Tineretul Liber, iulie 1992 (Anul 4, nr. 690-712)
1992-07-01 / nr. 690
VETERAN SAU DEZERTOR Comisia pentru cercetarea abuzurilor și pentru petiții a Camerei Deputaților, al cărei președinte este dl. deputat Radu Ciuceanu, a remis Agenției „Rompres“, spre difuzare, un raport de cercetare a documentelor militare puse la dispoziția sa de Ministerul Naționale referitoare la Apărării calitatea de veteran de război a d-lui Cucu Ștefan, fost președinte al Ligii Române a Veteranilor de Război. Raportul amintit specifică faptul că „susnumitul nu a putut prezenta documentele militare de participare la război, condiție indispensabilă pentru calitatea de veteran de război“. Mai mult, din investigații rezultă că Cucu Ștefan a fost „dat lipsă la apel în termen legal și apoi dat dezertor", călcîndu-și „sacrul jurămînt de credință față de Patrie și, ca atare, nu poate fi membru al Ligii“. Implicit, „el nu poate îndeplini funcția de președinte al Ligii Române Veteranilor de Război“. In plus, documentul face unele precizări privind Liga respectivă , astfel, Comisia de cenzori nu a putut efectua nici o revizie. Întrucît ex-președintele Cucu ștefan nu i-a pus la dispoziție documentele necesare. De asemenea, se mai arată că „el a confiscat arhiva Ligii și că, deși la 20 iulie 1991 a fost înlăturat de la conducerea ei, continuă în abuziv și ilegal să exercite mod această funcție“. Comisia parlamentară consideră „corect și justificat“ dreptul Ministerului Apărării Naționale de a verifica întreaga activitate a Ligii Române a Veteranilor de Război. (Rompres). MIRON COSMA SENATOR? Dl. Nicolae Dide, membru în Comitetul Director al Partidului Unității Social Democrate, consideră că nu este exclus ca prietenul său, Miron Cosma, liderul mineriadelor, să fie propus pe listele de senatori sau deputați. Demersul s-ar împiedica, desigur, în condamnarea cu suspendare pe care o are Miron Cosma, dar propunerea este posibilă, dacă nu din partea P.U.S.D., atunci a altora, a conduis fostul revoluționar Dide. (A.M. PRESS). PRETURILE MĂRFURILOR Prețurile produselor alimentare românești au crescut cu 16,3 la sută, pe total, in luna mai 1992, comparativ cu cele din luna aprilie, iar în cadrul acestei grupe de mărfuri, creșteri semnificative au fost consemnate la zahăr rafinat — de 1,9 ori în luna mai, față de luna precedentă și la produsele de franzelărie — de 1,8 ori, potrivit datelor puse la dispoziție de Comisia Națională pentru Statistică. Prețurile la carne, preparate și conserve din carne au crescut, în medie, de 1,4 ori. La ulei, slănină, grăsimi — majorarea a fost de 1,25 ori, la piine — de 1,23 ori, iar la lapte, brînzeturi și unt — de 1,17 ori. La cartofi, cacao și cafea au fost înregistrate ușoare creșteri de preț — cu 0,5 la sută, respectiv cu 0,4 la sută peste cele practicate în luna anterioară. In cadrul grupei de mărfuri nealimentare, creșterea înregistrată pe total grupă a fost cu 9,6 la sută în luna mai, comparativ cu luna aprilie 1992. Se constată creșteri însemnate de prețuri la energia electrică, de 5,69 ori, la gaze și încălzire centrală — de 3,83 ori. Cu excepția mobilei, la care prețurile au fost menținute la nivelul lunii aprilie, materialelor de construcții și instalații și produselor cultural-sportive, ale căror prețuri au scăzut cu 2,3 la sută, respectiv cu 2,2 la sută, la toate celelalte produse principale din consumul populației, prețurile au înregistrat sporuri Intre 2,8 și 9,4 la sută. MARI IMPORTURI DE PRODUSE AGROALIMENTARE Pentru acoperirea consumului intern, țara noastră este nevoită să recurgă în continuare la mari importuri de produse agroalimentare. Numai in luna mai, pentru a asigura pîinea populației, s-au adus de peste hotare — inclusiv, ajutoare guvernamentale externe — peste 738 900 tone de grîu. In aceeași perioadă ,au fost importate aproape 59 000 tone porumb, 31 000 tone cartofi, 1155 tone ceapă. Tot din străinătate au fost cumpărate circa 18 000 tone zahăr, (inclusiv ajutoare guvernamentale externe) și mai mult de 1 370 tone cafea. Potrivit datelor statistice, în primele cinci luni ale anului s-a importat de 2,6 ori mai multă cafea, comparativ cu perioada similară din 1991. DRASTICE MAJORĂRI DE IMPOZITE Prin Legea nr. 58/1992, promulgată recent, salariile realizate în afara funcției de bază — indiferent de unitatea în care acestea se obțin — se impozitează separat, aplicîndu-se impozitul prevăzut