Transilvania, 1870 (Anul 3, nr. 1-24)
1870-07-01 / nr. 13
»56/ ----Acesta foaia ese t'lA cate 3 cóle pe luna ^ si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii asociatiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 10 franci cu porto L iv, postei. r/ y -------------îVw. Abonamentulu se face numai pe cate 1 ani intregu. Se aboneza la Comitetulu asociatiunei in Sibiiu, sau prin posta sau prin domnii colectori. ------------Nr. 13. Brasiovu 1. Iuliu 1870. Amilii Hi. Fai’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu. Fragmente din istori’a lui Ioanu Bethlen. (Continuare). 1665. In Ianuariu se arata duoi cometi sî nisce meteori, de carii lumea se spaimanta forte. Miserere oh Iehova nostri! misere secundum magnam misericordiam tuam, striga I. Bethlen catra Dumnedieu de fric’a meteoriloru. Scientiele fisice adeca lipsea din Ardealu. Pe la Craciunu venise unu turcu betranu, trimisu in calitate de comissariu dela pasi’a din Oradea cu scrisori dela m. veziru pentru derimarea Székelyhidei, era dela sultanulu pentru regularea hotaratoru. Inse din tota acea missiune nu s’au alesu mai multu, decatu cu acelu talchariu de turcu betranu sî vulpenosu, care incepuse a vorbi de susu sî cu amenintiari, molcomitu cu cinci mii de taleri, se reintorse la Oradea si de acolo la Albia greca, unde era vezirulu in ernatecu sî unde ardelenii inca avea de agentu (orator continuus, Kehaia-bei) pe Lad. Baló, era de trimisu estraordinariu pe Christoforu Pascu (Pasko), era acri mai tihniseră sî cu acelu turcu pe unu june din curtea principelui. Din partea Transilvaniei pasi’a fu provocata, ca se trimită comissari pentru regularea hotaratoru, elu vnse sî toti ai sei vedea bine, ca prin regulare au se perda fóarte multu, asia in locu de a trimite comissari, au trimisu ecsecutiuni cu amenintiare de moarte asupra toturoru trenuturiloru si sateloru ocupate de turci talcharesce. Din partea Transilvaniei se aleseseră spre acelu scopu cinci membrii in comisiune. Alta neplăcere foarte mare cu nemţii. S’au vediutu mai susu, ck Mich. Teleki fusese trimisu de catra dieta la nemţi si ck avuse instrucţiune a spune verde, ck Transilvania nu afla neci una securitate in pacea inchiaieta etc. Teleki merse la Rhottal. Acesta’lu scoase din minte, pentru ck ’isi spuse curatu, ck deca ardelenii nu vom depune unu feliu de promissiune de fidelitate catra imperaturu, ostile nemtiesci nu voru esi din cetati. Spre acestu scopu Rhottal trimise prin Teleki una formula gat’a. Ardelenii o respinseră dîcendu, ck ei nu potu minţi cu atkta nerusinare; asia ei compunu alta formula, in care inca intrara destule complimente servile, totusi după acelea orasi se reintoarsera la greomentile (napastuirile) loru, era mai anume dechiarara, ce pre catu Oradea va fi in manile turciloru, de securitatea Transilvaniei nu poate fi vorba de locu. Turcii de candu tienu Oradea, ocupara prin pregiuru patrusprediece castode pana la Beiusiu înainte*), apoi făcu incursiuni in tienuturile Cetate de petra, Crasn’a, Solnocu de midiulocu întregi, cumu si in cateva parti din corn. Clusiu, Doboc’a, Solnocu din launtru, Aradu, Bechesiu, Zerindu et Zarandu, pe care toate voiescu se le ocupe cu armele, adeca mai diumatate, catu facea pe atunci Transilvani’a intreaga. Cu toate acestea, ocupatiuni si incursiuni turcesci, cu toate ca acumu Banatulu cu fortaretiele Lugosiu, Inén (Jenő), Caransebesiu, Cetatea-jidoveasca (Zsidovár), Becu, Desnea si chiaru Oradea nu mai sunt in posesiunea Transilvaniei, ci in a turciloru, totusi tributulu Transilvaniei care se platesce la turci, se urca dela treidieci de mii la optudieci de mii de taleri. La tóate acestea principele sî diet’a pretendu vendecare. Acestu documentu porta dat’a Elisabetopole (Ebesfalva) 2. Februariu 1665. Candu a cititu cornitele Rhottal acestu actu, s’a facutu focu de mania, si infruntandu aspru pe Micii. Teleki ’ia dîsu, ca ardelenii voiescu se dea imperatului instrucţiuni (Vos sacratissimae imperatoriae Maiestăți praescribere studetis, quasi ope vestra indigeret), ck ei defaima pe consiliarii imperatesci, ck voiescu se insiele pe imperatulu, ck ambla cu siold’a, ck ardelenii n’au meritatu binele (?), cktu le făcuse imperatulu etc. Teleki se sparie de gur’a lui Rhottal, era acesta infuriatu purcede la Vien’a fara neci unu actu din partea ardeleniloru. După atâta perdere de tempu ardelenii se favoiia ca se trimită dreptu la Vien’a pe Dion. Bánffi cu instrucțiune, ca se cera acolo pe locu inplinirea toturoru domniteloru comunicate plenipotentelui Rhottal de diuce ori, la care mai adaosera, ca imperatulu se nu patrocineze pe fanatici si se nu sufere persecutarea protestantiloru in Ungaria. Nimeni nu așteptă vreunu resultatu bunu dela missiunea acesta. Cornițele Rhottal cu promissiunile sale cele splendide insielase de ajunsu pe ardeleni; de aceea se dete si lui Dion. Bánffi instrucțiune secreta, alu cărei intielesu era, ck deca va vedea elu, ck afacerile Transilvaniei in Vien’a se temanda sî traganescu, seu ck sunt tractate cu despretiu, atunci se depună cu toata solinitatea unu protestu in numele „statuum Regni Transilvaniae, coram Deo et orbe *) Se pare ca acelea castele nu era decâtu case de locuitu de ale aristocratiloru, pe care turcii taiati inpregiuru le rapea dela cei botezati. 25