Tineretul Liber, iulie 1992 (Anul 4, nr. 690-712)

1992-07-01 / nr. 690

VETERAN SAU DEZERTOR Comisia pentru cercetarea abu­zurilor și pentru petiții a Ca­merei Deputaților, al cărei pre­ședinte este dl. deputat Radu Ciuceanu, a remis Agenției „Rompres“, spre difuzare, un raport de cercetare a documen­telor militare puse la dis­pozi­­ția sa de Ministerul Naționale referitoare la Apărării calita­tea de veteran de război a d-lui Cucu Ștefan, fost președinte al Ligii Române a Veteranilor de Război. Raportul amintit specifică fap­tul că „susnumitul nu a putut prezenta documentele militare de participare la război, condi­ție indispensabilă pentru calita­tea de veteran de război“. Mai mult, din investigații rezultă că Cucu Ștefan a fost „dat lipsă la apel în termen legal și apoi dat dezertor", călcîndu-și „sacrul jurămînt de credință față de Pa­trie și, ca atare, nu poate fi membru al Ligii“. Implicit, „el nu poate îndeplini funcția de președinte al Ligii Române Veteranilor de Război“. In plus,­­ documentul face unele precizări privind Liga respectivă , astfel, Comisia de cenzori nu a putut efectua nici o revizie. Întrucît ex-președintele Cucu ștefan nu i-a pus la dispoziție documente­le necesare. De asemenea, se mai arată că „el a confiscat ar­hiva Ligii și că, deși la 20 iulie 1991 a fost înlăturat de la con­ducerea ei, continuă în abuziv și ilegal să exercite mod a­­ceastă funcție“. Comisia parlamentară consi­deră „corect și justificat“ drep­tul Ministerului Apărării Națio­nale de a verifica întreaga ac­tivitate a Ligii Române a Vete­ranilor de Război. (Rompres). MIRON COSMA SENATOR­­? Dl. Nicolae Dide, membru în Comitetul Director al Partidului Unității Social Democrate, con­sideră că nu este exclus ca prie­tenul său, Miron­ Cosma, liderul mineriadelor, să fie propus pe listele de senatori sau deputați. Demersul s-ar împiedica, desi­gur, în condamnarea cu suspen­dare pe care o are Miron Cosma, dar propunerea este posibilă, dacă nu din partea P.U.S.D., atunci a altora, a conduis fostul revoluționar Dide. (A.M. PRESS). PRETURILE MĂRFURILOR Prețurile produselor alimen­tare românești au crescut cu 16,3 la sută, pe total, in luna mai 1992, comparativ cu cele din luna aprilie, iar în cadrul aces­tei grupe de mărfuri, creșteri semnificative au fost consemnate la zahăr rafinat — de 1,9 ori în luna mai, față de luna prece­dentă și la produsele de franze­­lărie — de 1,8 ori, potrivit date­lor puse la dispoziție de Comisia Națională pentru Statistică. Pr­ețurile la carne, preparate și conserve din carne au cres­cut, în medie, de 1,4 ori. La ulei, slănină, grăsimi — majorarea a fost de 1,25 ori, la piine — de 1,23 ori, iar la lapte, brînzeturi și unt — de 1,17 ori. La cartofi, cacao și cafea au fost înregistra­te ușoare creșteri de preț — cu 0,5 la sută, respectiv cu 0,4 la sută peste cele practicate în luna anterioară. In cadrul grupei de mărfuri nealimentare, creșterea înregis­trată pe total grupă a fost cu 9,6 la sută în luna mai, compa­rativ cu luna aprilie 1992. Se constată creșteri însemnate de prețuri la energia electrică, de 5,69 ori, la gaze și încălzire centrală — de 3,83 ori. Cu ex­cepția mobilei, la care prețurile au fost menținute la nivelul lunii aprilie, materialelor de construc­ții și instalații și produselor cultural-sportive, ale căror pre­țuri au scăzut cu 2,3 la sută, respectiv cu 2,2 la sută, la toate celelalte produse principale din consumul populației, prețurile au înregistrat sporuri Intre 2,8 și 9,4 la sută. MARI IMPORTURI DE PRODUSE AGROALIMENTARE Pentru acoperirea consumului intern, țara noastră este nevoită să recurgă în continuare la mari importuri de produse agroali­­mentare. Numai in luna mai, pentru a asigura pîinea popu­lației, s-au adus de peste hota­re — inclusiv, ajutoare guverna­mentale externe — peste 738 900 tone de grîu. In aceeași perioadă ,au fost importate aproape 59 000 tone porumb, 31 000 tone cartofi, 1155 tone ceapă. Tot din străi­nătate au fost cumpărate circa 18 000 tone zahăr, (inclusiv aju­toare guvernamentale externe) și mai mult de 1 370 tone cafea. Potrivit datelor statistice, în primele cinci luni ale anului s-a importat de 2,6 ori mai multă cafea, comparativ cu perioada similară din 1991. DRASTICE MAJORĂRI DE IMPOZITE Prin Legea nr. 58/1992, pro­mulgată recent, salariile reali­zate în afara funcției de bază — indiferent de unitatea în care acestea se obțin — se impozitea­ză separat, aplicîndu-se impozi­tul prevăzut de lege majorat cu