Transilvania Jurnal, august 2000 (Anul 3, nr. 697-723)

2000-08-09 / nr. 704

TRANSILVANIA JURNAL - MiErcuri, 9 augUSt 2000 Lagăr de reconversie profesională? Un milion de dolari pentru șomerii din Transilvania La Cisnădie, în județul Sibiu, se va deschide în luna septembrie un centru teritorial de reconversie profesională pentru adulți, care va deservi întreaga Transilvanie. Proiectul va primi din partea Băncii Mondiale o finanțare în valoare de un milion de dolari. Acești bani vor fi destinați dotării centrului, care va fi unul din cele mai mari din țară. El va funcționa în incinta fostului spațiu al Grupului școlar de Industrie ușoara, proprietate a Primăriei Cisnădie. Costul lucrărilor de reabilitare a clădirii vor fi suportate de Agenția Națională de Ocupare și Formare Profesională (ANOFP), care va investi în acest proiect peste 5 miliarde lei. Centrul de reconversie dispune de spații pentru pregătire teoretică și practică (ateliere de producție), precum și de dom­itoare și săli de masă, pentru persoanele din alte județe. Costurile pentru cazare și masă vor fi acoperite, parțial, din fondul de șomaj. Centrul de la Cisnădie va fi unul din cele șase centre teritoriale de reconversie din țara, alaturi de cele din Vâlcea, Craiova sau Turnu Măgurele, toate amplasate în zone dintre cele mai afectate de șomaj, după închiderii fabricilor care concentrau aproape întreaga forța de muncă a zonei. Și angajații pot lua parte la cursuri Proiectul a fost inițiat de fostul prefect de Sibiu, Nicolae Dorin Pârvu, actualmente directorul ANOFP și are ca scopuri pregătirea și perfecțio­narea profesională a persoane­lor care beneficiază de ajutor de șomaj, de integrare profesională sau alocație de sprijin. Școlarizarea șomerilor se va face pe cheltuiala ANOFP, însă de aceste cursuri pot beneficia, contra cost, și persoanele încadrate în muncă, dar care doresc sa-și schimbe profesia. .. Apreciez că, prin acest centru, vom putea școlariza anual circa 1500 de șomeri. Vom oferi o gamă diversificată de cursuri, în funcție de cerințele pieței muncii și de specificul zonei. Principalele domenii pe care le vom acoperi sunt construcțiile (pavatori, zidari, tâmplari), sfera serviciilor turistice (bucătari, ospătari, recepționeri, cameriste), confecții îmbrăcăminte și marochinarie, operare PC și contabilitate, însă suntem deschiși și la alte propuneri, cum ar fi, spre exemplu, montatori de placi Rigips sau restauratori, o meserie specifica pentru zona Transilvaniei", ne-a declarat, ieri, Gheorghe Minune, șef serviciu Ocupare în cadrul Agenției Județene pentru Ocupare și Formare Profesio­nala Sibiu. Infarct pe Creasta Făgărașului Un inginer în vârstă de 31 de ani, din Oradea, a murit duminică seara, pe Creasta Făgărașului, în apropiere de stațiunea Bâlea Lac. Călin Marius Piroș plecase la sfârșitul săptămânii trecute să-și petreacă concediul, împreună cu câțiva prieteni, în Munții Făgăraș. Duminică, după-amiază, grupul plecase de la Cabana Bâlea Cascadă, spre Bâlea Lac, cu gândul de a urca pe Creasta Făgărașului. Pe parcursul ascensiunii, Călin a început să simtă junghiuri tot mai puternice în zona inimii. La un moment dat, s-a oprit și a rugat un prieten să-l însoțească înapoi la cabană. Pe drumul de întoarcere, chiar la baza pantei abrupte pe care urcaseră, în apropiere de Lacul Bâlea și la doar câțiva metri distanță de telecabină, Călin s-a prăbușit la pământ, fără vlagă. Salvamon­­tiștii alertați de tinerii din grup au încercat să-l resusciteze pe bihorean, dar efortul le-a fost în zadar. A