Transilvania, 1873 (Anul 6, nr. 1-24)
1873-08-15 / nr. 16
188 — de frumosulu dreptu legale, prin care s’a facutu in 3. Iuriu alegerea representantiloru dietali (pestane Trad.) in partea de susu si de diosu a cortului, inse in cea dein urma nu fkrt multa cérta de partide. In acestu tempu s’a inceputu miscarea intre romani, caci recrutarea escrisa de ministeriulu ungurescu nu s’a potutu esecutu, pentruca in multe locuri i s’a opusu resistentia. Reportandu-se acésta la locurile mai inalte, de acolo s’a ordonatu „verbungulu“*) ca astfeliu se domolesca passiunile. La inceputu acesta aru fi mersu camu binistoru, inse mai tardiu asemenea datu de resistentia, mai alesu in comunitatea Bati’a , cu locuitori baiesi romani si germani, de unde verbuncasii numai intre mari pericle se potura mântui. De acumu incolo apoi neascultarea cerbicosa contra dispositiuniloru comune se latia totu mai tare, asemene positiunea amenintiatoria a poporului de î’endu, si alte mai multe simtome, d.e. apeluiile scrise, cari provocă la pregătire, si cari tare pi'inse de autoritati, cu unu cuventu, tóte aretau limpede, ca poporulu se agita cktu se póte de forte. Comitetulu representativu, dein partea sa facil tate cele posibili, spre a inlatura fortuna ce se apropia cu pasi gigantici, tramitiendu dein nou in fîa-care comunitate comisari, cari se luminedie pe poporu si se-lu îndrume la ordine si pre calea legale; inse comisarii, nedispunendu de neci unu feliu de potere armata, pr’in care si-aru fi sustienutu autoritatea, toate instiintiele loru au remasu fara succesu, si astfeliu ungurii asceptau cu resolutiune muta presimtitele loviture ale sortii. Dupe septemane, după ce s’au intemplatu cele enartate, au inceputu a se desvolta infioratoriele intemplamente, ale caroru parechii se afla in rescol’a dein 1784, candu Hori’a, Closc’a si Crisianu, supremii conducători, rescolandu poporulu acestui cottu, au macelaritu in celu mai infricosiatu modu ungurimea dein cotulu Zarandu si le-au nimicitu averea loru intréga. (Amintit l a istoria a an. 1784 se poate ceti mai pre largu in opulu premiatu alu dlui Paulu Kozma, fostu comite supr. alu acestui cotu, mai tax’din consiliariu la tabl’k supr. Titlulu opului este: „Descrierea geografica, statistica si istorica a cotului Zarandu“ **). ’ Acésta este introductiunea lui Baternay. Espeptoratiunile ce se afla si aici, potu fi de ajunsu, ca se se poata conchide la cele dein partile pagineloru tiaste, pre cari, după cumu diseiu, le voiu trece si voiu continuă partile, in cari Baternay inchiaiendu multimea lamentatiuniloru si injuratureloru, nu enarra lucruri de interesu generale. Inse dupe notitie, ce Baternay le face in aceste pagine, nu le potu trece. Un’a este ck pre tempulu revolutiunei comitatulu Zarandului avea 51,323 romani si 710 magiari. Alt’a, ck loculu „Monastirea“ are numirea de acolo, ci mai înainte pre acestu locu a statu unu claustru alu romaniloru uniti, ale cărui pamenturi le folosesce si acuma preotulu rom.unitu dein comunitatea Bucuresci. Partea a siesea o începe si continua astfeliu: „După suferindele magiariloru dein acestu comitatu, trecuti prin atatea perierile si aprópe de peiire, devis’a „ar’a a sunatu“ trinceputu a apesa si pi’e romani, căci cavalerii luptători au pornitu călări spre a infrena pe irritatii, caii voiau se estermine pe descendenţii loru. Botzko, comisariulu reg. si maiorulu Gáli, audiendu despre starea magiariloru dein Zarandu, si-au propusu a-i mântui si cu total abnegatiunea, au si inceputu a esecuta propusulu loru. Astfeliu in poterea nopţii atacata cu 350 pedestri gardisti naţionali, cu 90 si vreo câtiva călăreţi regulari si cu unu turul de 6 pundi, castrele de mai multe mii romani dein apropierea comunei Gura voiu si ii luai’a la fuga astfeliu, in cktu potura petrunde plina la Halmagiu, tki’a a dă de vreo resistentia. Ajungindn aici 300 romani descolati, condusi de Cheudi, cu temeritate de durk peptu cu ostea magiara, inse numai decatu se imprasciara, dupace ungurii descarcara tunulu a dupa ora, eia Chendi fu prinsu pre campulu luptei si, dupace ungurii năpădiră cu graba asupra orasiului, au mai prinsu pre Eufemiu Moga si alti conducători romani. Totu in nóaptea dilei aceleia, maiorulu romanu Tobia Millaloviciu, desertandu, conformu planului compusu in consiliulu de resbelu, trenutu in Bradu, se duse dreptu in Halmagiu, la Ladislau Gáli, conducatoriulu unguriloru, si comunicandu-i planulu romaniloru, se imbiia unguriloru si de conducatoriu. Mai tardiu apoi Gáli a avutu se multiamesca informatiuniloru lui Tobia invingerea reportată la Ternav’a. Aici la Halmagiu ostea lui Gáli s’a mai imultitu cu 300 gardisti magiari dein Bihari’a. In 8. Nov. Gáli sciindu, cai Baia-de-Crisiu si mai alesu in Bradu se tienu prinse mai multe familii unguresci, a pornitu cu tota astea sa spi’e Bai’a-de- Crisiu, ca se le mantuiesca. Inse esindu dein pădure si plecandu crti’a drumulu de tiera, castrele romaniloru de 20,000 barbati sta inaintea unguriloru pre plateaulu dela Te r na va*). Eroiculu comandante, cunoscandu dein esper’ientia apucaturele bellice ale romaniloru, după planulu seu de resbellu, compusu mai înainte, dispuse pentruca romanii cari voiau se impună numai prin numerositatea loru, se nu scape asia usioru deinaintea loru, ca o parte a pedestrasiloru se se postedie pre dealurile de cktra media-noapte, călăreții chtia media-di, după cursulu Crisiului, impunendu-le totu-odata, cu cu incetulu cu incetulu se inchidia drumulu, ce duce la Bai’a-de- Crisiu. Acesta a facutu-o poate pentru cu romanii. *) Involamentu de buna voiia. Eed. **) Se poate citi si mai bene la Aless. Szilágyi A Horavilág Erdélyben, 1871 si c. D. Teleki Hora támadás története, 1865 si altele. Eed. *) Dupe mii, nu dupedieci de mii. Baternay a vediutu cu ochii si cu fantasi’a lui Don Quichot. Eed.