de lege majorat cu sută la sută. Deși prevederile legii se referă numai la salariații din instituțiile publice stnt, precizările de aplicare de — elaborate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Economiei și Finanțelor — tind să cuprindă și salariații din sectorul particular. De menționat că impozitul pe veniturile din muncă realizate de pensionari nu se majorează. Așa cum s-a aflat din medii parlamentare, prevederile acestei legi au declanșat deja puternice reacții negative, făcîndu-se presiuni pentru a fi modificate. A.M. PRESS BLOCAJ FINANCIAR — FALIMENT (Urmare din pag. 1) re de faliment. Dacă ea ar falimenta, același lucru s-ar intîmpla și cu o mare parte a economiei. Prin circuitarea defectuoasă a banilor, lipsă de investiții și sponsorizări etc., sistemul bancar nu lucrează deloc bine. Blocajul aduce și întreprinderile rentabile in aceeași situație cu cele nerentabile — toate nu-și pot efectua plățile. Dl. Vida Iuliu a apreciat că acordarea de credite cu garanție guvernamentală ar fi un sac fără fund. Dacă se acceptă o atare prevedere legală. Se poate da iarăși vina pe Parlament pentru consecințe. S-a dat exemplul celor întîmplate, după liberalizarea prețurilor. Dl. Ioan Ban a afirmat că „această dezbatere sună ca un prohod al economiei românești. Vreau sä întreba aprofundat primul ministru acest proiect de lege ? Dl. I. Ban a incriminat birocrația din sistemul financiar-bancar care urinează activitatea in domeniu, cu grave consecințe pentru economie. Dl. Marțian Dan a spus că proiectul de Lege aflat în discuție a fost înaintat de Guvern încă din 22 februarie a.c., dar aminarea luării lui in seamă in Parlament a impus eliminarea unor articole, deja depășite. După pauză grupurile parlamentare ale F.S.N., F.D.S.N. și U.D.M.R. au depus un protest privitor la Consiliul de administrație a Fondului Proprietății de Stat, a cărui componență e „surprinzătoare“ și fara prestanță. S-a propus dezbaterea hotărîrii Biroului Permanent în vederea anulării ei, lucru insă imposibil i se încalcă procedura legală. Drepturile și îndatoririle magistraților (Urmare din pag. 1) discutat, în prima parte a ședinței, titlul al cincilea intitulat „Consiliul Superior al Magistraturii“. In urma reformulării art. 71, în Consiliul Superior al Magistraturii sunt aleși patru judecători ai Curții Supreme de Justiție , trei procurori ai Parchetului General de Pe lingă CSJ ; șase judecători de la Curțile de Apel și doi procurori ai Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. Dintre Consiliului Superior al atribuțiile tratarii cităm : „Propune MagiiPreședintelui “^i României numirea în funcție în judecătorilor și procurorilor, cu excepția celor stagiari ; dispune cu privire la promovarea, , transferarea, suspendarea și încetarea din funcția de magistrat ; validează examenele de capacitate ale magistraților ; îndeplinește rolul de Consiliu de disciplină al judecătorilor. Consiliul Superior al Magistraturii își desfășoară lucrările în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărîri cu majoritatea voturilor membrilor Consiliului“. După o scurtă Senatul, a aprobat o serie pauză, de articole nevotate anterior, ca urmare a trimiterii lor la Comisia juridică pentru reformulare și adaptare a prevederilor Constituției. A fost dezbătut apoi titlul al șaselea din proiect „Drepturile și îndatoririle magistraților." Prin art. 74, al. 2, se conferă o protecție deosebită magistraților aceștia neputînd fi cercetați. deținuți sau arestați fără avizul ministrului justiției, în continuare titlul al șaselea se ocupă de cazurile în care, magistrații pot fi eliberați din funcții, transferați, numiți, salarizați. Din cele 130 de articole, până la închiderea ediției ziarului nostru, senatorii adoptaseră 80. Pe ordinea de zi au mai fost incluse o serie de proiecte de legi privind ratificarea unor acorduri, iar altele pentru modificarea și completarea unor acte normative. SCEPTICISM ȘI SPERANȚĂ (Urmare din pag. 1) ar mai reuși să domolească orgoliile rănite ar fi, de bună seamă, dl. Corneliu Coposu. De pe poziția sa de victimă a regimului comunist, de om care a suferit pină la limita omenescului, dînsul are puterea și legitimitatea să înfrîneze tendințele centrifuge ce se pot manifesta acum în cadrul Convenției și chiar să insufle electoratului convingerea că dl.Constantinescu poate deveni totuși președintele