sută la sută. Deși prevederile legii se referă numai la salaria­ții din instituțiile publice stnt, precizările de aplicare de — elaborate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Minis­terul Economiei și Finanțelor —­­ tind să cuprindă și salariații din sectorul particular. De mențio­nat că impozitul pe veniturile din muncă realizate de pensio­nari nu se majorează. Așa cum s-a aflat din medii parlamenta­re, prevederile acestei legi au declanșat deja puternice reacții negative, făcîndu-se presiuni pentru a fi modificate. A.M. PRESS BLOCAJ FINANCIAR — FALIMENT (Urmare din pag. 1) re de faliment. Dacă ea ar fa­limenta, același lucru s-ar in­­tîmpla și cu o mare parte a e­­conomiei. Prin circuitarea de­fectuoasă a banilor, lipsă de investiții și sponsorizări etc., sistemul bancar nu lucrează deloc bine. Blocajul aduce și întreprinderile rentabile in a­­ceeași situație cu cele neren­tabile — toate nu-și pot efec­tua plățile. Dl. Vida Iuliu a apreciat că acordarea de cre­dite cu garanție guvernamen­tală ar fi un sac fără fund. Dacă se acceptă o atare preve­dere legală. Se poate da iarăși vina pe Parlament pentru con­­­secințe. S-a dat exemplul celor întîmplate, după liberalizarea prețurilor. Dl. Ioan Ban a afirmat că „această dezbatere sună ca un prohod al economi­ei românești. Vreau sä întreb­a aprofundat primul ministru acest­ proiect de lege ? Dl. I. Ban a incriminat birocrația din sistemul financiar-bancar care urinează activitatea in dome­niu, cu grave consecințe pen­tru economie. Dl. Marțian Dan­ a spus că proiectul de Lege a­flat în discuție a fost înaintat de Guvern încă din 22 februa­rie a.c., dar aminarea luării lui in seamă in Parlament a im­pus eliminarea unor articole, deja depășite. După pauză grupurile parlamentare ale F.S.N., F.D.S.N. și U.D.M.R. au­­ depus un protest privitor la Consiliul de administrație a Fondului Proprietății de Stat, a cărui componență e „sur­prinzătoare“ și fara prestanță. S-a propus dezbaterea hotă­­rîrii Biroului Permanent în vederea anulării ei, lucru insă imposibil i se încalcă proce­dura legală. Drepturile și îndatoririle magistraților (Urmare din pag. 1) discutat, în prima parte a șe­dinței, titlul al cinci­lea inti­tulat „Consiliul Superior al Magistraturii“. In urma refor­­mulării art. 71, în Consiliul Superior al Magistraturii sunt aleși­­ patru judecători ai Curții Supreme de Justiție , trei pro­curori ai Parchetului General de Pe lingă CSJ ; șase judecă­tori de la Curțile de Apel și doi procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Dintre Consiliului Superior al atribuțiile tratarii cităm : „Propune Magii­Pre­ședintelui “^i României numirea în funcție în judecătorilor și procurorilor, cu­ excepția ce­lor stagiari ; dispune cu privi­re la promovarea, , transfera­rea, suspendarea și încetarea din funcția de magistrat ; va­lidează examenele de capaci­tate ale magistraților ; îndepli­nește rolul de Consiliu de dis­ciplină al judecătorilor. Con­siliul Superior al Magistraturii își desfășoară lucrările în pre­zența­­ a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărîri cu majoritatea voturilor membrilor Consi­liului“. După o scurtă Senatul, a aprobat o serie pauză, de articole nevotate anterior, ca urmare a trimiterii lor la Co­misia juridică pentru refor­­mulare și adaptare­ a prevede­rilor Constituției. A fost dez­bătut apoi titlul al șaselea din proiect „Drepturile și îndato­ririle magistraților." Prin art. 74, al. 2, se conferă o protecție deosebită magistraților aceș­tia neputînd fi cercetați. deți­nuți sau arestați fără avizul ministrului justiției, în con­tinuare titlul al șaselea se ocupă de cazurile în care, ma­gistrații pot fi eliberați din funcții, transferați, numiți, sa­larizați. Din cele 130 de artico­le, până la închiderea ediției ziarului nostru, senatorii a­­doptaseră 80. Pe ordinea de zi au mai fost incluse o serie de proiecte de legi privind ratifi­carea unor acorduri, iar altele pentru modificarea și comple­tarea unor acte normative. SCEPTICISM ȘI SPERANȚĂ (Urmare din pag. 1) ar mai reuși să domolească orgoliile rănite ar fi, de bună seamă, dl. Corneliu Coposu. De pe poziția sa de victimă a regimului comunist, de om care a suferit pină la limita ome­nescului, dînsul are puterea și legitimitatea să înfrîneze ten­dințele centrifuge ce se pot manifesta acum în cadrul Con­venției și chiar să insufle electoratului convingerea că dl.