doua zi el a fost transportat la Sibiu. Medicul legist, care a efectuat autopsia, a stabilit drept cauză a decesului, insuficiența cardiorespiratorie urmată de un infarct miocardic. Radu ANDRONE S.C. PAX­TRANS S.R.L. ZALĂU str. Sărmaș nr. 4; tel . fax 060-615870; tel. 094-573813; web: www.paxtrans.ro.ro; e-mail: paxtrans@rovena.ro PLĂCI ONDULATE „BENZOL” CU 15 ANI GARANȚIE­RI PENTRU: sere, garduri, depozite reci etc. CULORI: galben, verde, transparent, albastru, fumuriu semiacoperișuri — căutăm distribuitori — 5 Moții își uită tradițiile Obărșa, leagănul olăritului moțesc, mai are patru olari La capătul unui drum care începe la Baia de Criș, cotind la stânga din Rișculița, la câțiva kilometri după ce se termină asfaltul, se află satul Obârșa. Străjuit de un platou aflat la cîteva sute de metri deasupra sa, satul Obârșa este leagănul olăritului din Țara Moților. Din moși-strămoși, cei de aici trăiesc, sau, mai bine zis, trăiau din olărit. Gospodăriile mari, arătoase lasă să se înțeleagă că aici, odată, se cîștiga bine din olărit. La ora actuală, în sat mai sunt patru meșteri care trăiesc drama dispariției meseriei lor, care a dus faima satului în zări. Demult, în centrul satului se organiza un târg al meșterilor. Cu timpul tradiția s-a pierdut, pe măsura ce meșterii bătrâni au trecut în lumea celor drepți. De trei ani încoace, la Obârșa s-a reluat organizarea târgului. Mutat din sat pe platoul amintit, numit „La lacuri ’, deși în zonă nu se află nici un lac, târgul s-a adaptat timpurilor pe care le trăim. Dacă pe vremuri oamenii veneau cu căruțele, acum urcă pe deal cu mașinile. Muzica populara lasă,încet-încet locul manelelor. In noaptea ce precede ziua tîrgului, pe platou se organizează discotecă. Printre olari sau cioplitori în lemn și-au făcut apariția tarabagii cu blugi și kitsch-uri. Adaptat la vremea pe care o trăim, târgul reface însă tradiția. Spectacolul de folclor autentic, care se desfășoară pe scena construită pe platou, copleșește muzica de la tarabe sau fârâitul telefoanelor celulare. Meșterii mai au o șansă să se întâl­nească, să schimbe impresii și nemulțumiri. „Poate nepoții vor să învețe meseria“ Pământul se aduce cu căruța dintr-o vale aflată la câțiva kilometri depărtare. După ce este amestecat cu apă și frământat precum aluatul pentru pâine, pământul prinde formă sub mâna olarului care acționează cu piciorul roata. După ce a primit forma finală obiectul este pus la ars. Focul se face cu lemne. In cuptor se pun aproximativ 50 de piese - oale, ulcele, ghivece. După prima ardere, femeile decorează obiectul, care este apoi dat cu un fel de smalț și pus, din nou, în cuptor. Stocate în șoproane sau șuri, oalele sunt încărcate în mașini și iau calea târgurilor. Durerea mare a celor ce mai practică meseria este că nu au cui să o lase. Mircea Borza, decanul olarilor din sat speră că nepoții lui vor prinde drag de meserie. Daca nu, meseria se va stinge. Meșteșugul transmis din tată-n fiu vreme de secole va pieri devenind o noua victimă a modernismului. Crucea de pe platou se vede noaptea Pe platoul pe care are loc târgul se afla o cruce de marmură. Pe timpul nopților este luminată în permanență, fiind vizibilă de la kilometri distanță. Primarul comunei, Tiberiu Octavian Tămaș, ne spune că de mic copil visa să urce cu mașina pe platou. “De când am fost ales am hotărât sa fac din nou zona cunoscută, așa cum era pe vremuri. Crucea este singurul monu­ment din țara ridicat pentru pacea, liniștea și fericirea oamenilor din sat. “ de__________ Lucian Stanciu

Next