țării, indiferent cât de mici îi sînt șansele cu care pornește în confruntarea electorală. Așa cum la alegerile locale, bucureștenii au votat CHEIA și nu pe dl. Halaicu, la alegerile prezidențiale românii pot vota tot CHEIA, deși datorită mașinațiunilor care au avut loc acest simbol nu mai există și trebuie refăcut, și nu neapărat pe dl. Emil Constantinescu despre care, deocamdată, nu știu aproape nimic. In lipsa unor personalități dominante, charismatice, care să inspire încredere de cum sînt văzute, de care avem atîta nevoie și pe care, din nefericire, nu le-am găsit, am cîștigat totuși un simbol ce nu trebuie părăsit. De aceea, satisfacția domnilor menționați anterior poate fi pripită. Să rămînă ei cu satisfacția, iar restul României cu pîlpîirea unei speranțe ce se poate transforma în flacără. . .. Politică / Economie ---------------------------------- - -- - ------------------ La Primăria Sectorului III Chiar dacă e vară, se lucrează Intîlnirea consilierilor de la Primăria Sectorului III al I Capitalei a durat mai bine de 14 ore. N-au fost certuri, ci discuții, care au avut darul să completeze o ordine de zi ce se anunța furtunoasă. Analizindu-se prioritățile, dar și disponibilitățile din activitatea acestui sector, consilierii au fost unanim de acord să voteze statul de funcțiuni, astfel ca pe timpul verii specialiștii și funcționarii Încadrați în să-și intre în atribuțiuni, posturi Așa se face că a fost analizat, articol cu articol, Proiectul de hotărîri și fiecare consilier a putut să adauge, să propună, ori să conteste anumite lucruri. Argumente au fost destule și ele au fost prezentate civilizat, chiar, dacă uneori n-au lipsit cîteva acuzații de genul: simte încercarea de blocare „Se a Proiectului de hotărîri pentru că se urmărește ca în primărie să nu ajungă oamenii Convenției“ ,afirmație amendată de o parte din consilieri. Primarul sectorului III este un reprezentant al Convenției Democratice și chiar dacă i s-a reproșat faptul că s-a deplasat pe banii primăriei la Timișoara, pentru a pregăti vizita Regelui Mihai în țară, dumnealui a avut puterea și argumentele pentru a ține piept acestei acuzații. „Am dreptul sa fac deplasări in interes de serviciu. Am fost la Timișoara, dar nu pentru ceea ce mi se reproșează. Nu cred că există dovezi că am participat la pregătirea vizitei respective". Continuîndu-se analiza serviciilor ,s-a insistat asupra celui care să se ocupe de relațiile cu publicul. Cite un specialist din celelalte servicii va fi inclus în cel menționat, astfel ca cetățenii să fie primiți prompt, iar sesizările lor să fie soluționate cât mai repede și competent. Pe ordinea de 7, au mai figurat două chestiuni care necesită abordare atentă. Este vorba de o atribuirea unor apartamente firmelor „Romualy“ și „Fentaco“, în jurul cărora există acum un scandal, generat de repartizarea acestora, precum de rocadele unor locuințe deși ținute de fostul primar Chinovici și alți funcționari din primărie. Adunarea consilierilor sectorului III a hotărît ca de aceste lucruri să se ocupe o comisie care să prezinte ulterior un raport amănunțit. ELENA CATUNEANU Excluderi din PNL-AT Potrivit comunicatului , remis spre difuzare Agenției Rompres, comunicat semnat de domnii Rene Radu crat, președinte de onoare, Poliși Horia Rusu, președinte în exercițiu al Comitetului Director al P.N.L.—A.T., domnii Radu Boroianu, Viorel Cataramă, Radu Cojocaru și Andrei Chiliman „au încălcat fin.“ grant prevederile democratice ale statutului și au adus prejudicii politice grave partidului in acest moment in care intrarea in Convenția Democratică a P.N.L.A.T. a devenit un fapt împlinit“. Curtea de arbitraj și Conciliere a Partidului Național Tînără a decis Liberal . Aripa excluderea din P.N.L.-A.T. a domnilor Andrei Chiliman și Radu Cojocaru și a propus Consiliului Național al partidului ca și domnii Radu Boroianu și Viorel Cataramg să fie excluși din partid al P.N.L.