­­­­Constantinescu poate deveni totuși președintele țării, indife­rent cât de mici îi sînt șansele cu care pornește în confrunta­rea electorală. Așa cum la alegerile locale, bucureștenii au votat CHEIA și nu pe dl. Halaicu, la alegerile prezidențiale românii pot vota tot CHEIA, deși datorită mașinațiunilor care au avut loc acest simbol nu mai există și trebuie refăcut, și nu neapărat pe dl. Emil Constantinescu despre care, deo­camdată, nu știu aproape nimic. In lipsa unor personalități dominante, charismatice, care să inspire încredere de cum sînt văzute, de care avem atîta nevoie și pe care, din neferi­cire, nu le-am găsit, am cîștigat totuși un simbol ce nu trebuie părăsit. De aceea, satisfacția domnilor menționați anterior poate fi pripită. Să rămînă ei cu satisfacția, iar restul României cu pîlpîirea unei speranțe ce se poate trans­forma în flacără. . .. Politică / Econo­mie ---------------------------------- - -- - ------------------­ La Primăria Sectorului III Chiar dacă e vară, se lucrează Intîlnirea consilierilor de la Primăria Sectorului III al I Capitalei a durat mai bine de 1­4 ore. N-au fost certuri, ci dis­­­­cuții, care au avut darul să­­ completeze o ordine de zi ce se­­ anunța furtunoasă. Anali­zin­­du-se prioritățile, dar și dispo­nibilitățile din activitatea aces­tui sector, consilierii au fost unanim de acord să voteze sta­tul de funcțiuni, astfel ca pe timpul verii specialiștii și func­ționarii Încadrați în să-și intre în atribuțiuni, posturi Așa se face că a fost analizat, arti­col cu articol, Proiectul de ho­­tărîri și fiecare consilier a pu­tut să adauge, să propună, ori să conteste anumite lucruri. Ar­gumente au fost destule și ele au fost prezentate civilizat, chiar, dacă uneori n-au lipsit cî­­teva acuzații de genul: simte încercarea de blocare „Se a Proiectului de hotărîri pentru că se urmărește ca în primărie să nu ajungă oamenii Conven­ției“ ,afirmație amendată de o parte din consilieri. Primarul sectorului III este un reprezen­tant al Convenției Democratice și chiar dacă i s-a reproșat fap­tul că s-a deplasat pe banii pri­măriei la Timișoara, pentru a pregăti vizita Regelui Mihai în țară, dumnealui a avut puterea­­ și argumentele pentru a ține piept acestei acuzații. „Am dreptul sa fac deplasări in inte­res de serviciu. Am fost la Ti­mișoara, dar nu pentru ceea ce mi se reproșează. Nu cred că există dovezi că am participat la pregătirea vizitei respective". Continuîndu-se analiza servi­ciilor ,s-a insistat asupra celui care să se ocupe de relațiile cu publicul. Cite un specialist din celelalte servicii va fi inclus în cel menționat, astfel ca cetățe­nii să fie primiți prompt, iar sesizările lor să­­ fie soluționate cât mai repede și competent. Pe ordinea de 7, au mai figurat două chestiuni care necesită abordare atentă. Este vorba de o atribuirea unor apartamente firmelor „Romu­aly“ și „Fenta­­co“, în jurul cărora există a­­cum un scandal, generat de re­partizarea acestora, precum de rocadele unor locuințe de­și ținute de fostul primar Chino­vici și alți funcționari din pri­mărie. Adunarea consilierilor sectorului III a hotărît ca de aceste lucruri să­­ se ocupe o co­misie care­ să prezinte ulterior un raport amănunțit. ELENA CATUNEANU Excluderi din PNL-AT Potrivit­­ comunicatului , re­mis spre difuzare Agenției Rompres, comunicat semnat de domnii Rene Radu crat, președinte de onoare, Poli­­și Horia Rusu, președinte în e­­­xercițiu al Comitetului Direc­tor al P.N.L.—A.T., domnii Radu Boroianu, Viorel Catara­­mă, Radu Cojocaru și Andrei Chiliman „au încălcat fin.“ grant prevederile democratice ale statutului și au adus preju­dicii politice grave partidului in acest moment in care intra­rea in Convenția Democrati­­­că a P.N.L.­A.T. a devenit un fapt împlinit“. Curtea de ar­bitraj și Conciliere a Partidu­lui Național Tînără a decis Liberal . Aripa excluderea din P.N.L.-A.T. a domnilor An­drei Chiliman și Radu Cojo­­caru și a propus Consiliului Național al partidului ca și domnii Radu Boroianu și Vio­rel Cataramg să fie excluși din partid­ al P.N.L.