Tineretul Liber, august 1992 (Anul 4, nr. 713-733)
1992-08-01 / nr. 713
r r.v Е F.S.N. despre schimbare și nemișcare La clubul Nasty din Capitală, s-a desfășurat săptămînala conferință de presă a Comitetului Director al Frontului Salvării Naționale. Alături de o parte a membrilor Biroului Executiv, Intilnirea cu ziariștii s-a bucurat de prezența d-lui Petre Roman (președintele F.S.N.) și a d-lui Caius Traian Dragomir (candidatul unic al F.S.N. la președinția României). „Eu aș caracteriza confruntarea politică — dezbaterea politică, ce ne stă in față — ca fiind o înfruntare dintre schimbare și nemișcare. Afirm că există astăzi forțe politice care sînt adeptele nemișcării, cara doresc să perpetueze ceea ce... n-au făcut sfidînd democrația. Asistăm la o încercare de instala democrația formală. Totuși in România democrația există și aceasta datorită faptelor concrete in viața socială și cea a individului“ — a declarat In debutul conferinței de presă președintele F.S.N., dl. Petre Roman. Dintre temele abordate de conducerea F.S.N. am mai reținut : • F.S.N. a susținut și susține schimbarea celor doi prefecți din județele Harghita și Covasna, și aceasta deoarece, aceștia nu au respectat o serie de hotăriri ale guvernului, in special pe cele privind limba de predare în școli și licee. Toate acestea cu efecte negative asupra elevilor și a cadrelor didactice. • Afirmațiile potrivit cărora Legea privatizării și efectele ei ar trebui anulate, nu sunt ,decit un reflex al sistemului pe care încercăm să-l abandonăm definitiv. Această atitudine politică este asemănătoare cu cea care a fost auzită timp de „pentru ca să se reînființeze gospodăriile agricole colective“... sau potrivit alteia, că problemă economiei se poate realiza numai prin intervenția statului, adică o recentralizare economică. • F.S.N. nu se opune adoptării unei legi a reînființării județelor abuziv desființate, dar consideră agitația in jurul acestui subiect că pe o formă simplistă și disperată de propagandă electorală. • Afirmațiile potrivit cărora F.S.N. a dorit să piardă alegerile locale, nu sunt decit simple speculații. • Am reținut din alocuțiunea d-lui Caius Dragomir că „un nou mandat Iliescu nu poate decurge în mod normal“. CRISTIAN OPREA il: S „Incoruptibilul" de la Mănăștur in cursa prezidențială „In ceea ce privește candidatul la președinția României avem nevoie de un om «economic»,, nu scriitor, medic, condeier sau zimbitor...“, a declarat iert în cadrul unei intilniri cu presa domnul deputat Ioan Gal kt vra — vicepreședinte al P.U.N.R. In accepțiunea P.U.N.R. președintele României trebuie să fie un om dinamic, nu neapărat un simplu liant între Guvern și Parlament. Referitor la datura domnului Gheorghe candidu[Vnar pentru înalta funcție in stat, domnul Gavra- a declarat reprep ,~zertianților .presei că alegerea ..., s-al realizat pre mod democratic j#' cu toate afirmațiile presei pe care nu a intirziat să la taxez« ;T’ drept „extravaganța ziariștilor". f In ;altă ordine de idei domnulul Gavra a ținUî *4 repar« ce malifera de reparat In legătură cu unele afirmații privitoare la activitatea firmei URSUS, unde Í alături de vajnicul primar clujan a devenit acționar. Deviza îi candidatului P.U.N.R. la pre-ședinție va fi : „MUNCA, LE;sI CALITATE, DEMNITATEA NATIONALA, DUMNEZEU“. Printre actele curajoase ale d-lui Funar se număra și dezvăluirea •it faptului că domnul senator Minaior Hălpeanu In perioada cit a fost mai marele peste administrația SI din municipiul de pe Someș și-au atribuit în mod ilegal spațiu de locuit care acum este revendicat de persoanele cu probleme Intre procurarea locuinței. Dezvăluirea H? listelor cu persoanele ce dețin pe spațiu excedentar a fost realiat,, rată cu sprijinul presei locale. .". Am mai aflat de la directorul 1c campaniei electorala a P.U.N.R., JR „care a speriat comisia parlajamentarâ pentru timpii de antenă“ (Cornel Brahaș), că pe data de 8 august nu va mai avea loc Convenția Națională a P.U.N.R. Dorind să fie autentic In toate P.U.N.R, și-a Început campania electorală „In mod decent“, nu ca alte partide la Brașov sau la Timișoara“. S-a mai adus la cunoștința ziariștilor că începînd cu data de 24 august se va desfășura sesiunea extraordinară a Parlam,e> meritului României. I ceea ce ne privește așteptăm un Interes să vedem cum va deveni un om economic