-A.T. Comitetul director convoacă Consiliul Național al partidului, in data de 4 iulie 1992. Conferință de presă . Pe baza propunerilor Comisiei de etică și disciplină, Consiliul Național al M.E.R., intrunit in ședință la 27.06.1992, a "’'“hotărît suspendarea, din funcția de vicepreședinți, Joi membri ai Consiliului Național ai domnilor srgi Maresan „Blea iul ,șl .Dolphi,Qrimer, pentru încălcarea statutului și a Platformei-Program, precum și a domnului Tonta George Maiorescu, din funcția de „meiSWä” al Consiliului Național al M.E.R., pentru insuficienta apărare ,a prestigiului Mișcării Ecollgate," „(Rombiei)’ „Ceea ce susține dl.Cojocaru (Urmare din pag. 1) este implicată. Iar privatizarea de masă care a început in România este procesul de acest tip cel mai amplu care s-a desfășurat vreodată in lume și care este deocamdată planificat să se desfășoare în lume. Din acest puct de vedere cred că ar trebui să citez un punct de vedere al Administrației americane exprimat recent în ziarul „New York Times“ din 21 iunie 1992 de către ambasadorul Robert Berk, coordonatorul programului de asistență al Statelor Unite pentru Europa centrală și de est din Departamentul de Stat. Acesta spunea următorul lucru : „Statele Unite, in ciuda incertitudinilor existente în Europa centrală și de est au adoptat o poziție fermă. Cu cit mai repede se realizează privatizarea cu atît mai bine“. In acest context el spunea că Cehoslovacia s-ar afla înaintea altor țări întrucît acolo ar fi locul privatizarea la scară largă unde ar fi atins punctul de plecare, punctul de inițiere al procesului. El adăuga totodată că procedura de privatizare de la caz la caz așa cum se întîmplă in Ungaria, sau metoda cu opriri și plecări care se realizează în Polonia sînt abordări care nu conduc decit la irosirea de timp și de bani, pentru ca în final să conchidă. Asistența Statelor Unite va merge în acele locuri unde are loc privatizarea de masă. Deci privatizarea de masă este exact procesul care se realizează in România și ea se realizează la o scară infinit mai mare și cu o complexitate infinit mai mare decit acel mecanism care la ora actuală este cum se spune pe punctul de a demara și în Cehoslovacia. Deci vom demara aproximativ , în același timp dar cu un mecanism mult mai complex și mult mai cuprinzător. — Ipotetic, vorbind, in eventualitatea unui succes al forțelor de stângă în alegerile generale, ar fi pus în pericol acest proces al privatizării? — istoria ne arată că fiecare revoluție este urmată de o contrarevoluție sau mai bine spus fiecare reformă este urmată de o contrareformă; la un moment dat produce reacția de contrareformă. Eu cred că acest fenomen se produce in prezent și în Europa centrală și de est. Forțelor reformatoare care au învins în decembrie sau mă rog în anul 1989, în ultima parte anului 1989, acum din ce în ce a mai mult li se opun forțele contrareformei. Sigur că noi am învățat in această parte de lume că forțele acestea ar putea oricînd să oprească un proces început și să-l dirijeze în direcții opuse celor, către care sperăm și dorim să ne îndreptăm. Dar, ceea ce vrem să facem și ceea ce sperăm că am realizat prin demararea, in ciuda Întregii opoziții de care din păcate populația nici nu este conștientă, spuneam In glumă la un moment sau mă rog pe jumătate in glumă, că Agenția Națională de Privatizare ar putea să capete și numele de Departament pentru luptă împotriva mafiei pentru că ne luptăm cu tot felul de mafii, mafii politice, mafii economice, sociale, și care opun o rezistență îndirjită procesului de privatizare, și în general procesului de reformă. Dar spuneam, în ciuda acestei opoziții, în ciuda neînțelegerii care se dovedește, cu care suntem adeseori chiar și de oamenii de trataț bună credință, am reușit să pornim acest proces și eu nădăjduiesc că aceia care au intrat in procesul respectiv, care au primit intr-un fel sau altul certificatele de proprietate, nu vor îngădui ca viitorul guvern, ca un viitor guvern, presupus aflat sub influența, sub controlul forțelor antireformei, contrareformei, să oprească procesul de privatizare început de noi. Spuneați de la început că foarte multă lume critică, dar această lume care critică nu are nici un fel de soluții viabile, operaționale de dat. Chiar și cei care au formulat anumite principii, în momentul in care sunt puși să ia creionul și birta «i să facă nu numai un plan general, dar Un plan de implementare observă că nu au nici un fel de posibilitate de demaraj. Deci eu sper că nimeni, că forțele care vor fi interesate ca sub deghizarea schimbării mecanismului să oprească privatizarea sau să oprească chiar în mod declarat vor avea de înfruntat nu rezistența unor mici grupe de reformatori ci rezistența unui mare segment al populației. — Unul dintre criticii dumneavoastră cei mai activi a ziS. Constantin Cojocaru... — Am