat aceeași înțelegere și deschidere față de problemele românești atunci cînd era „number one“ la Casa Albă. Pe vremea aceea nu a găsit nici măcar răugazul unei scurte întrevederi cu dl Iliescu, în timp ce acum s-a risipit în elogii la adresa președintelui României. Dacă ne amintim bine, în urmă cu trei, patru ani, atitudinea celui de_al ll_lea președinte al SUA era mai curind rece și distantă. Ne_am bucura, firește, da, că dl Bush și_ar fi schimbat impresiile despre România. Mai bine în ceasul al doisprezecelea decit niciodată. Insă recenta experiență cu efuziunile lirice ale dlui Martinez, care odată ce a părăsit țara a devenit, de voie, de nevoie, un critic acerb al realităților noastre, îndeamnă la circumspecție. Așa nicit ne vine să rostim, adaptând,o situației, înțeleaptă vorbă populară : „ferește-ne Doamne de prietenii prea expansivi“ I Al. BARSESCU In cinstea zilei internaționale a celor ce muncesc. Caransebeșul a fost uns municipiu Sâmbătă, 29 aprilie 1995, în Aula Consiliului Local au avut loc festivitățile prilejuite de ridicarea orașului Caransebeș la rang de municipiu. Festivitățile au fost onorate de prezența oficialităților județului Caraș-Severin, de parlamentării județului, de dl Antonie Iorgovan, judecător la Curtea Constituțională a României, și considerat părintele Constituției, P.S.S. Emilian Birdaș, episcop de Caranse,beș. dl Mihai Grigoriu, director general în cadrul Departamentului Administrație Publică Locală a Guvernului, directori de bănci și societăți comerciale, primari din localitățile județului, consilieri județeni și locali, alte persoane oficiale, reprezentanți ai presei. Reînființarea Caransebeș este a municipiului reparație istorică necesară pentru această localitate cu o tradiție milenarii, iar proclamarea sa s-a făcut în aceeași sală în care la 7 noiembrie 1918 s-a hotărît alipirea Mar Banatului de Vin alini (Continuare în pas a 3-a) La Caraș-Severin Doi ofițeri superiori cercetați de Parchetul Militar Doi ofițeri superiori de la I.J.P. Caraș-Severin, mr. Mihai Suru, fost șef al Serviciului de Informații, respectiv, mr. Ionel Smida, din Serviciul de Cercetări Penale, sunt cercetați în stare de libertate de Parchetul Militar, sub acuzația de transmitere de secrete militare. Deși a dispus începerea urmăririi penale împotriva celor doi ofițeri, Parchetul Militar Timișoara a trimis dosarul la Parchetul Curții Militare București, cel care are competența anchetării celor doi ofițeri. ( ANUL VI NR. 83 (1868) REȘIȚA MARȚI 2 MAI 1995 ISSN 1221-118»8 pagini 200 k*î 1 Mai, fără mălai Ieri a fost ziua de 1 Mai, de care dl Nicolae Văcăroiu și-a adus brusc și dintr-o dată aminte (pentru că sîngele apă nu se face) ce bine mai era la al naturii sîn, cînd, de ziua celor ce munceau, tot omul ieșea la iarbă verde, cu miel, cu soacră și cu purcel, iar sindicatul îi dădea bani măcar cit să poată cumpăra burtă de mici asortată cu tradiționala bere. Numai că, în acest an, hotărîrea executivului de a-l lăsa pe omul muncii acasă este lipsită de orice logică, mult trîmbițata stabilizare întrucît, economică pare să fie vorbă-n vînt și numărul șomerilor pare, cel puțin la Reșița, să îl întreacă pe al celor care au un loc de muncă. Pe dl Ion Iliescu nu-l plîngem pentru că a sărbătorit ș i anticipat, printr-o partidă de tenis cu fratele Bush, eveniment care o să le cadă bine și americanilor. Din păcate, atât dl Văcăroiu, cit și colaboratorii săi apropiați au uitat cu desăvârșire că tot în vremurile trecute la 1 Mai nu eram chiar așa de capul nostru și trebuia musai să ne îmbrăcăm frumos (azi de unde atîta bănet?) și să urmăm mult-hulitele pancarte purtate de muncitori fruntași și dichisitele care alegorice, prin care raportam că cincinalele erau