fnpH. coruptibilul de la Mănăștur“, t/. (Cristian Oprea). Dl. Cornescu ne duce cu zăhărelul Orice s-ar spune, domnul Cornescu nu are nimic din aplombul și alura unui candidat la președinție , vorbește încet, cu poticneli și bilbe, uneori vrea doar să pară că răspunde exact, la obiect, dar, de fapt, o ia pe după gard, partidul pe care îl conduce este, mai mult o fixație a liderilor și a celor cîțiva parlamentari de adunătură, programul său politic, din cirm se poate înțelege, ceva de genul : „Să fie bine și tot românul este să prospere“, vorba lui Caragiale, și, mai ales, nu zîmbește, domnule, deloc! (din conferința de presă de ieri, am înțeles că lucrurile scrise mai sus sunt reclamă și ii cerem candidatului plata pentru spațiul consumat). La întrebările noastre, domnul Cornescu a răspuns, după cum urmează : • În luna septembrie, la început, una dintre firmele conduse de domnia sa va aduce 12 000 t. de zahăr, cumpărate cu 3 700 000 dolari din China (e drept că plățile se vor taci la 9 luni după livrare), ceea ce va ferici tot românul cu zahăr la numai 125 de lei kilogramul. Evident, râspunzînd la întrebarea noastră, domnul Cornescu susține că nu este absolut nici o legătură între alegeri și data când sosește zahărul. • „Este o afacere directă intre acest ziar si NOI- e vorba de o afacere și nu de politică și că cred că sunt destul de mare (nu re sens — ? n.n.) ca să-mi reglez problemele mele, exact cum trebuie și exact cind trebuie". • „Orice om care citește, realmente, ziarele. Isi dă seama cit de penibilă a fost această campanie. La care nu am răspuns și nici nu am de grad să răspund, la modul în care această campanie a fost făcută. Adică, nu vreau să am un dialog pe această zonă“. • „Eu nu am vrut să intru, sau nu vreau să intru In Tineretul liber, pentru a stăpâni un ziar (...). Un om care intră într-un ziar, care este acționar al acestui ziar, in general, profită de acest ziar din punct de vedere economic“. • „Din punctul meu de vedere, Tineretul liber, în acest moment, ratează ceea ce se cheamă o «șansă istorică», o șansă istorică, de ce? Acest ziar era primul ziar, ca mărime vorbesc, ca tiraj, care era... a ajuns pe locul 4. Pînă și acest scandal forțat in jurul meu, în loc să-i mărească tirajul, l-a făcut să stagneze, sau, chiar să-l diminueze“.• „Motivul pentru care eu mă interesez de Tineretul liber este pentru că el are o clientelă fidelizată. Este singurul motiv pentru care m-a atras Tineretul liber". •întrebări : dacă veți participa la acționarilor, care sunt părerile despre Adunarea propunerile de modificări la Statut; dacă vă mențineți dorința de a achiziționa un pachet de acțiuni „de blocaj“ — 34 la sută de acțiuni) : „Voi fi mline, la nouă jumate (astăzi — n.n.) la parter, în acea sală care... Dacă vreți punctul de vedere al juriștilor mei, privind, in primul rind, reuniunea, In sine, de mîine, ea este nestatutară, și este exemplară. In secunda In care se publică ordinea de zi a unei Adunări Generale, legea indică (? ? ! — n.n.) ca să fie publicat, in același timp, In fiecare punct“. VLADIMIR BALANICA P.S. La ieșirea din sediul firmei domnului Cornescu (de ce și-o ține conferințele de presă la prăvălie, numai dumnealui știe), un tînăr foarte brunet, așezat la o masă rabatabilă, aduna, potrivit afișului la vedere, „adeziuni pentru candidatura domnului Cornescu la președinție“. M-a pus ăla negru să-l adresez niște întrebări, așa, mai mul de derută : „Știți cînd și unde s-a născut domnul Cornescu ?“ — „Nu știu" — „Dar, cu cut vă plătește domnul Cornescu, pentru ca să stați toată ziua aici, la măsură?“ — „Cu nimic" — „Cum așa, stați aici fără nici un leu ? Sunteți măcar membru al P.S.D.T. ?“ — „Nu domne, stau așa, de plăcerea mea...“. Adică, tu pui cu plăcerile oamenilor ? Fără comentarii... Convenția, firesc, și-a început campania la Timișoara (Urmare din pag. 1) toți cu alegătorii, dl. Horia Rusu, președintele P.N.L.A.T., i-a și cerut permisiunea, de a-l numi simplu, doar Emil, și de-al considera unul de-al lor. Idee acceptată și amplificată apoi in conferința de presă in care, întrebat fiind cum s-a simțit în Timișoara, printre oameni, posibilul viitor președinte a spus : „ca In Piața Universității !