auzit că dînsul a afirmat la Televiziune, că în Cehoslovacia se aplică „metoda Cojocaru“. Ceea ce este o minciună sfruntată și, poate, dacă s-ar pune o asemenea întrebare, răspunsul meu ar fi, este un neadevăr absolut, nimeni în Cehoslovacia n-a auzit de dl. Cojocaru după cum nimeni în lume n-a auzit de dl. Cojocaru pentru că unor asemenea persoane nu li se face publicitate decit din greșeală în România. Oricum ar fi, metoda Cojocaru nu este folosită în Cehoslovacia nu există nici cea mai mică apropiere intre concepțiile d]ini Cojocaru și programul de privatizare din Cehoslovacia. Interviu realizat de AUREL PERVA „Ceea ce face dl. Severin este o escrocherie.." (Urmare din pag. 1) ministratorii legali ai acestora. De asemenea, CA ACȚIUNI, certificatele de proprietate trebuiau să conțină, înscrise pe ele, toate elementele prevăzute de lega care le dau statutul de titluri de valoare de un anumit tip, ACȚIUNI, elemente care definesc VALOAREA drepturilor de proprietate pe care ele le încorporează și garantează apărarea acestor drepturi. Printre aceste elemente, esențiale sunt DATA la care sunt emise acțiunile , VALOAREA NOMINALA — în lei — A CAPITALULUI SOCIAL al fiecărui fond. NUMĂRUL ACȚIUNILOR CARE reprezintă acel capital social și VALOAREA NOMINALA a fiecărei acțiuni emise de FOND. Ei bine, în condițiile în care, la 1 iunie 1992 Fondurile Proprietății Private nu erau constituite și nu funcționau ca societăți comerciale, Agenția Națională de Privatizare, încâlcind in mod flagrant prevederile legii, s-a SUBSTITUIT Fondurilor Proprietății Private, a emis acțiunile, președintele Agenției s-a substituit, cu de la sine putere, administratorilor Fondurilor, semnînd el însuși carnetele cu certificatele de proprietate. Certificatele de proprietate emise, semnate și difuzate de A.N.P. nu conțin nici data, nici capitalul social, nici numărul de acțiuni al fondurilor. In loc de valoare nominală, exprimată în iei, pe certificate este înscrisă expresia 5 000 UNITĂȚI DE VALOARE, așa fel incit cetățenii Îndreptățiți primesc cinci certificate, în total 25 000 UNITĂȚI De VALOARE. Cei aproximativ 18 milioane de cetățeni majori ai României sunt deci împroprietăriți, la 1 iunie 1992, cu un total de 450 miliarde UNITĂȚI DE VALOARE, (18 milioane x 25 000 — 450 miliarde). Ne amintim că această cifră reprezintă 30 la sută din capitalul societăților comerciale și 14 la sută din capitalul unităților economice ale fostului stat comunist, ambele EXPRIMATE in PREȚURILE anului 1989. Prin aplicarea prevederilor H.G. nr. 776 din 1991 și 26 din 1992, capitalul societăților comerciale trebuia reevaluat, actualizat la nivelul prețurilor valabile la 31 martie 1992. Coeficientul mediu de actualizare este de circa 15 ori, astfel incit la 1 iunie 1992 capitalul total al societăților comerciale, de 1 500, dacă între timp nu a fost furat, sau „evaporat“ pe altă cale, era de 22 500 miliarde lei (1 500 miliarde înmulțit de 15 ori, coeficient de actualizare) iar cel al tuturor fostelor unități economice de 49 500 miliarde lei (3 300 miliarde lei înmulțit de 15 ori). In mod firesc, în conformitate cu legea și cu practica internațională, cetățenilor României ar fi trebuit să li se distribuie certificate de proprietate reprezentind 30 la sută din valoarea capitalului deținut de societățile comerciale la data de 1 iunie 1992, adică 30 la sută din 22 500 miliarde lei, respectiv 6 750 miliarde lei. La numărul aproximativ de 18 milioane acționari, aceasta înseamnă 375 000 lei pentru fiecare cetățean sau 75 000 lei pe fiecare certificat de proprietate. In loc de acesta, Agenția Națională de Privatizare distribuie certificate de proprietate în sumă totală de 456 miliarde UNITĂȚI DE VALOARE, suma care, raportată la valoarea nominală a capitalului deținut de societățile comerciale la data emiterii certificatelor, 1 iunie 1992, reprezintă 2,0 la sută (450 miliarde împărțit la 22 500 miliarde) iar raportată la valoarea nominală reală a capitalului fostelor unități economice de stat reprezintă 0,9 la sută (450 miliarde împărțit la 49 500 miliarde) deci MAI PUȚIN DE UNU LA SUTA. Ne găsim în fața uneia dintre cele mai mari escrocherii financiare din istorie. Pentru a-i înțelege mai bine dedesubturile și consecințele economice, sociale și naționale, trebuie să adăugăm că Agenția Națională de Privatizare aruncă acest praf în ochii cetățenilor României în