-A.T. Comitetul director convoacă Con­siliul Național al partidului, in data de 4­ iulie 1992. Conferință de presă . Pe baza propunerilor Comi­siei de etică și disciplină, Con­siliul Național al M.E.R., in­­­trunit in ședință la 27.06.1992, a "’'“hotărît suspendarea, din funcția de vicepreședinți, Joi membri ai Consiliului Națio­nal a­i domnilor srgi Maresan „Blea­ iul ,șl .Dolphi,­­Qri­mer, pentru încălcarea statu­tului și a Platformei-Program, precum și a domnului Tonta George Maiorescu, din funcția de „­meiSWä” al Consiliului Na­țional al M.E.R., pentru insu­ficienta apărare ,a­ prestigiului Mișcării Ecollgate," „(Rombiei)’ „Ceea ce susține dl.Cojocar­u (Urmare din pag. 1) este implicată. Iar privatizarea de masă care a început in Ro­mânia este procesul de acest tip cel mai amplu care s-a desfășu­rat vreodată in lume și care este deocamdată planificat să se des­fășoare în lume. Din acest pu­ct de vedere cred că ar trebui să citez un punct de vedere al Ad­ministrației americane exprimat recent în ziarul „New­ York Times“ din 21 iunie 1992 de că­tre ambasadorul Robert Berk­, coordonatorul programului de asistență al Statelor Unite pen­tru Europa centrală și de est din Departamentul de Stat. A­­cesta spunea următorul lucru : „Statele Unite, in ciuda incer­titudinilor existente în Europa centrală și de est au adoptat o poziție fermă. Cu cit mai re­pede se realizează privatizarea cu atît mai bine“. In acest con­text el spunea că Cehoslovacia s-ar afla înaintea altor țări în­­trucît acolo ar fi locul privatizarea la scară largă unde ar fi atins punctul de plecare, punctul de inițiere al procesu­lui. El adăuga totodată că pro­cedura de privatizare de la caz la caz așa cum se întîmplă in Ungaria, sau metoda cu opriri și plecări care se realizează în Polonia sînt abordări care nu conduc decit la irosirea de timp și de bani, pentru ca în final să conchidă. Asistența Statelor U­­nite va merge în acele locuri unde are loc privatizarea de masă. Deci privatizarea de masă este exact procesul care se realizează in Rom­ânia și ea se realizează la o scară infinit mai mare și cu o complexitate in­finit mai mare decit acel meca­nism care la ora actuală este cum se spune pe punctul de a demara și în Cehoslovacia. Deci vom demara aproximativ , în a­­celași timp dar cu un mecanism mult mai complex și mult mai cuprinzător. — Ipotetic, vorbind, in even­tualitatea unui succes al forțe­lor de stângă în alegerile gene­rale, ar fi­­ pus în pericol acest proces al privatizării? — istoria ne arată că fiecare revoluție este urmată de o con­trarevoluție sau mai bine spus fiecare reformă este urmată de o contrareformă; la un moment dat produce reacția de contra­reformă. Eu cred că acest fe­nomen se produce in prezent și în Europa centrală și de est. Forțelor reformatoare care au învins în decembrie sau mă­­ rog în anul 1989, în ultima parte anului 1989, acum din ce în ce a mai mult li se opun forțele con­trareformei. Sigur că noi am învățat in această parte de lume că forțele acestea ar putea ori­­cînd să oprească un proces în­ceput și să-l dirijeze în direc­ții opuse celor, către care spe­răm și dorim să ne îndreptăm. Dar, ceea ce vrem să facem și ceea ce sperăm că am realizat prin demararea, in ciuda Între­gii opoziții de care din păcate populația nici nu este conști­entă, spuneam In glumă la un moment sau mă rog pe ju­mătate in glumă, că Agenția Națională de Privatizare ar pu­tea să capete și numele de De­­partam­ent pentru luptă împotri­va mafiei pentru că ne luptăm cu tot felul de mafii, mafii po­litice, mafii economice, sociale, și care opun o rezistență îndir­­­jită procesului de privatizare, și în general procesului de re­formă. Dar­ spuneam, în ciuda acestei opoziții, în ciuda neîn­țelegerii care se dovedește, cu care suntem­ adeseori chiar și de oamenii de trataț­ bună credință, am reușit­­ să pornim acest proces și eu nădăjduiesc că aceia care au intrat in pro­cesul respectiv, care au primit intr-un fel sau altul certificate­le de proprietate, nu vor îngă­dui ca viitorul guvern, ca un viitor guvern, presupus aflat sub influența, sub controlul forțelor antireformei, contra­reformei, să oprească procesul de privatizare început de­ noi. Spuneați de la început că foar­te multă lume critică, dar a­­ceastă lume care critică nu are nici un fel de soluții viabile, o­­peraționale de dat. Chiar și cei care au formulat anumite prin­­­cipii, în momentul in care sunt puși să ia creionul și birta «i să facă nu numai un plan ge­neral, dar Un plan de imple­mentare observă că nu au nici un fel de posibilitate de dema­raj. Deci eu sper că nimeni, că forțele care vor fi interesate ca sub deghizarea schimbării me­canismului să oprească privati­zarea sau să oprească chiar în mod declarat vor avea de în­fruntat nu rezistența unor mici grupe de reformatori ci rezis­tența unui mare segment al populației. — Unul dintre criticii dum­neavoastră cei mai activi a ziS. Constantin