Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-10-22 / nr. 44
-- -PREȚULI pe sani 2 galbeni. Eghinina Momian C -- Aseasta foie eoe de inve ogire vertemana. Abonamentele se facp in Iausi la digestia foiei strada Talalaghiiog, iag in Vneptgesti si rghin distgiste la esreditoghiile rostelog. IAȘI. gioi 22 OCTOMVRIE 1859. f PREPUL pe s JNNe 22 anu 22 lei. ANUL I. REVISTĂ DIN LĂUNGRU. Iașii, 22 octomvri. Ziua de 28 septemvri 1859 va remăne însemnată cu negru în analele regenerărei noastre naționale! Această zi nefastă au trasu după sine ordonanța domnească din 2 octomvri, contrasemnată de D. N. Crețulescu, ministrul din lăuntru al Țerei Romănești, și prin care se decretă disposițiile provizorii asupra presei, în puterea cărora foile periodice sunt supuse unui regime diaconianu. Proibirile, în numeru de douăsprezece, sunt mai tot aceleși ce sti în legea de presă dată Moldovei din zilele răposatului Domnu Grigorie Ghica Însă, dupre decretul din 2 obctomvri care sancționează măsurile propuse prin jurnalul miniștrilor Măriei Sale din București, cu data din 30 septemvri, pentru publicarea unei foi severe, pe lăngă depunerea unei cauții de 5000 lei, încă și autorizarea prealabilă, și se adoptează sistemul prevestirilor ministeriale, după la numeru, înainte de a se suspenda jurnalul, după care apoi poate urma și suprimarea. Această suprimare se poate decreta, și fără prevestire, prin ordonanță domnească pe responsabilitatea ministrului din lăuntru. Curieriul Principatelor Unite, de joi 8 octomvri, publicăndu actele oficiale atingătoare de acestu nou regimu al presei, anunță că el încetează publicația sa din cauză că redactorii săi nu sunt pregătiți a împlini articolul 12 din instrucțiile guvernului. Acestu articolu 12 statuează condițiile sub care se poate deschide o foaie periodică. Naționalul dintr'aceeași zi, 8 octomvri, zice că ar fi preferitu ca măsurile luate în contra presei să fi fostu uniforme cu legea de presă din Moldova.... Dar orcumu ar fi, adauge confratele nostru, îm privința măsurilor luate voimu să știmu dacă suprimarea sau suspendarea jurnalului se va face fără judecată. Mai poate fi oare vorba de judecată, căndu se lase în arbitriul ministrului de a suprima o foaie și fără prevestire în puterea unei simple ordonanțe? Optu zile, însă, nu trecură de la decretarea acestoru măsuri, și ministeriul Crețulescu căzu. În locu'i se formă ministeriul Golescu (Negru). Reforma, din 11 octomvri, ne aduse o listă a noului ministeriu, ce nu se deosebește de aceea ce amu publicat'o în numerul nostru din 13 octomvri. Iată lista aceasta: D. Alecsandri, Esterioru. D. I. Ghica, Interioru. D. A. G. Golescu, Cultu. D. G. Crețeanu, ad integriim, Justiția. D. Cornescu, 4recerulu. D. I. Bălăceanu, Controlu D. Steriadi, Finanțe. Iar dupre altă listă, publicată de Stepa Dunărei, portofoliile finanțelor, al justiției și al trebilor militare n'ar fi decăt interimaru încredințate Domnilor Steriadi, Crețeanu și Cornescu; la justiție ar fi numitu D. Sc. Falcoianu, și la oaste D. I. Florescu. Asemine ministru la controlu ar fi D. Gr. Alecsandrescu (poetul), iar nu D. I. Bălăceanu, numitu din partea Țerei Romănești la comisia permanentă a Statelor dunărene. Nu știmu dacă acestu ministeriu au menținutu măsurile riguroase luate de predecesorul seu în contra presei. Căt despre arestările făcute în urmarea expediției polițienești din 28 septemvri, aflămu, prin Naționalul din 4 octomvri, că numai DD. Orășeanu și Chinezu au rămasu la închisoare. Se zice, adauge Naționalul, că s'au intentatu procesu astora după persoane. Căt despre D. C. Roseti, domnialui au intentat procesu pentru suspendarea Romănului. D. Cogălniceanu spontaneu s'ar fi însărcinatu a fi avocatul D-lui Roseti. Altă nimica nu se mai știe din București, decăt că M. S. Domnul încă de marția trecută, 13 octomvri, au plecatu să vie la Iași. M. S. de la Tecuciu s'au dus la Galați, de acolea au trecut la Ismail, și acum se zice că se află tot în Basarabia, singura parte a țerei pre care n'au vizitat'o de la înalțarea sa în scaunul domniei Principatelor-Unite. Pe astăzi, pe mine, M. S. se așteaptă a sosi în Iași. De aici de pe locu n'avemu altă mai însemnata a înregistra decăt preocuparea politică a prescchimbărei, după