“... De altfel, pe aceste coordonate, ale identificării cu problemele alegătorilor, s-au derulat și intîlnirile premergătoare mitingului, în care fluxul de informații a circulat in ambele sensuri, dl. Constantinescu ferindu-se (deși a afirmat ca are soluții pentru majoritatea problemelor) să dea formula opțiunii tocmai in orașul de la care are destule de Învățat. Un oraș prin care s-a putut plimba liber, fără gardă, fapt ce constituie, după părerea d-lui Viorel Oancea, primarul Timișoarei, un argument în lupta electorală, căci „un om care nu poate face acest lucru într-un oraș al țării sale, nu poate fi președinte“. Or. Timișoara reprezintă pentru Convenție, de fiecare dată, un punct de plecare, un izvor de curaj și Încredere, spre deosebire de actualul președinte pentru care, mai de grabă pare a fi... sfirșitul lumii ! Reliefînd toate aceste aspecte, vorbitorii de la mitingul electoral — ce a fost urmat de un spectacol tematic pe măsură — au încercat să impună atenției și alte argumente care conferă votului din septembrie atributele unui act decisiv, capabil să împlinească esențial, idealurile revoluției române, realizing tranziția de la rău spre bine, asigurând afirmarea inteligenței și a forței creatoare. Poate și de aici nevoia de unitate (simbolic, campania a fost inaugurată la Timișoara în Piața Unirii, căci unitatea s-a dovedit factorul decisiv al victoriei asupra dictaturii) pe fondul unei reconcileri In care justiția și adevărul să cumpănească și să domine actul de dreptate socială, necesar pentru o reconstrucția morală și pentru învingerea celui mai periculos adversar al democrației (conform părerii d-lui Constantinescu), cel cuibărit in cugetele noastre și țintuit aici de vechile inerții. Căci debarasîndu-ne de acest numai mod adversar va putea fi începrinsă flacăra speranței, da rene renaște demnitata și elanul unei națiuni obosite și triste. Om obișnuit, dl. Emil Constantinescu care — mai ales prin întrebările insistente ale ziariștilor a fost pus să-și enunțe poziția în unele probleme — dorește să aibă acces la dosarele securității, să se declanșeze un proces al comunismului și nu al comuniștilor Politică / Mapamond STRADA (Urmari din pag. 1) găturii urbane a ieșit la lumină o faună stranie, ascunsă pînă mai ieri de cortina dictaturii, O lume disperată. Sălbăticită. Murdară. Violentă. Agresivă. La limita cea mai de jos a umanului. Născută astfel de natura insăși sau de lunga noapte a epocii totalitare. Lovită incă odată de valul tulbure și necruțător iremediabil pierdută, al tranziției. O lume bolnavă și parcă De cerșetori. Biăntari. Proxeneți. Tîrfe. Hoți. Alienați mintal. Epave pentru care strada colaeră salvare, teren de pradă și adăpost, liman tulbure « a unei vieți chinuite. Cum spuneam, lumea bucureșteană nu mai e cenușie. Străzile vechi sau arterele cu arhitectură proletară au ieșit, vrînd nevrînd, din hibernare. Semne multicolore, ca niște pete de fard, acoperă fața obosită a bătrânului oraș, care, astfel sulemenii, dă pe alocuri senzația de vitalitate. Din păcate, inițiativele temeinice, business-ul serios se învecinează prea adesea cu improvizațiile, cu bișnița sordidă. Dar orice afacere are nevoie de o firmă câ mai la... stradă. Firme respectabile alternează cu dughene și tarabe care adăpostesc un comerț derizoriu, adesea ilicit, linii sunt tentați să creadă că un astfel de talcioc generalizat conferă o notă de pitoresc Balcaniei noastre. Nu cred. Nimic din culoarea bazarurilor Orientului, nimic din dulceața Isarlîcului nu sălășluiește in apocaliptica noastră țigănie. Străzile vechi cu case dărăpănate, arterele de blocuri coșcovite, cartierele neterminate, cu macarale ruginite, încremenite pe cer, maidanele rămase in urma demolărilor, pline de gunoaie și clini vagabonzi, toate astea sugerează un oraș abandonat, peste care se înalță, atranii, strigătele de chemare ale negustorilor. Trăim probabil Intr-o luma tare trebuie să treacă mai inui prin groapa cea mai cumplită a haosului și a disperării, pentru a renaște. Azi, domnul VICTOR BABIUC (firmare din pag. 1) Iar Senatul i-a dat votul ca un gest de mărinimie. Nu știm cine l-a propus și cine l-a propulsat pe dl. Victor Babiuc (probabil ci liderul național din vremea respectivă, dl. Petre Roman),, dar nefiind nici nomertelaturist, nici dizident, nici o revoluționar pe baricade, nici lătrător ín C.P.U.N., numirea sa ia M l. a stirnit derută. Cum adica, au gindit parlamentarii in cor, să ne lăsăm pe mina