Cojocaru... — Am auzit că dînsul a afir­mat la Televiziune, că în Ceho­slovacia se aplică „metoda Co­jocaru“. Ceea ce este o minciu­nă sfruntată și, poate, dacă s-ar pune o asemenea întrebare, răs­punsul meu ar fi, este un ne­adevăr absolut, nimeni în Ceho­slovacia n-a auzit de dl. Cojo­caru după cum nimeni în lume n-a auzit de dl. Cojocaru pen­tru că unor asemenea persoane nu li se face publicitate decit din greșeală în România. Ori­cum ar fi, metoda Cojocaru nu­­ este folosită în Cehoslovacia nu există nici cea mai mică apro­piere intre concepțiile d­]ini Co­jocaru și programul de privati­­­zare din Cehoslovacia. Interviu realizat de AUREL PERVA „Ceea ce face dl. Severin este o escrocherie..­" (Urmare din pag. 1) ministratorii legali ai acestora. De asemenea, CA ACȚIUNI, certificatele de proprietate trebuiau să conțină, înscrise pe ele, toate elementele prevăzute de lega care le dau statutul de titluri de valoare de un anu­mit tip, ACȚIUNI, elemente care definesc VALOAREA drep­turilor de proprietate pe care ele le încorporează și garan­tează apărarea acestor drep­turi. Printre aceste elemente, esențiale sunt DATA la care sunt emise acțiunile , VALOAREA NOMINALA — în lei — A CA­­PITALULUI SOCIAL al­ fiecă­rui fond. NUMĂRUL ACȚIUNI­LOR CARE reprezintă acel capital social și VALOAREA NOMINALA a fiecărei acțiuni emise de FOND. Ei bine, în condițiile în care, la 1 iunie 1992 Fondurile Pro­prietății Private nu erau consti­tuite și nu funcționau ca socie­tăți comerciale, Agenția Națio­nală de Privatizare, încâlcind in mod flagrant prevederile legii, s-a SUBSTITUIT Fondurilor Proprietății Private, a emis ac­țiunile, președintele Agenției s-a substituit, cu de la sine pu­tere, administratorilor Fonduri­lor, semnînd el însuși carnetele cu certificatele de proprietate. Certificatele de proprietate emi­se, semnate și difuzate de A.N.P. nu conțin nici data, nici capita­lul social, nici numărul de ac­țiuni al fondurilor. In loc de valoare nominală, exprimată în iei, pe certificate este înscrisă expresia 5 000 UNITĂȚI DE VALOARE, așa fel incit cetățe­nii Îndreptățiți primesc cinci certificate, în total 25 000 UNI­TĂȚI De VALOARE. Cei apro­ximativ 18 milioane de cetățeni majori ai României sunt deci împroprietăriți, la 1 iunie 1992, cu un total de 450 miliarde UNI­TĂȚI DE VALOARE, (18 milioa­ne x 25 000 — 450 miliarde). Ne amintim­­ că această cifră repre­zintă 30 la sută din capitalul so­cietăților comerciale și 14 la sută din capitalul unităților economi­ce ale fostului stat comunist, ambele EXPRIMATE in PRE­ȚURILE anului 1989. Prin aplicarea prevederilor H.G. nr. 776 din 1991 și 26 din 1992, capitalul societăților co­merciale trebuia reevaluat, ac­tualizat la nivelul prețurilor va­labile la 31 martie 1992. Coefi­cientul mediu de actualizare este de circa 15 ori, astfel incit la 1 iunie 1992 capitalul total al so­cietăților comerciale, de 1 500, dacă între timp nu a fost furat, sau „evaporat“ pe altă cale, era de 22 500 miliarde lei (1 500 mi­liarde înmulțit de 15 ori, coefi­cient de actualizare) iar cel al tuturor fostelor unități econo­mice de 49 500 miliarde lei (3 300 miliarde lei înmulțit de 15 ori). In mod firesc, în conformita­te cu­ legea și cu practica inter­națională, cetățenilor României ar fi trebuit să li se distribuie­­ certificate de proprietate repre­zentind 30 la sută din valoarea capitalului deținut de societățile comerciale la data de 1 iunie 1992, adică 30 la sută din 22 500 miliarde lei, respectiv 6 750 mi­­­liarde lei. La numărul aproxi­mativ de 18 milioane acționari, aceasta înseamnă 375 000 lei pen­tru fiecare cetățean sau 75 000 lei pe fiecare certificat de proprie­tate.­­ In loc de acesta, Agenția Na­țională de Privatizare distribuie certificate de proprietate în sumă totală de 456 miliarde UNITĂȚI DE VALOARE, su­m­a care, raportată la valoarea no­minală a capitalului deținut de societățile comerciale la data emiterii certificatelor, 1 iunie 1992, reprezintă 2,0 la sută (450­ miliarde împărțit la 22 500 mili­arde) iar raportată la valoarea nominală reală a capitalului fos­telor unități economice de stat reprezintă 0,9 la sută (450 mili­arde împărțit la 49 500 miliarde) deci MAI PUȚIN DE UNU LA SUTA. Ne găsim în fața uneia dintre cele mai mari escrocherii financiare din istorie. Pentru a-i înțelege mai bine dedesubturile și consecințele e­­conomice, sociale și naționale, trebuie să adăugăm că Agenția Națională de Privatizare aruncă acest praf în ochii cetățenilor României