Transilvania, 1885 (Anul 16, nr. 1-24)

1885-07-01 / nr. 13-14

Nr. 13—14 Sibiiu, 1—15 Iuliu 1885. Anulu XVI. Acésta faia ese câte 2 cóle pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu suntu membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porta postei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonédia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. TRANSILVANI’A. Fai’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cul­tur’a poporului romanu. Sumariu: Fabric’a de chartia mechanica dela Zernesci. — Epistol’a repausatiloru Simionu Barnutiu si Ioana Maiorescu adresata din Vien’a câtra românii dela Brasiovu la a. 1852 in cause nationali. — Unu documentu ca multe altele relative la genele bisericei romanesci. — Atheneu in capital’a României. — Colectiunea de documente istorice a profesorului Dr. Nicolae Nilles. — Caracterulu firmu, disertatiune pronunciata in adunarea generala a despartiamentului XII tînuta in Lapusiu in a. 1884. (Fine). — Procesu verbale alu comitetului assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu luatu in siedinti’a dela 12 Iuniu n. 1885. Fabric’a de chartia mechanica dela Zernesci. (Istoriculu ei). In dilele nostre se vorbesce si se scrie forte multu despre industria mica si mare, de casa, de professionisti adunati in corporatiuni si despre industri’a de fabrice. Intr’unu cursu anumitu de ani s’a vorbitu forte multu si despre cea de antai întreprindere de indus­tria mare mechanica realisata de câtra unu consortiu de romani, adeca despre Fabric’a de char­tie mediani­ca dela Zernesci in T­r­an­si­lvani’a. . S’a si scrisu câte ceva despre aceeasi fabrica intru o foia beletristica din Brasiovu; se pare inse ca aucto­­rulu acelei scrieri nu avuse la dispositiunea sa nici unu documentu si nici unu actu, care se’lu­puna in stare de a da lectoriloru sei o icoana credinciosa, informatiune au­tentica despre originea, desvoltarea, luptele, desastrele acelei întreprinderi si in fine de trecerea ei după 23 de ani din manile românilor, in manile altora. Preste acesta acea descriere pe lângă lacunele cele mari mai sufere si de anachronismi, cari nu potu fi trecuti cu vederea. La alte popoara bogate si forte înaintate in indus­triaa mare capitaluri de 2—3 sute de mii câștigate ori perdute, inseamna forte pagini, si se intempla de nenu­­merate­ ori, ca avuții loru arunca câte 2—3 sute de mii numai pe experimente forte problematice, la care se perde sum­a intreaga fara ca se audi pe cineva vaierân­­du-se. Facendu cu totulu abstracțiune, dela defraudarile colossali si criminali din epoc­a de fagia, vomu reflecta la locuri acesta numai la întreprinderi industriali reali­­sate cu multa grija si cu simtiu practicii, totusi nereu­site si mai curendu sau mai târdiu cadiute cu totulu. I Cu toate prevederile loru, o singura erore essentiala co­­missa au ascunsu in sine simburele morti ei, sau alu unui morbu indelungatu, precum se intempla la nascerea fiintieloru organice, de ex. a prunciloru. Dara ce le pasa popoareloru bogate si potente de asemenea perderi, care la ele se reparédia iute prin comerciilu de preste tieri si mari. Cu totulu altuceva este la unu poporu nu numai că celu românescu din Transilvani­a, dara ca si celu sasescu si ungurescu din acésta tiera. Pentru poporu cum sunt ale nóstre, doue si trei sute de mii sunt unu capitalu mare; de aceea si audimu pe cei cari le perdu vaierându-se ca de móarte, ca si cum ar’­sta se pera de foame. Amu avutu in cei treidieci de ani din urma de înaintea ochiloru nostrii o multime de casuri, in care unu numeru considerabile mai alesu de familii germano-sasesci au perdutu in câteva întreprinderi in­dustriali mai multe sute de mii, ba departe preste unu militim, precum se va vedea mai la vale. Asia dara daca risiculu in întreprinderi industriali este atâtu de mare si daca averile româniloru sunt asia de modeste, incâtu ei se nu poata încerca nimica pe te­­renulu industriei mari, fara a da preste perderi grele, cine a pututu farmeca pe românii din Brasiovu si Zer­nesci, câ se ’si bage capulu intr’o industrie mare, la care avea se perda? înainte de a intra in istoriculu fabricei dela Zer­nesci, trebue se dând respunsu limpede la întrebarea pusa acilea, pentru câ după aceea se intielegeau bine tote urmările. Cine a farmecatu pe români ? Respunsulu pate fie forte scurtu si categoricii: l’au farmecatu conjuncturele finan­­tiari si comerciali urmate după sugrumarea resboiului civile. Dara numai dintru atâta generatiunea de astadi si cea de mâne va intielege forte pagina, aproape nimicit. 13

Next