unuia despre care nu știm nimic, iar el va afla totul despre noi ? Depășind momentele critice, dl. Victor Babiuc s-a așezat in scaunul cel mai Înalt din M I. și s-a pus pe treabă. Treaba cred că n-a fost deloc ușoară intr-un minister supramilitarizat, unde un civil trebuia să facă față unei cohorte de generali și alte grade superioare. Mai mult de-atât forehrii departamentelor, promovați peste noapte printr-un destin binevoitor —nu se știe dacă cei aleși sunt cei mai nimeriți, pentru că toți s-au „lansat“ pe vremea „răposatului“ — puteau să-i faci o opoziție redutabilă. Deocamdată, nu s-a auzit evident, cu cîteva excepții, de demisii, destituiri și „eliberări“ răsunătoare, ceea ce Înseamnă că ministrul de interne este foarte diplomat, iar subordonații săi sunt la fel de disciplinați. Faptul că ministrul de interne militează pentru demilitarizarea poliției nu-i deranjează pe cei vizați. După ce au renunțat la „table“, polițiștii nu vor avea nici un regret pentru „macaroana“, camaraderia e aceeași, viața își urmează cursul, iar profesiunea își spune cuvîntul. In orice democrație, oricît de originală, poliția e necesară, tocmai pentru apărarea ei. Altfel, dl. Victor Babiuc este primul ministru de interne cu tentă evident partinică. Dacă Armata nu-și poate permite un ministru „înregimentat" unui partid, M I, ars această șansă. Să fie asta o eroare a democrației? că da, poate că nu. Dar Poate dacă ministrul de interne vrea sa candideze la funcția prezidențială, evident sub umbrela partidului său, chiar dacă n-a fost desemnat, dar în discursul său își permite să-l critice pe actualul președinte, înseamnă că e oricum onest și incoruptibil. Dacă dl. Victor Babiuc va fi destituit înainte de alegeri, acest lucru va însemna un mare scandal politic. Oricum, el singur a ajuns o personalitate care prin grija adversarilor poate deveni un erou. Sperăm să nu ajungă la acest stadiu. O istorie secretă a P.C.R. (Vili) (Urmari din pag. I) războiului civil și In acest sens comuniștii trebuie să-și creeze, în paralel cu activitatea legală, un aparat ilegal paralel care, in momentul hotărîtor, urma si poată ajuta partidul In revoluție. In România, acționau grupuri comuniste ilegale care nu erau recunoscute nici de mișcarea socialistă și era normal să se mențină rezerve față de activitatea ilegală, deosebit de periculoasă, conducerea P.S.R. orientîndu-se spre activitatea legală, la lumină, avind în general încredere în democrația burgheză. La punctul 7 se specifică ei partidele care doreau să parte din Comitetn trebuiau facă să o rupă, odată pentru totdeauna și absolut, cu reformismul și politica de centru, urmînd ca această ruptură să se ia timpul cel mai scurt, producădu-se exemple de reformistdînca Turatti și Modigliani, din Partidul Socialist Italian. Or, după cum am arătat, delegație de socialiști români fusese în Italia unde au discutat cu omologii lor problemele mișcării socialiste, iar accentul punctului f se presenta ca un pericol, in sensul că Moscova urma să traseze, fără obiecții, linia oricărui partid intrat în Comitem. Punctul 18 prevedea că „Partidele care pînă în prezent contipuă,să răminâ „la vechile programe social-democrate sînt obligate să revizuiască In cel mai scurt termen cu putință aceste programe și să elaboreze potrivt condițiilor speciale ale țării lor, un program nou, comunist, în spiritul hotăririlor Internaționalei Comuniste“. In continuare, se menționa că programul fiecărui partid afiliat trebuia să fie aprobat, fie da congresul ordinar, fie de comitetul Executiv al Comiternului, cu specificația că în cazul respingerii de către acesta din urmă se făcea apel la congres. Deci era normal să fie ceruta precizări și asupra acestui punct care, întors pe toate fețele, ducea la o singură concluzie — „programul nou“ era de fapt dirijat din afară, Cominternul devenind și prin aceasta o organizație superpartinică. La cererea părții sovietice, s-au convenit ca delegația să adreseze un mesaj radiofonic mișcării muncitorești din România, în care și -a precizet« solidaritatea „perfectă" cu proletariatul rus și hotărirea de afiliere la Comintern, precum și consemnarea problemelor intr-un proces-verbal. Dar, la Încheierea acestui document, Racovski a mai declanșat, o manevră, insistind" foarte mult ca sa se specifice și lista viitorului Comitet Executiv al