în momentul în care puterea de cumpărare a sala­riilor și pensiilor a fost redusă la jumătate, marea majoritate a populației nemaifiind în mă­sură să-și asigure existența din aceste venituri, și în momentul în care economiile bănești CEC ale populației, ținîn­d sea­ma ma de puterea reală de cumpă­rare a banilor, au ajuns să re­prezinte mai puțin de o zecime față de cele deținute în decem­brie 1989. Dispunem de dovezi că hliziii cetățeni își vind certificatele de proprietate cu mult sub valoa­rea înscrisă pe ele — 5—6 000 lei sau chiar 5—600 lei pe un carnet cu cinci certificate. Tre­buie să reținem că dacă certifi­catele vor fi vîndute la un preț mediu egal cu numărul unită­ților de valoare înscris pe ele — 25 000 — atunci fiindcă numai ei pot speculanții, cumpăra, vor plăti 450 miliarde lei și vor­ intra în proprietatea unui capi­tal de 6 756 miliarde lei. Cetă­țenii­ României­ se vor alege cu cite 4—5 cămăși, pierzindu-și de­finitiv drepturile de proprietate, in timp ce speculanții vor in­tra in proprietatea a 14 la sută din capitalul fostului stat comu­nist. In loc să ne găsim în fața celei mai mari împroprietăriri, ne vom afla în fața uneia dintre marile exproprieri ale istoriei. Pentru a împiedica ajungerea Intr-o astfel de situație, în va­rianta Cojocaru am propus ca certificatele de proprietate — sau cum vom dori să le numim — să nu poată fi vindute, date pe bani , ele să fie schim­nomi­nale și utilizate, numai o sin­gură dată, de către posesorii lor, pentru cumpărarea de capi­tal, de active și acțiuni de la stat. Numai asa se poate ga­ranta că cele 85 procente din capitalul fostelor unități econo­mice de stat vor intra în pro­prietatea privată a celor 18 mili­oane de cetățeni, sau 6 milioane de familii­­ românești și nu în proprietatea privată a 30—40 mii de familii de speculanți și pri­vilegiați. In felul acesta, fiecare din cei 18 milioane de cetățeni ar putut primi, la nivelul prețuri­­i lor de la­­ 1 iunie 1992, certifi­cate de proprietate nu de 25 000 unități de valoare, ci de 2,3 mi­lioane lei, cu care ar­­ fi putut cumpăra ACTIVE SAU AC­ȚIUNI echivalente nu cu cinci cămăși ci cu un AUTOBUZ sau un TRACTOR. Asta era și este diferența între VARIANTA FSN ȘI VARIANTA COJOCARU. Mi s-a pus întrebarea dacă se mai poate face ceva în situația deja creată. Răspunsul este , cate­goric, da. Prima măsură pe care am și propus-o Senatului și Procura­turii României constă in oprirea acțiunii de distribuire a certifi­catelor de proprietate și decla­rarea ca­nule a celor deja dis­tribuite, cu restituirea, de că­tre Agenția Națională de Priva­tizare a banilor luați de la populație și a celor cheltuiți de la buget cu emiterea și distri­buirea acestor certificate. O a doua măsură constă in mo­dificarea de către viitorul Par­lament a Legii nr. 58/1991, ast­fel incit să poată fi aplicată co­rect si complet VARIANTA CO­JOCARU. Oricum, continuarea distribui­rii actualelor certificate nu va modifica structura de proprieta­te și nu va avea nici un efect pozitiv asupra economiei româ­nești până la întrunirea viitoru­lui Parlament. Singurul efect va­ fi acela că o parte a cetățenilor își vor vinde drepturile de pro­prietate speculanților. Cei care au cumpărat sau vor mai cum­păra de la populația sărăcită a României certificatele de pro­prietate — ILEGALE — distri­buite de Agenția Națională de Privatizare n-au decis să rămî­nă cu ele. Banii lor nu provin din salarii și profituri muncite, ci din speculă, așa că noua lege va fi și eficientă, și echitabilă. Să fie clar : eu cer escrocheriei financiare a stoparea d-lui Severin, nu oprirea reformei, ci continuarea acesteia cu modifi­carea conținutului ei. Dr. CONSTANTIN COJOCARU P.S. Apelez la cetățenii mâniei să susțină sesizările Re­pe care le-am depus la Senat, sub nr. 1­282/1/18.06.92 și Procuratura Generală, sub nr.