momentul în care puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor a fost redusă la jumătate, marea majoritate a populației nemaifiind în măsură să-și asigure existența din aceste venituri, și în momentul în care economiile bănești CEC ale populației, ținînd seama ma de puterea reală de cumpărare a banilor, au ajuns să reprezinte mai puțin de o zecime față de cele deținute în decembrie 1989. Dispunem de dovezi că hliziii cetățeni își vind certificatele de proprietate cu mult sub valoarea înscrisă pe ele — 5—6 000 lei sau chiar 5—600 lei pe un carnet cu cinci certificate. Trebuie să reținem că dacă certificatele vor fi vîndute la un preț mediu egal cu numărul unităților de valoare înscris pe ele — 25 000 — atunci fiindcă numai ei pot speculanții, cumpăra, vor plăti 450 miliarde lei și vor intra în proprietatea unui capital de 6 756 miliarde lei. Cetățenii României se vor alege cu cite 4—5 cămăși, pierzindu-și definitiv drepturile de proprietate, in timp ce speculanții vor intra in proprietatea a 14 la sută din capitalul fostului stat comunist. In loc să ne găsim în fața celei mai mari împroprietăriri, ne vom afla în fața uneia dintre marile exproprieri ale istoriei. Pentru a împiedica ajungerea Intr-o astfel de situație, în varianta Cojocaru am propus ca certificatele de proprietate — sau cum vom dori să le numim — să nu poată fi vindute, date pe bani , ele să fie schimnominale și utilizate, numai o singură dată, de către posesorii lor, pentru cumpărarea de capital, de active și acțiuni de la stat. Numai asa se poate garanta că cele 85 procente din capitalul fostelor unități economice de stat vor intra în proprietatea privată a celor 18 milioane de cetățeni, sau 6 milioane de familii românești și nu în proprietatea privată a 30—40 mii de familii de speculanți și privilegiați. In felul acesta, fiecare din cei 18 milioane de cetățeni ar putut primi, la nivelul prețurii lor de la 1 iunie 1992, certificate de proprietate nu de 25 000 unități de valoare, ci de 2,3 milioane lei, cu care ar fi putut cumpăra ACTIVE SAU ACȚIUNI echivalente nu cu cinci cămăși ci cu un AUTOBUZ sau un TRACTOR. Asta era și este diferența între VARIANTA FSN ȘI VARIANTA COJOCARU. Mi s-a pus întrebarea dacă se mai poate face ceva în situația deja creată. Răspunsul este , categoric, da. Prima măsură pe care am și propus-o Senatului și Procuraturii României constă in oprirea acțiunii de distribuire a certificatelor de proprietate și declararea canule a celor deja distribuite, cu restituirea, de către Agenția Națională de Privatizare a banilor luați de la populație și a celor cheltuiți de la buget cu emiterea și distribuirea acestor certificate. O a doua măsură constă in modificarea de către viitorul Parlament a Legii nr. 58/1991, astfel incit să poată fi aplicată corect si complet VARIANTA COJOCARU. Oricum, continuarea distribuirii actualelor certificate nu va modifica structura de proprietate și nu va avea nici un efect pozitiv asupra economiei românești până la întrunirea viitorului Parlament. Singurul efect va fi acela că o parte a cetățenilor își vor vinde drepturile de proprietate speculanților. Cei care au cumpărat sau vor mai cumpăra de la populația sărăcită a României certificatele de proprietate — ILEGALE — distribuite de Agenția Națională de Privatizare n-au decis să rămînă cu ele. Banii lor nu provin din salarii și profituri muncite, ci din speculă, așa că noua lege va fi și eficientă, și echitabilă. Să fie clar : eu cer escrocheriei financiare a stoparea d-lui Severin, nu oprirea reformei, ci continuarea acesteia cu modificarea conținutului ei. Dr. CONSTANTIN COJOCARU P.S. Apelez la cetățenii mâniei să susțină sesizările Repe care le-am depus la Senat, sub nr. 1282/1/18.06.92 și Procuratura Generală, sub nr. 65/2/C/18.06.92 prin sesizări individuale pe care le pot depune sau expedia la sediul nostru central din București, Calea Victoriei, 133—135, et. 6, cam,.6. TINERETUL UBER MIERCURI, 1 IULIE 1992 A cui colonie va fi România? (Urmare din pag. 1) cel puțin deocamdată, titl declanșat de federația conflic„Sanitas“, conflict despre care premierul Stolojan nu avea cunoștință. — Credeți că veți reuși prin aceste dialoguri repetate să rezolvați revendicările salariaților sau veți obține numai promisiuni așa cum a fost și cea a contractului managerial 7 — E greu să ajungi unde dorești cind politica de reformă este greșită