Partidului Socialist Român. Delegații au obiectat, arâtînd că singurul care putea lua o astfel de decizie era congresul P.S.R., cedînd, în final, cu condiția ca lista să fie „provizorie“. Racovski a „umplut paharul“, avansînd propunerea privind includerea unui membru in conducerea P.S.R., care să se ocupa cu "„acțiunea conspirativă“, aceasta stîrnind discuții dictorii, delegații români contrarefuzind să semneze procesul-verbal, iar mesajul radiofonic nemaifiind transmis. Discuțiile s-au terminat in coadă de pește, creindu-se chiar ostilitate între Racovski, pe deoparte, și C. Popovici și Gh. Cristescu, de cealaltă parte, socialiștii români informînd despre acest lucru intr-o scrisoare adresată Comitetului Executiv al Cominternului. Delegația s-a fragmentat, Dobrogeanu-Gherea și Fabian insoțindu-l pe Racovski la inspecția economică in regiunea Donețului, in timp ce restul socialiștilor s-a reîntors la Moscova, unde, la 11 noiembrie, a fost convocat intr-o primă ședință la Comintern. în timpul discuțiilor, se ridică Buharin care pune 6 întrebări privind activitatea P.S.R. (va urma) Republica Moldova Președintele Snegur solicită observatori O.N.U. CHIȘINĂU . Potrivit datelor furnizate de Ministerul Apărării al Moldovei și de autoritățile de la Tiraspol, în orașul Tighina situația se menține încordată. Ca urmare a tirurilor de mortiere lansate în noaptea de joi spre vineri asupra sediului poliției moldovenești din localitate, 2 polițiști și-au pierdut viața, alte Î2 de persoane — 18 moldoveni și 4 rusofoni — fiind rănite, informează agenția France Presse. Citind biroul de presă al președinției moldovenești, agenția France Presse informează, totodată, ca președintele Mircea Snegur a adresat omologului mesaj prin care solicită sprijinul său american, George Bush, un Washingtonului in trimiterea de observatori ai Națiunilor Unite, In ideea evitării revenirii stării de război in Transnistria. Remis ambasadorului american la Chișinău, dna Mary Pendleton, documentul menționează că un mesaj similar a fost transmis și secretarului general al O.N.U., Boutros..hall. Voluntarii moldoveni continuă greva foamei CHISINAU - Joi la statui lui Ștefan cel Mare și Sfint a fost reluată greva foamei, declarată săptămâna trecută de voluntari din zona de conflict In semn de protest împotriva reînstaurarii in republică a vechilor structuri comuniste și promoscovite, a demiterii ministrului apărării, generalul Ion Costaș, și a ministrului securității naționale, Anatol Plugaru, precum și împotriva negocierii unei păci provizorii, nesigure și unilaterale „Nu s-a făcut nimic din ceea ce ne-au promis președintele și alte instanțe, cu care am discutat săptămâna trecută, a declarat agenției Moldova-Preș voluntarul grevist Tudor Ciorap, s-a salvat ca prin minuni care din prizonieratul gardiștilor, după ce a fost supus unor torturi și suplicii cu adevărat bestiale. Sa fim oare buni numai pentru a fi folosiți în război ? Pentru cunoaște focul războiului și apoi a calificați drept „extremiști“, „fasciști“ și pe urmă ignorați ?...“ Minoritățile nu au reprezentanți in parlament CERNĂUȚI — „Drepturile minorităților naționale continuă să fie neluate In seamă de autoritățile de la Cernăuți" — declară prof. Alexandrina Cernov, preșdinta Societății pentru cultură românească „Mihail Eminescu“. Potrivit afirmațiilor sale factorii de putere nu numai că nu țin cont de normele internaționale in această privință, dar nu respectă nici propriile legi referitoare la drepturile rezervate minorităților naționale. Este și motivul pentru care, profitînd de vizita unei delegații a U.D.M.R. in Ucraina, reprezentanții societății „Mihai Eminescu“ din Cernăuți, invitați si ia parte la întilnirile oficiala care au avut loc cu acest prilej, au reiterat revendicările lor naționale in fața autorităților. Tot cu această ocazie, comentîndu-se legea electorală, s-a evidențiat faptul că în Ucraina nu există posibilitatea ca o minoritate națională să-și aibă reprezentanți proprii în Parlament care să pledeze pentru cauza acesteia. 