unii, iar după alții, a schimbărei totale a ministeriului. Speranțele cele mai vii sunt că noul cabinetu din Iași, ca să facă o dreaptă cumpănă cu cel din București, va să fie că nu se va putea mai progresistu. În publicu s'au și pusu nume înmlinte, așa, chiar Stepa au meritu de capu al noului cabinetu pe D. Costachi Negri, veteranul progresiștilor cu inimă. Altu nume, încă și mai probabilu, este al D-lui Panu, ilustrat ca membru al celui din urmă guvernămîntu interimaru. Mulți, însă, ar dori să vază pe acești duoi bărbați de perfectă probitate întrăndu de mănă într'unul și același cabinetu. Reproducemu, dupre Strepa Dunarei, după fragmente din constituția elaborată de comisia centrală și votată în 9 octomvri trecutu. Aceste țărimele, rupte din noul Statutu al Principatelor unite și aruncate publicului cu scopu de a'i face gustu de toată lucrarea înaltului corpu publicu de la Focșani, cuprindu numai după titluri, titlul despre Drepturile Romanilor, și titlul care este cel din urmă, despre Disposițiile Transitorii. După aceste după bucăți numai din întregul trupu al constituției, la care, precum ne asigură Stela, sunt încă înnădite după anecie foarte însemnătoare, nu putemu judeca despre toată maiestatea și frumuseța monumentului. Așteptămu, dară, să avemu denaintea ochilor întregu proiectul de constituție al Centralei pentru ca să'i putemu apreție, dupre cuviință, meritele și metehnele. De astă dată, atăta putemu zice, după o ăntăia luare-de-samă, după o examinare de rghimanașie, că comisia centrală au făcutu bine de și au apropriatu, în Declararea sa despre Drepturile Romaănilor, toate marile principii depuse în Actul constitutivu indirectu între marile puteari europene, și subscrisu la Paris în 7 (19) augustu 1858. Însă, adăogim, că prea onorabilii permanenți ar fi făcutu încă și mai bine dacă, în Statutul politicu votatu de domniator la 9 octomvri 1859, s'ar fi preocupatu mai puținu de a transcrie, bunăoară, sub nouă formă comentativă frumoasele disposiții constitutive ale articulului 46 din convenție, și altele, și ar fi căutat mai multu de a proiecta căte-va din legile speciale care recomandăndule acum viitoriului n'au făcutu decăt a amăna încă aplicarea, exercițiul Drepturilor Romanilor. Bată arătămu aici șirul de legi ce comisia centrală făgăduiește a da țerei în viitoriu, dar pre care țeara le aștepta acumu cu cea mai mare peste., Căci, de programe și de frumoase proiecte de hărtie este sătulă lumea noastră: ceea ce dorește din sufletu suntu căte-va legi înțelepte, unele din chiar acele înșirate de Centrală, dar a cărora aplicare dreaptă să fie mai cu samă asigurată prin o bună lege asupra responsabilităței mi- Mai bine acumu unu ou decătu niștrilor. la anul unu bou, eată ce potu zice Romănii cetindu, în programul Centralei, cele ce au făcutu și cele ce făgăduește să facă. Cele făgăduite sunt totdeauna partea cea mai frumoasă și încăntătoare. Iată ce legi ne făgăduește Centrala: - Lege asupra primirei și înaintirei Romănilor în funcțiile publice. - Lege asupra funcționarilor călcători libertăței individuale. Lege specială asupra obortrei privilegiilor a scutirilor sau a monopolurilor de clasă. lege specială asupra împămîntenirilor mică și mare. - Lege asupra funcționariloru călcători domiciliului. Lege specială pentru cazurile de espropriere. - Lege contra călcătorilor secretului scrisorilor și al depeșilor telegrafice. Lege pentru înființarea autorităței bisericești comune ambelor principate. Lege pentru regularea posiției clerului catolico-romani și a celoralalte culturi creștine, cum și pentru naționalizarea lor. Lege pentru subvenționarea clerului superioru. Lege pentru tratamentul clerului poporeanu. Llege pentru ținearea actelor civile (catastișele mitricești) de cătră autoritatea civilă. Lege pentru delictele de învățătură publică. Lege specială pentru reorganisarea instrucțiunei publice. Lege pentru înființarea juriului. Lege asupra întrunirilor prin case, și acelor afară din case. Lege asupra responsabilităței miniștrilor. Lege specială despre pedepsele acelor ce vor adresa plni sau plăngeri la streini în contra puterilor Statului. Lege pentru organisarea părței județiare, curte de casație, juriu, ministeriu publicu impise-- - - --