Transilvania, 1884 (Anul 15, nr. 1-24)
1884-07-01 / nr. 13-14
Nr. 13—14 Amilii XV, Sibiiu, 1—15 Iulie 1884. Acesta fuiaese câte 2 case pe luna si costa 2 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 6 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abondia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, sau prin posta sau prin domnii colectori. TRANSILVANIA. Fói’a Associatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu. Sumariu : Studiu istoricii asupra raporturiloru agrarie din Ungari’a si tierile adnexe. — Estrasu din alta epistola a dlui Dr. M. G. Obedenariu de data Roma 12/24 Februariu 1884, adressata dlui Dim. A. Sturdza, pressedinte alu Academiei romane si ministru de externe. — Schitte istorice despre Strigoi. — Starea femeiloru înainte si după crestinismu. — Manifestulu comitetului centrale alu congresului economicu din Romani’a. — Părțile rele ale conventiunei comerciale. — Bibliografia. — Post’a Redactiunei. Studiu istoricu asupr’a raporturiloru agrarie din Ungari’a si tierile adnexe. Periodulu. III. (Urmare). In descrierea raporturiloru agrarie din Ungari’a in periodulu II se vechiuza multele moduri, cu care omenii erau aruncați in serbitute barbara; de aici inse a trebuitu se urmedie, a si urmatu firesce micsiorarea numerului locuitoriloru, pentru că cine nu mai potea, caută midiulece cu se ruga dintr’unu statu unde nu există pentru ele nici libertate si securitate personala, nici de avere. Afara de acestea, expeditiunile cruciate începute pe la 1097 si continuate pana la 1291 adeca aprope doua sute de ani, in cari au peritu la 6 milione de omeni din Europa, au consumatu si din Ungari’o multime nenumerata de locuitori, de cari si asia statulu acest’a niciodată nu avuse in abundantia, ci tocm’a din contra, adeveratii barbati de statu puțini căti erau, simtiau tare lips’a locuitoriloru, fără cari unu statu nu merita acestu nume, căci elu remane totu deun’a seracu si espusu la invasiuni din afara. Spre a vindecă reusu acest’a si spre a face că omenii in locu se ruga din tiera, mai vîrtosu se intre in ea de airea, căti-va regi si consiliari mai prevedietori de ai loru sau incercatu că de o parte se istoredie sortea classei de locuitori cadiuti in fierbitate, era de alta se îndemne pe străini a veni si a se asiediă in tiera. Scopulu ântâiu credeau ei că nu voru ajunge prin decrete aparatorie contr’a rapacitatii si tiraniei oligarhiloru, ale caroru farade legi Pseudonimulu Timoleon le-a descrisu asta de bine in publicatiunile sale din anulu acest’a, era scopulu alu doilea se urmariă prin impartiri de privilegie forte pretinse la coloniști străini, precumu este cunoscutu din documente nenumerate. Se afla inse destule urme in documentele vechi si chiar in decrete de ale regiloru, din care ne convingemu, că cu tóta tendenti’a oligarhiei de a supune si înjugă pe tota lumea, totuși afara de nobilii privilegiați si de classele clericali, mai eră o classa numerósa de omeni liberi in person’a si averea loru, fără a fi numerati intre nobili. Mai eră si alte classe de omeni semiliberi, cu drepturi personali si cu dreptu de avere immobila (pamenturi, moșii), obligați inse cătra unii oligarhi, episcopi, monastiri sau cu cresicari contributiuni anumite si regulate prin acte formali, sau cu servitiulu militariu ori de securitate publica. Acestea classe nu s’au numeratu niciodata intre classele de sierbi, de iobagi, ci au fostu libere ab antiquo, si numai după lupte si calamitati secularie au fostu reduse in stare de sclavia, precumu s’au intamplatu d. ex. cu Cneziatele cele multe romanesci si cu asia numitele classe de Servientes castri, Jobagiones castri etc., cari că ostasi mai alesu pe la cetati si fortaretle de la fruntarie, serviau tierei cu armele, era intru altele erau liberi. Spre a ne face óre si care idea despre classele omeniloru semiliberi de inainte cu 700 de ani, vomu cită si acilea puține exemple. Regele Bela Norbulu are in a. 1138 o fundatiune pentru prepositur a Demes, prin care obliga pe 59 sate mici cu 761 familii, că acestea se dea monastirei in fiecare anu : diecimea din producte, apoi tóte la unu locu 1522 oi, 1522 ferdele de țarina, 1522 vedre de bere, 761 petrii de sare. Căte-va din acelea comune mai dedeau si 50 porci, 175 vedre de medii si 1000 de scânduri. Preste acestea tóte 59 satele mai contribuiau parintiloru călugări la dium a desta Margareta 4 boi ingrasiati, 30 oi din cele mai grase (pingvissimăs), 30 găsce, 40 găini, 20 grundi (petrii) de sare, apoi de serbatorile Nascerei Domnului 20 găsce, 40 găini, si 10 petrii de sare; toti atătea daruri aveau se duca si de Pasci. Aceiași locuitori mai aveau se ajute monastirei si la unele reparaturi, se-i cosesca si orbea din fenatiele ei. In alte părți prestatiunile (robot’a, munc’a) locuitorilor utierani erau si mai usiare; d. ex. cinci satuletie îs