pentru noi de patru ani. Și, in plus, la începuturi, ni se mai dădea și cîte-o floare naturală, iar mai apoi eite una de plastic pe care să o păstrăm după oglindă și să o vînturăm prin fața tribunelor și la 23 August. Dar amnezia dlui prim-ministru în această privință își are, desigur, motivațiile sale. Adică de ce să stăm noi adunați și nu risipiți de ziua internațională celor ce muncesc? Nu am făcut a noi atîtea greve și demonstrații spontane atunci cînd puterii îi era lumea mai dragă? Așa că, stimați domni, tovarăși și pretins, pentru noi ziua de 1 Mai a fost mai degrabă — propriu și la figurat — o sărbătatoare a celor care nu muncesc. Un fel de 1 Mai, fără Mălai. Nicolae IRIMIA Nici în glumă... Urmărind în continuare reacțiile partidului de guvernămînt la presiunile tot mai intense ale aliaților săi, PRM, PSM și PUNR, privind respectarea protocolului cvadripartit, mai pe scurt, de acordarea unor ranguri guvernamentale, consemnăm o declarație in fextremis a domnului Ioan Solcanu, lider al PDSR- ului. Dînsul precizează că în nici un caz nu trebuie afectate relațiile cu PRM-ul, acesta din urmă tot mai activ și mai ferm în afirmațiile sale privind nesemnarea protocolului adițional și chiar retragerea sprijinului parlamentar. Dacă PRM_ul nu se mulțumește cu jumătăți de măsură, respectiv unele posturi de secretari de stat sau subprefecți, iată că PSM_ul o ia mai bătrînește și solicită doar funcții în structurile executive ale puterii locale. Negocierile de săptămîna aceasta dintre PSM și PDSR, privind trei posturi de prefecți, în județele Mehedinți și Hunedoara (al treilea județ nefiind încă desemnat) și au atins ținta. Dacă mai adăugăm și alte poziții cîștigate de PSM la alegeri, tot la nivel local, se poate spune că reprezentanți ai liniilor doi și trei ale fostului partid unic, înregimentați acum în PSM, vor face iarăși cărțile prin teritoriu. Cu ce consecințe, destul de greu de spus, dar tipul ăsta de restaurație poate deveni periculos pentru însăși minima democrație cîștigată. Dar despre o astfel de perspectivă, parafrazînd un fost prim-ministru postdecembrist, nici măcar în glumă nu trebuie pomenit. Mircea CAV Vitt \ - Ruga bănățeană 9 la București La Muzeul Satului din București a avut loc, duminică 30 aprilie a.c., Ruga Bănățeană. A fost o frumoasă zi a folclorului din Banat, o întîlnire de suflet a bănățenilor din Capitală cu cei de acasă, din Timiș și Caraș-Severin. Aniversarea a fost onorată de președintele României, Ion Iliescu, care s-a întreținut cordial și îndelung cu bănățenii. Goștii au fost primiți, dimineața, de fanfara din Lăpușnicu Mare. După slujba religioasă de binecuvântare, „nașul” rugii, ing. Florentin Cârpanu, a prezentat numerosului public semnificațiile acestui obicei tradițional, experimentat aici într-o formulă inedită. In curtea casei din Borlova de la Muzeul satului și pe o altă scenă improvizată în incinta acestui muzeu unic, au avut loc, pe parcursul întregii zile, spectacole de cîntece și dansuri populare cu Ansamblul național „Banatul“, fanfara din Lăpușnicu și apreciați soliști vocali Mare și instrumentiști: Luca Novac, Achim Nica, Elena Jurjescu, Tiberiu Ceia, Valeria Arnăutu, Luță Popovici. Celelalte momente culturale au implicat personalități ca : Nicolae Florei, Mihai Brediceanu, Toma George Maiorescu, Ion Budescu, Constantin Lucaci, Lia Cosma, Emilian Dumitru, Ștefan Popa Popas, ca și creatorii populari, între care olarul Ionică Stepan. Ruga bănățeană a fost prima de acest fel organizată la Muzeul Satului și prima întâlnire a bănățenilor din 1989 încoace. A produs satisfacție prezența prefectului de Caraș- Severin, ec. Nicolae Ștefănescu, cum s-a arătat și la conferința de presă, la sfîrșitul (Continuare in oae a fi-a)