din start. Eu personal nu cred într-un succes deosebit al acestor dialoguri. Insă, acceptăm în continuare această modalitate știind că orice lucru, cît de mic, cîștigat, este un pas înainte. Nu vom abandona deci această cale chiar dacă rezultatele nu sunt grozave. Totuși, pentru mine personal, în timpul discuțiilor de simbătă, mi-am pus următoarea întrebare : A cui colonie va fi România ? Această întrebare nu mi-o pun din rea. voință ci pentru că așa se prezintă situația actuală. Lipsește cu desâvîrșire controlul economic și financiar — nu mă refer la control ceaușist —, dar orice societate, orice putere politică păstrează un asemenea control, fără de care nu se poate guverna. Eu nu cred că vestul ajută estul dezinteresat, că cei care au purtat războiul rece nu au acum polițe de plătit, iar aceste polițe vor fi plătite prin colonizarea economică. Am vrut să pun această întrebare și sâmbătă, deși nu-i acuz pe miniștrii actuali. Iar despre domnul Stolojan nici nu poate fi pusă o asemenea problemă, dar manevrele și sforile politice și economice duc spre un asemenea deznodămînt. Un singur exemplu, poate și cel mai grav, îl reprezintă cercetarea care este tot mai limitată și, viind nevrînd, vom ajunge doar simpli executanți (pe arie restrînsă) a ceea ce ne va fi încredințat... ! — Revin cu o întrebare pe care v-am mai adresat-o. De ce răspunde puterea numai în momentul în care sindicatele reprezintă, prin acțiunile de forță, o potențială amenințare ? — După cum a reacționat, primul ministru Stolojan se pare că este îngrijorat de starea de spirit a sindicaliștilor. Intîlnirea de simbătă a avut loc după două importante mișcări sindicale, aceea de la Galați — unde a acționat o federație afiliată „Frăției“ — și cea de la Balș — cei de acolo reprezentind CNSAS-ul. Dacă nu ar exista presiuni din partea sindicatelor, puterea și executivul chiar uită de noi și de promisiunile pe care ni le-au făcut. Oricum, eu personal, nu cred, repet, că vom avea câștig de cauză măcar pentru încheierea cât mai grabnică a contractelor colective de muncă și a celor individuale. După 6 luni de la semnarea contractului național nu sunt finalizate contractele de muncă decestin proporție de 40 la sută. Asta, demonstrează, încă o dată, că executivul nu-și face una. Nu impune legalitatea, dataDe altfel, ne gindim serios, am început chiar să întrebăm juriștii, care sunt posibilitățile pentru a da în judecată guvernul pentru nerespectarea legilor intr-un stat care se vrea de drept. Cit privește aspectul politic, singura modalitate de a rezolva cît de cit ceva este alternativa că. Lucru pe care l-a luat politiîn calcul și analiză Consiliul Național Consultativ al Sindicatelor. Pentru cinstirea lui Ștefan cel Mare și Sfînt INVITAȚIE LA PUTNA ȘI SUCEAVA * Aleasă poftiță facem Dumneavoastră în zi de 2 iulie la Putna și, mai ales, în 5 iulie în Cetatea de Scaun a Sucevei, spre a înnemuri numele voievodului nostru" — Ștefan cel Mare și Sfînt. La Putna, pe 2 iulie se va petrece sanctificarea celui mai drept cîrmuitor al Moldovei, sub a cărui domnie cugetul și simțirea neamului nostru — una a fost, iar la încheierea înaltei slujbe se va desfășura un spectacol — evocare în aer liber. Ca un corolar al acestei sărbători naționale, în ziua de duminică, 5 iulie, in Suceava vor avea loc mari manifestări culturale sub genericul „Inalță-te, Ștefane !*• la Cetatea de Scaun, Cetatea Zamca, platoul de la Monumentul Eroilor din clujeni, Platoul de lingă Bur-da, dloar și în Piața Centrală“ municipiului (în caz de ploaie la Casa Culturii, Observatorul astronomic, Cinematograful, Burdujeni și Teatrul municipal). Toate aceste spectacole sunt organizate de Consiliul local al municipiului, în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor din Republica Moldova, Televiziunea Chișinău, Direcția de Radio și Televiziune Iași, Direcția Culturală a orașului Chișinău. întreaga acțiune ara deocamdată, ca sponsori : Compania comercială de proiectări și construcții „MOLDOROMANA“, „MOLDOCON S.R.L.