­ 65/2/C/18.06.92 prin sesizări individuale pe care le pot depune sau expedia la se­diul nostru central din Bucu­­­­rești, Calea Victoriei, 133—135, et. 6, cam,.6. TINERETUL UBER MIERCURI, 1 IULIE 1992 A cui colonie va fi România? (Urmare din pag. 1) cel puțin deocamdată, titl declanșat de federația conflic­„Sa­­nitas“, conflict despre care­ pre­mierul Stolojan nu avea cu­noștință. — Credeți că veți reuși prin aceste dialoguri repetate să re­zolvați revendicările salariați­lor sau veți obține numai pro­misiuni așa cum a fost și cea a contractului managerial 7 — E greu să ajungi unde do­rești cind politica de reformă este greșită din start. Eu perso­nal nu cred într-un succes deo­sebit al acestor dialoguri. Insă, acceptăm în continuare această modalitate știind că orice lucru, cît de mi­c, cîștigat, este un pas înainte. Nu vom abandona deci această cale chiar dacă rezulta­tele nu sunt grozave. Totuși, pentru mine personal, în timpul discuțiilor de simbătă, mi-am pus următoarea întrebare : A cui colonie va fi România ? A­­ceastă întrebare nu mi-o pun din rea. voință ci pentru­ că așa se prezintă situația actuală. Lip­sește cu desâvîrșire controlul economic și financiar — nu mă refer la control ceaușist —, dar orice societate, orice putere po­litică păstrează un asemenea control, fără de care nu se poa­te guverna. Eu nu cred că ves­tul ajută estul dezinteresat, că cei care au purtat războiul rece nu au acum polițe de plătit, iar aceste polițe vor fi plătite prin colonizarea economică. Am vrut să pun această întrebare și sâmbătă, deși nu-i acuz pe miniștrii actuali. Iar despre dom­nul Stolojan nici nu poate fi pusă o asemenea problemă, dar manevrele și sforile politice și economice duc spre un aseme­nea deznodămînt. Un singur ex­emplu, poate și cel mai grav, îl reprezintă cercetarea care este tot mai limitată și, viind ne­­vrînd, vom ajunge doar simpli executanți (pe arie restrînsă) a ceea ce ne va fi încredințat... ! — Revin cu o întrebare pe care v-am mai adresat-o. De ce răspunde puterea numai în mo­mentul în care sindicatele re­prezintă, prin acțiunile de forță, o potențială amenințare ? — După cum a reacționat, primul ministru Stolojan se pare că este îngrijorat de starea de spirit a sindicaliștilor. Intîlnirea de simbătă a avut loc după două­ importante mișcări sindicale, aceea de la Galați — unde a acționat o federație afiliată „Frăției“ — și cea de la Balș — cei de acolo reprezentind CNSAS-ul. Dacă nu ar exista presiuni din partea sindicate­lor, puterea și executivul chiar uită de noi și de promisiunile pe care ni le-au făcut. Oricum, eu personal, nu cred, repet, că vom avea câștig de cauză măcar pentru încheierea cât mai grab­nică a contractelor colective de muncă și a celor individuale. După 6 luni de la semnarea con­tractului național nu sunt fina­lizate contractele de muncă­ de­cest­­in proporție de 40 la sută. Asta, demonstrează,­ încă o dată, că executivul nu-și face una. Nu impune legalitatea, data­De altfel, ne gindim serios, am în­ceput chiar să întrebăm juriștii, care sunt posibilitățile pentru a da în judecată guvernul pentru nerespectarea legilor intr-un stat care se vrea de drept. Cit pri­vește aspectul politic, singura modalitate de a rezolva cît de cit­ ceva este alternativa că. Lucru pe care l-a luat politi­­în calcul și analiză Consiliul Națio­­­­nal Consultativ al Sindicatelor. Pentru cinstirea lui Ștefan cel Mare și Sfînt INVITAȚIE LA PUTNA ȘI SUCEAVA * Aleasă poftiță facem Dum­neavoastră în zi de 2 iulie la Putna și, mai ales, în 5 iu­lie în Cetatea de Scaun a Su­cevei, spre a înnemuri numele voievodului nostru" — Ștefan cel Mare și Sfînt. La Putna, pe 2 iulie se va pe­trece sanctificarea celui­­ mai drept cîrmuitor al Moldovei, sub a cărui domnie cugetul și simțirea neamului nostru — una a fost, iar la încheierea înaltei slujbe se va desfășura un spectacol — evocare în aer liber. Ca un corolar al acestei săr­bători naționale, în ziua­ de du­minică, 5 iulie, in Suceava vor avea loc mari manifestări cul­turale sub genericul „Inalță-te, Ștefane !*• la Cetatea de Scaun, Cetatea Zamca, platoul de la Monumentul Eroilor din clujeni, Platoul de lingă­ Bur-­da­, dl­oar și în Piața­ Centrală­­“ municipiului (în caz de ploaie la Casa Culturii, Observatorul astronomic, Cinematograful, Burdujeni și Teatrul munici­pal). Toate aceste­ spectacole sunt organizate de Consiliul local al municipiului, în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor din Republica Moldova, Televi­ziunea Chișinău, Direcția de Radio și Televiziune Iași, Direcția Culturală a­­ orașului Chișinău. întreaga acțiune ara deocamdată, ca sponsori : Com­pania comercială de proiectări și construcții „MOLDOROMA­­NA“, „MOLDOCON S.R.L.“ Chișinău, ziarul „Tineretul li­ber“, redacția cotidianului su­cevean „Crai­­ Nou“,­­ redacția săptăminalului „Literatură și airta^ Ghișinău, S.C. „FA.MOȘ“ S.A.