4» TINERETUL LIBER SIMBATA, 1 AUGUST 1992 Aeroportul din Sarajevo, temporar închis SARAJEVO . Exploziile rafalele armelor automate conttinuau să se facă auzite în zorii zilei de vineri la Sarajevo, după o noapte de bombardamente neîntrerupte — relatează France Presse. Sectoarele cele mai afectate sunt cele situate in orașului, într-o mică vale vestul care duce spre est — a precizat un purtător de cuvînt al Forței de Protecție a O.N.U. (FORPR.ONU). Agenția citată amintește ca, în capitala bosniacă, asediată, din luna aprilie de forțele sârba, locuiesc în condiții precare și nesigure, 360 000—400 000 de persoane. Aeroportul din Sarajevo, atina de un obuz de mortiere, a fost temporar închis, vineri dimineață, pe fondul confruntărilor neîntrerupte din capitala bosniacă, asediată de forțele sârbe. Potrivit surselor, o pistă a aeroportului a fost atinsă în jurul orei locale 9:20, cu puțin înaintea aterizării prevăzute a comandantului FORPROM, generalul Lewis McKenzie, operațiunile pe aeroport vor fi reluate. In momentul în care vor fi întrunit« condiții» de securitate. Extrema dreaptă liberalii ZAGREB — Aproape 000 de croați au luat parte la Zagreb la un miting al partidului de dreapta din Croația, condus de Dobroslav Paraga, majoritatea lor fiind tineri, relatează agenția Reuter. Participanții erau îmbrăcați în cămăși negre și de mai multe ori au salutat cu brațul ridicat, potrivit ritualului de salut nazist, arată agenția. Manifestația a avut un caracter ostil sublior, printre par coșmar pentru croați ticipanți putind fi văzută o mare pancartă prin care se cerea să se efectueze un marș spre Zemun, suburbie a Belgradului, pe malul Dunării. „Războiul nu se va încheia pînă cînd Serbia nu se va preda absolut și necondiționat printr-o pace semnată intr-un Belgrad care va fi distrus și rar după suprafața pămlntului“, a declarat Dobroslav Paraga. „Interesul elvețienilor pentru Romania s-a manifestat prin multiple inițiative — interviu cu ambasadorul Confederației Elvețiene la București, domnul S. MEISI — — Domnule ambasador. Elveția celebrează la 1 august un moment important, acela cînd in anul 1291 a luat ființă prima Confederație Elvețiană. De ce a fost aleasă această zi drept sărbătoare națională și care este semnificația ei și pentru cetățenii elvețieni? — Locuitorii a trei mici cantoane care se găsesc astăzi în centrul Elveției, s-au reunit la începutul lunii august 1291 și și-au promis reciproc ajutor și sprijin In cazul unei agresiuni externe. In plus, ei au luat mai multe decizii susceptibile de a facilita o conviețuire pașnică și prosperă. Si-au fixat pe hîrtie hotărîrile lor, intr-un document care se încheie astfel: „Deciziile luate In Interesul și avantajul tuturor trebuie, cu voia lui Dumnezeu, să dureze veșnic; și ca mărturie și confirmare a acestui lucru, prezentul act este prevăzut cu pecețile celor trei comunități și văi mai sus amintite. Scris in anul Domnului 1291, la Începutul lunii august“. In cursul celor 700 de ani de istorie elvețiană, alte cantoane s-au alipit acestui nucleu constituit din trei mici cantoane de munte. Astăzi Elveția se compune din 26 de cantoane, inglobind popoare de patru limbi diferite, de religii diferite, cu istorie și cultură diferite; or, aceste cantoane trăind împreună timp de șapte secole, formează o confederație unită. Nimic mai natural deci deci» da a aleg« 1 august ca zi națională. Ce semnifică 1 august pentru elvețieni. Semnificația nu este aceeași pentru toți elvețienii și ea poate să se schimb» In cursul timpului. Dar In fond ea ne amintește de curajul strămoșilor noștri de a fi independenți și de voința lor de libertate. După circumstanțe și în funcție de situația politică, ziua națională poate să întărească și să stimuleze patriotismul ,spre exemplu in cazul unui pericol din exterior, sau să dea naștere unui sentiment de gratitudine urmat de solidaritate după ce pericolul a trecut. Pentru cei mai puțin aplecați spre istorie, ziua națională poate fi o zi agreabilă de sărbătoare, de folclor și de focuri de artificii, apreciate îndeosebi de copii. — Sînteți ambasador al țării dumneavoastră in România de cițiva ani. Din punctul dumneavoastră de vedere, cum ați caracteriza evoluția relațiilor româno-elvețiene? — Nu pot decit să constat că legăturile bilaterale intre țările noastre se consolidează în mod constant. Interesul elvețienilor pentru România s-a manifestat, imediat după căderea comunismului, prin multiple inițiative ale unor persoane particulare și prin acțiuni de solidaritate ale comunelor Mulți oameni au venit și vin încă in România cu ajutoare. Multe sate elvețiene s-au înfrățit