“ Chișinău, ziarul „Tineretul liber“, redacția cotidianului sucevean „Crai Nou“, redacția săptăminalului „Literatură și airta^ Ghișinău, S.C. „FA.MOȘ“ S.A.J "Suceava, " alături de«scar«, vă dorim ca sponsori și pa.dv«. J* Sumei« depusa Vor «a fi refolosi*, te in principal pentru ajutorarea românilor din Transnistria și pentru cheltuieli de realizare a spectacolelor. Din sumele disponibile se vor cumpăra de la unitățile producătoare din Suceava îmbrăcăminte și încălțăminte pentru acei români de peste Prut, prigoniți de decenii. Serbările de cinstire a marelui nostru Voievod, care pe aceste meleaguri a trăit glorioasa sa viață, vor fi încărcate de simbol și simțăminte cu un pronunțat caracter de premieră. Pentru relații suplimentare, vă puteți adresa : Banca Comercială Română Filiala Suceava, cont 4536506, Primăria municipiului, d-na Carp Viorica — telefon 14035 , Centrul de conservare și valorificare tradițiilor și, creației populare, a’ d-na Dominte Rodica — telefon, 2,1096. ** Vă,multumim,și vă așteptăm. CE SPUNE LEGEA La articolul 4, Legea nr. 58/ 199( prevede că „Se înființează cinci Fonduri ale Proprietății Private: SOCIETĂȚI COMERCIALE PE ACȚIUNI. tul cadru al fondurilor StatiiProprietății Private se propune de Guvern și se aprobă de către Parlament“. Aceeași lege prevede, in articolul 64, litera a, că Agenția Națională de Privatizare „în baza statutului cadru, propune spre aprobare Guvernului statutele Fondurilor Proprietății Private“ . Tot Legea nr.58/1991, la articolul 14, alineatul 1, prevede că „Fondurile Proprietății Private își vor desfășura activitatea ca SOCIETĂȚI COMERCIALE IN CONDIȚIILE PREVĂZUTE DE PREZENTA LEGE ȘI DE LEGEA NR. 31/1990, privind societățile comerciale“. Articolul 3 din Legea nr. 31/1990 stipulează că „Societatea pe acțiuni... se va constitui prin contract de societate ȘI STATUT“. Articolul 24 al Legii nr. 5Ti 1990 precizează că „SOCIETATEA este Persoana JURIDICA DIN ZIUA ÎNMATRICULĂRII IN REGISTRUL COMERȚULUI“. La data de 1 iunie 1992, neavând statut și neindeplinind celelalte condiții cerute de lege, Fondurile Proprietății Private nu erau constituite, nu existau ca societăți comerciale, ca persoane juridice și nu erau in măsură, nici ele, nici altcineva in locul lor, să emită certificate de proprietate, adică acțiuni ale Fondurilor. Articolul 7 din Legea nr. 58/1991, la litera a, ne spune că Fondurile Proprietății Private „EMIT certificate de proprietate in condițiile prevăzute de lege“, in timp ce alineatul 4 al articolului din aceeași lege precizează că 33 „certificatele de proprietate SUNT ACȚIUNI la comerciale de natură societăți clară, denumite Fonduri finanale Proprietății Private". Articolul 61 din Legea nr. 31/1990 prevede că „In societatea pe acțiuni, capitalul social este reprezentat prin ACȚIUNI EMISE DE SOCIETATE", in timp ce alineatul 4 al articolului 62 din aceeași lege precizează că „acțiunile trebuie să poarte SEMNĂTURA A 2 ADMINISTRATORI, cind sunt mai mulți, sau a unicului administrator“. Alineatul 1 din articolul 8 al Legii nr. 58/1991 spune că „Fiecare Fond al Proprietății Private va fi condus de un consiliu de administrație, compus din 7 membri“. Conform articolului 64, litera d, din legea nr. 58/1991, Agenția Națională de Privatizare „asigură distribuirea certificatelor de proprietate“, nu și emiterea acestora. Conform articolului 15 din Legea nr. 58/1991, „Fiecare Fond al Proprietății Private emite, in condițiile prevăzute de lege, in mod egal și gratuit, tuturor cetățenilor români, cu domiciliul în România, care au împlinit 18 ani până la data de 31 decembrie 1990, este un certificat de proprietate, titlul de valoare la purtător, cu o valoare nominală determinată de raportul dintre capitalul fiecărui Fond al Proprietății Private și numărul cetățenilor care au dreptul la certificate de proprietate“. Articolul 62 din Legea nr. 31/1990: „VALOAREA MINALA a unei acțiuni NONU VA PUTEA FI MAI DE 1009 LEI. Acțiunile MICA vor cuprinde: a) denumirea și durata societății b) data contractului de societate, numărul din registrul comerțului sub care se află înmatriculată societatea și numărul Monitorului Oficial In care s-a făcut publicarea; c) capitalul social, numărul acțiunilor și numărul de ordine, valoarea nominală a acțiunilor și vărsămintelor efectuate“. Din toate elementele inerate in articolele 44 și enr62 ale Legii nr. 31/1990 NUMAI DOUA sunt înscrise pe certificatele de proprietate puse in circulație de Agenția Națională de Privatizare: DENUMIREA, adică FONDUL PROPRIETĂȚII PRIVATE I, II, III, IV, VI și NUMĂRUL DE ORDINE. Pe „fața“ certificatului mai este înscris un element, dar nu dintre cele menționate in articolele Legii nr. 31/1990 : este vorba de expresia 5 000 UNITĂȚI DE VALOARE, nu rest, nimic. X /11