Transilvania, 1876 (Anul 9, nr. 1-24)
1876-07-01 / nr. 13
-----------eOu\i "11%® Acesta faia ese I cale 3 cóle pe luna 1 si costa 2 fiorini v. a. I pentru membrii asoj cialiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate ■ ^ 1 galbenii cu porto, postei. cfy SCfU li«Vvt/»^Ot. i\r. 13. Brasiovu 1. Iuliu 1876. * Abonamentulu se £ face numai pe cate 1 ani întregii. Se abonedia la Cornnteni Iii asociatiunei in Sibiiu, sau prin postasca prin domnii colectori. wk ----------------------'tor^ot. Antim IX. TRANSILVANIA. Foi’a Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultura poporului romanu. Sumar iu: Fabrica de catranitie seu aprendiori din Paraidu. — Articlii militari. (Continuare.) — Moralulu coruptu alu Talmudistiloru. (Urmare.) — Documente historice din 1848 et 1849 (Urmare). — Procesu verbale. Fabric’a de catranitie seu aprendiori din Paraidu. Odorheiulu secuiescu in diu’a inaltiarei Domnului nostru Isusu Christosu 1876. Amblandu in dilele trecute in un’a escursiune oficiosa pana la Paraidu, amu avutu ocasiune a cerceta si vedé fabrica de catranitie sau aprendieri*) dela Paraidu, dinpreuna cu toate intocmirile si aparatele apartienatore de ea, precum si pre lucratorii din acea fabrica, si amu fostu preste asteptare incantatu despre acea buna intocmire, care varsa in acelu tienutu atata suma de bani, si fabrica celu mai mare productui naturale, lemnulu, intr’unu modu atatu de usioru si atatu de rentabile pentru economia nationala! Deca nume insielu, in Transilvani’a se afla numai 4 fabrice de catranitie, si anume, in Clusiu, Brasiovu, Alb’a-Iuli’a si Paraidu. Cele din Clusiu si Alba. Iulia abea esista, abea merita a fi numite fabrice, pentru ca afara de fabricarea catranitieloru célor mai ordinarie, nu au progresatu intru nimica, cu fabricarea catranitieloru, sau aprendioriloru asia numite de salonu nu se ocupa de locu, productulu loru e atatu de pucinu, catu ele nu producu intru unu anu intregu atatea catranitie, cate produce fabrica din Paraidu intr’o di, apoi afara de acesta suntu atatu de primitive, catu actu mai ce nu le cumpera neme. Fabric’a din Brasiovu pre catu numai o iarta capitalulu despre care dispune si despre care se dice ca abea aru ajunge suma de 50.000 fl. v. a., de si are intocmiri mai bunisiere, desi se ocupa si cu fabricarea catranitieloru asia numite de salonu, dispune de asia mice stabilimente, catu abea este in stare a produce intr’unu anu intregu atatea catranitie, cate produce fabric’a din Paraidu intr’o luna de dile. Tóate aceste trei fabrice luate laolalta, nu producu atata suma de catranitie, cate se consuma singuru numai in Transilvani’a, apoi ca se mai espórte ceva si afara de patria, au feritu Domnedieu**). Si deca pre langa tóate aceste fabric’a din Brasiovu totusi mai espórta unu cuantu orecarele si preste fruntariei» Transilvaniei in Romani’a, apoi aceea este a se adscrie apropierei celei mari si nemidialocite ce o are acesta cetate de confintele României, precum si comerciului cotidiana, ce’lu intretiene acesta cu Canaanulu Europei, cu Romani’a libera. La acesta avantagiu estraordinariu, in care se afla fabric’a din Brasiovu, mai concura si acea impregiurare, cu proprietariulu fabricei de Brasiovu domnului. Zeii sciendu-se folosi de gustulu si plăcerea romaniloru, lasa ca inscriptiunea de pre boiticele cu catranitie se se puna in limb’a romaneasca, buna-oara ca cumu aru fi unu fabricații romanescu, si prin acesta ’si casciga fabricateloru sale o trecere si teferintia estranvdinnrin ... Ma vom a me ocupa cu fabncele de catranitie dela Brasiovu, Clusiu seu Alb’a-Iuli’a, caci tóate laolalta suntu atatu de mitutele, catu nu merita atențiunea natiunei romane, nu voiu a face reclamu in interesulu fabricei dela Paraidu, pentru ca desi proprietariulu aceleia este unu germanii din Vienna, totusi ea este o fabrica secuiésca, secuii i tragu folosulu in cea mai mare parte, apoi pe noi pucinu ne importa la care din aceste fabrice le va merge mai bine ori mai reu, care nu talia in carnea nóstra, ci vreu singuru a arata, catu de mare folosu aru aduce unua fabrica de catranitie infiintiata prin capitalii romanescu in vre-unu locu, care este locuitu esclusivu de romani. Foloasele care li aru trage unu consortiu romanescu din si prin infiintiarea unei fabrice de catranitie, dependu dela fundarea unei fabrice de asemenea natura cu cea din Paraidu, si la casulu acesta, acele potu fi fórte considerabile; dara mai trebue se consideramu, ca acelu folosu póte fi fóarte mare nu numai pentru poporatiunea care s’ar’ afla cu locuinti’a in apropierea fabricei, ci si pentru possessoratulu de pădure, de unde fabric’a si-ari trage lemnele necessarie. In acestu casu proprietariulu padurei ’si vende productulu seu naturale la unu consortiu romanescu; consortulu lucra si fabrica lemnele cumperate dela possessoratulu romanescu, prin bradia si maniera romane, banii carii necesarmente e silitu a’i eroga. *) Se dicu si chibrite, tiara este barbarismu turcescu. **) Ve incredintiamu ca dela acésta din Brasiovu se esporta mereu in Romani’a, era concurenti’a sugrumatoare cu care lupta acolo, nu este cea ardeleana, ci este cea austriaca, unde sunt unele care dispun de capitaluri milioane. Red.