cu sate românești. Schimburile comerciale și fluxurile turistice n-au atins încă cifrele de acum cincizeci de ani, dar nu se poate recupera în doi ani ceea ce a fost distrus in timpul a atH de multor ani. Progrese se Înregistrează însă, recent am parafat, respectiv semnat, acorduri asupra protecției investițiilor, contra dublei impuneri și asupra unui ajutor financiar. Sunt din ce in ce mai mulți oameni de afaceri elvețieni care se angajează în România. Nu există, Intr-adevăr, afaceri spectaculoase Intre Elveția si România dar prefer progrese constante și stabile unor fluctuații abrupte. — Europa se află într-o continuă schimbare. Elveția ar putea adera în viitorul mai mult sau mai puțin Îndepărtat la Comunitatea Europeană. In acest context cum vedeți amplificarea raporturilor dintre țările noastre? — România și Elveția sunt confruntate cu provocarea pe care evoluția de pe continentul nostru și noua structură europeană i-o pun în față. In lunile și anii viitori, toate țările Europei trebuie să-și caute locul și poziția vizavi de ceilalți. Este datoria noastră de a urmări această dezvoltare de a stabili legături armonioase cu celelalte țâri și de a contribui activ la această nouă construcție pentru ca ea să fie durabilă și fdină de succes. Este clar: cu cit Europa va fi mai unită, cu atît drumurile noastre se vor intersecta mai mult iar interesele noastre vor fi mai convergente. A consemnat, VICTOR LUPU AGENȚIILE DE PRESĂ MAI TRANSMIT E PREMIERUL REPUBLICII TURCE A CIPRULUI DE NORD, DL. DERVIȘ EROGLU, a declarat recent următoarele cu prilejul unei conferințe de presă organizată in legătură cu întrevederile ce se desfășoară la New York In problema cipriotă : „Singura autoritate în problema unor cedări teritoriale este poporul. Chestiunea pamintului are un aspect concret. Nu putem accepta o rezolvare care să-i pună pe drumuri pe ciprioții turci, transformați din nou in imigranți. Există o Republică Turcă a Ciprului de Nord cu granițe bine stabilite și nu poate intra in discuție cedarea vreunui sat sau a vreunui rîu. Ar fi mai bine ca in locul unor tratative indirecte, liderii celor două comunități să discute direct frăminturile insulei“. (Agenția T.A.K.). • DOI PALESTINIENI răpiți de trei zile in orașul ocupat Gaza au fost găsiți morți vineri dimineața în această localitate — transmite A.F.P., citind surse palestiniene. Cei doi, avind virsta de 23 și 18 ani, suspectați de „colaborare“ cu rările israeliene, fuseseră autorizați de la domicilul lor de radioameni mascați. Nu s-a oferit nici o informație in legătură cu circumstanțele morții acestora. • MINISTERUL APARARII IRAKIAN a denunțat cinert viitoarele manevre militare americane duse drept in Golf, calific inprovocare“ si „demonstrație de forță“ — transmit» A.F.P. In perioada S—19 august a ml prevazut« manevre militare kuweitiano-americane in baza acordului de cooperare și de apărare semnat de cele două țări în 1991. • GUVERNUL ALBANF.A afirmat că va acorda populației a compensații pentru preturilor la bunurile majorarea alimentare de bază, prevăzută să intra în vigoare de la 1 august. Compensația însumează 280 leka (2.8 dolari) pentru fiecare persoana, lunar, după liberalizarea prețurilor la majoritatea bunurilor de consum. t Încercarea de lansare a economiei de informează agenția Reuter, piață, recepționată de Rompres. • UN AVION AL COMPANIEI THAI AIRLINES, la bordul căruia se aflau 210 persoane a dispărut vineri, pe când efectua o cursă între Bangkok și Katmandu, unde urma să aterizeze la 12:S5, ora locală. Echipa de la turnul de control de pe aeroportul din Katmandu a avut ultimul contact cu membri ai echipajului cu o oră înainte de momentul prevăzut al aterizării, menționează agenția France Presse, care transmite știrea. (Urmare din pag. 1) In luptele de pe Nistru. Sâ lăsăm la o parte detaliul istoric asupra determinărilor, complet diferite care animă beligeranții și să reținem că era vorba de un rico Tratat de la Varșovia. Desigur, altfel machiat, cu uniforme noi și avind obiective... nobile. Forța, așa cum arăta pe hîrtie, era de intervenție — dar nu a C.S.I. In afara Rusiei și a Ucrainei^ membre cu acte în regulă, și a Moscovei, marcată de ambiguitatea „observatorului“. România și Bulgaria, invitate să participe, nu aderaseră la C.S.I., la data nașterii atît de puțin faimoasei convenții. Pactul