­J "Suceava, " alături de«s­car«, vă dorim ca sponsori și pa.dv«. J* Sumei« depusa Vor «a fi refolosi*, te in principal pentru ajutora­rea­ românilor din Transnistria și pentru cheltuieli de realiza­re a spectacolelor. Din sumele disponibile se vor cumpăra de la unitățile produ­cătoare din Suceava îmbrăcă­minte și încălțăminte pentru a­­cei români de peste Prut, pri­goniți de decenii. Serbările de cinstire a mare­lui nostru Voievod, care pe a­­ceste meleaguri a trăit glorioa­sa sa viață, vor fi încărcate de simbol și simțăminte cu un pro­nunțat caracter de premieră. Pentru relații suplimentare, vă puteți adresa : Banca Co­mercială Română Filiala Su­­­­ceava, cont 4536506, Primăria municipiului, d-na Carp Viori­ca — telefon 14035 , Centrul de­­ conservare și­­ valorificare tradițiilor și, creației populare, a’ d-na Dominte Rodica — tele­fon,­ 2,1096. ** Vă,multumim,­și vă așteptăm. CE SPUNE LEGEA La articolul 4, Legea nr. 58/ 199( prevede că „Se înființează cinci Fonduri ale Proprietății Private: SOCIETĂȚI COMER­CIALE PE ACȚIUNI. tul cadru al fondurilor Statii­Pro­prietății Private se propune de Guvern și se aprobă de către Parlament“. Aceeași lege prevede, in articolul 64, lite­ra a, că Agenția Națională de Privatizare „în baza statutului cadru, propune spre aprobare Guvernului statutele Fonduri­lor Proprietății Private“ . Tot Legea nr.­­58/1991, la articolul 14, alineatul 1, prevede că „Fondurile Proprietății Pri­vate își vor desfășura activi­tatea ca SOCIETĂȚI COMER­CIALE IN CONDIȚIILE PRE­VĂZUTE DE PR­EZENT­A LEGE ȘI DE LEGEA NR. 31/1990, privind societățile co­merciale“.­­ Articolul 3 din Legea nr. 31/1990 stipulează că „Socie­tatea pe acțiuni... se va con­stitui prin contract de socie­tate ȘI STATUT“. Articolul 24 al Legii nr. 5Ti 1990 precizează că „SOCIE­TATEA este Persoana JURIDICA DIN ZIUA ÎNMA­TRICULĂRII IN REGISTRUL COMERȚULUI“. La data de 1 iunie 1992, neavând­ statut și neindepli­­nind celelalte condiții cerute de lege, Fondurile Proprie­tății Private nu erau consti­tuite, nu existau ca societăți comerciale, ca persoane juri­dice și nu erau in măsură, nici ele, nici altcineva in lo­cul lor, să emită certificate de proprietate, adică acțiuni ale Fondurilor. Articolul 7 din Legea nr. 58/1991, la litera a, ne spune că Fondurile Proprietății Pri­vate „EMIT certificate de proprietate in condițiile pre­văzute de lege“, in timp ce alineatul 4 al articolului din aceeași lege precizează că 3­3 „certificatele de proprietate SUNT ACȚIUNI la comerciale de natură societăți clară, denumite Fonduri finan­ale Proprietății Private". Articolul 61 din Legea­ nr. 31/1990 prevede că „In socie­tatea pe acțiuni, capitalul so­cial este reprezentat prin ACȚIUNI EMISE DE SOCIE­TATE", in timp ce alineatul 4 al articolului 62 din aceeași lege precizează că „acțiunile trebuie să poarte SEMNĂTU­RA A 2 ADMINISTRATORI, cind sunt mai mulți, sau a unicului administrator“. Ali­neatul 1 din articolul 8 al Legii nr. 58/1991 spune că „Fiecare Fond al Proprietății Private va fi condus de un consiliu de administrație, compus din 7 membri“. Conform articolului 64, li­­tera d, din legea nr. 58/1991, Agenția Națională de Privati­zare „asigură distribuirea certificatelor de proprietate“, nu și emiterea acestora. Conform articolului 15 din Legea nr. 58/1991, „Fiecare Fond al Proprietății Private emite, in condițiile prevăzute de lege, in mod egal și gra­tuit, tuturor cetățenilor ro­mâni, cu domiciliul în Româ­nia, care au împlinit 18 ani până la data de 31 decembrie 1990, este un certificat de proprietate, titlul de valoare la purtător, cu o valoare no­minală determinată de rapor­tul dintre capitalul fiecărui Fond al Proprietății Private și numărul cetățenilor care au dreptul la certificate de pro­prietate“. Articolul 62 din Legea nr. 31/1990: „VALOAREA MINALA a unei acțiuni NO­NU VA PUTEA FI MAI DE 1­009 LEI. Acțiunile MICA vor cuprinde: a) denumirea și du­rata societății b) data con­­­­tractului de societate, numă­rul din registrul comerțului sub care se află înmatricu­lată societatea și numărul Monitorului Oficial In care s-a făcut publicarea; c) capitalul social, numărul acțiunilor și numărul de ordine, valoarea nominală a acțiunilor și vărsămintelor efectuate“. Din toate elementele inerate in articolele 44 și enr­62 ale Legii nr. 31/1990 NUMAI DOUA sunt înscrise pe cer­tificatele de proprietate puse in circulație de Agenția Na­țională de Privatizare: DE­NUMIREA, adică FONDUL PROPRIETĂȚII PRIVATE I, II, III, IV, VI și NUMĂRUL DE ORDINE. Pe „fața“ cer­tificatului mai este înscris un element, dar nu dintre cele menționate in articolele Legii nr. 31/1990 : este vorba de expresia 5 000 UNITĂȚI DE VALOARE, nu rest, nimic. X /11

Next