rămas în dotarea experților și a a istoricilor. In Transnistria, „căștile roz“ nu au introdus cu pompa noua ordine și noul climat, pentru motivul suficient ca proiectul a sucombat intre mape. Bulgaria a refuzat rapid și sec. România a refuzat echivoc și vivace: la Helsinki, unde lucra pentru Conferința multi-general europeană, domnul Ion Iliescu s-a grăbit să declare câ „da. România este de acord, dacă toate părțile interesate sunt de acord“, iar la București parlamentul autohton a emis o declarație în care pasa Consiliului de Securitate sarcina ingrată de a manipula problema. Pe teren a rămas Igor Smirnov și ciracii invitați, astfel, de o conjunctură protocolară să-și vadă mai departe de patima războinică. Nu este nici prima, nici ultima oară cind gherilarzii mărunți, dar foarte tenaci, sunt lăsați să-și facă de cap intr-un context Internațional care pare ordonat de funcția disciplinară a marilor puteri. Această funcție comentată insolent și In raport cu dispoziția intimă a analistului — cînd de „reașezare a păcii In drepturile firești“, cind de „jandarmeria internațională" — sa manifestă spasmodic și scapă de sub zodia principiului regulator, cînd sovieticii au intrat. In august 1968, in Praga, singurul rezultat efectiv al acestui asasinat (in afara asasinatului propriu-zis) a fost creșterea rîndurilor membrilor de partid in România. Occidentul a emis declarații înaripate și necrologuri doctrinare, dar nu a mișcat un deget. Echilibrul terorii era prea echilibrat, iar zonele de influență prea clarificate, pentru a risca cineva introducerea de scaune acolo unde se convenise să nu existe așa ceva. Cînd americanii au intervenit in Golf, declanșind cel mai simandicos bombardament imaginat după cel de-al doilea război mondial, sovieticii nu au crocuit la rîndul lor, puternic sprijiniți de alibiul ca, de fapt, nici nu mai existau. Sfidarea americană s-a consumat elegant, in aplauzele cordiale ale comunității internaționale tulburate plăcut că democrația noului continent tocmai ciștigase războiul cu estul fără a consuma un singur glonț. Gloanțele trase in România erau de producție românească, iar „genocidul“ rămînea o afacere internă... Numai că „furtuna deșertului“ a fost urmată de „mama bătăliilor“. Saddam Hussein rămas intact, a ieșit de sub miasipuri fără nici o zghietură și a început să batjocorească viguros Casa Albă, prin tertipuri mărunte și tertipuri gigantice. Bush nu se lasă. Il descrie pe patronul Bagdadului in termeni de o rară simplitate : „bruta, dictatorul și negustorul cu moartea“... Frumos. Masele impozante de naivi din lumea Întreagă nu Ințeleg, Insă, nimic. America Învingătoare, sprijinită de logistica întregii lumi „civilizate“, înghite gălușca . Saddam ține echipele de control internațional la ușa din dos a Ministerului Agriculturii, unde s-ar aflablioteca burdușită de secrete biarmatei Irakiene. Faptul că marile suspansuri strategice sunt disimulate în arhiva acestui minister este o problemă a administrației locale. Dar cu staff-urile de experți nu au acces la documente și că «In» ținiți de la Agricultură la Ministerul Sportului pentru a pune mina pe cheia apărării lui Saddam asta e cam mult... Dar unde merge mia, merge și suta. Mai la nord, Miloșevici atârnă o mănușă asemănătoare, își transformă Ura intr-un lagăr de refugiați și pune pate uscate pe un foc de lungă perspectivă. America se alertează, NA.TO. se alertează, C.E.E. »• alertează ,pliâ și România, plătind din greu consecinței« embargoului. Intră In acest purificator. Rezultatul ? I delir cunoaștem. In Iugoslavia nu merită sâ Înceapă o „mamă a bâtăliilor.... Sfidarea se acceptă pa teren ți se respinge, demn și inutil, in declarații elegant dactilografiate. De curtnd. In mic. In Columbia s-a intimplat un lucru asemănător : Escobar, regele drogurilor, a șters-o din pușcărie, cumpanindu-și libertatea cu sumă care ar pune cu botul pe o sabe bugetul unei țări în curs de dezvoltare. La ieșirea din detenție nu a fost întimpinat de fanfara guvernului sau de reprezentanți ai poliției și jandarmeriei în uniformă de gală — ceea ce este o simplă scăpare de protocol. Pe viitor, se impune ca sfidările să fie asezonate adecvat, cu umilința entuziastă față de calibrul cocoșesc al demersului. Bărbăția neregulamentară merită să intre un anal, nu numai prin conținut, dar și prin formă—