Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-12-03 / nr. 51
SCtibona Momina. 1 3-le, Elu trebuie să se sruciume ca toți arendașii spre a scoate venituri din moșie. 4-le, Elu trebuie să aibă și unu capitalu îndestulu de însemnatu în cunoștințe și în din hangașul bani pentru ca să poată eși culturei prin munca de boierescu. 5-le. Elu trebuie se facă o cultură rațională din care să scoată mai multu folosu decătu toți arendașii; prin aceasta elu dă o pildă prednică de imitatu, și moșia ce caută a agiunge a servi de modelu tuturoru, de unde s'au și datu cu dreptu cuvăntu la asemine culturi numele de modele. Cu aceste cinci condiții esențiale ale sistemului fermei modele, esploatația agricolă din așăzămăntul publicu al Statului se pune în împregiurările fie-cărei alte esploatații rurale din țeară, și caută a agiunge la unulu și același scopu comunu tuturoru acelor ce se ocupă cu pămăntul, adecă la a dobăndi căștigulu. Ferma modelă înse trebuie să dobăndească unu căștigu mai mare decătu celelalte ferme, de aceea pretutindene fermele modele au luatu în agiutoriulu isbutirei loru nu numai puterea științei clară și mărimea capitalului cu toate uneltele și mașinele agricole perfecționate. Rovilul numai prin uneltele perfecționate s'au deosebitu mai multu decătu prin capitalulu seu. Grinionul înse s'au deosebitu și prin mărimea capitalului și prin imitarea instrumentelor Rovilului. De aceea și unul și altul au pornitu propășirile agricole din Franția. Obiectul celu mai însemnatu de urmăritu în ferma modelă este de a potrivi înjghebarea economiei cu nevoia generală a țerei și de a isbăndi a avea căștiguri de nu mai mari celu puținu totu atăta de mari ca și acele Pentru acestu sfirșitu ferma modelă cară să producă fără agiutoriul boierescului și să substitue în loculu lucrărei brațelor silite scoase din sistemul astăzi în vigoare. lucrerea cu plată și cu instrumentele și mașinele cele mai perfecționate ale agrinou sistemu de pentru tema noastră trebuie să formeze temelia lucrărei fermei modele. Afară de aceasta o fermă modelă trebuie să aibă de misiune de a face toate cercările ce nu se potu face de fie-care particulariu atătu pentru îmbunătățirea soiurilor a totu feliul de semănături, cătu și pentru imbunătățirea tuturoru soiurilor de vite. Acesta este unu scopu care au îndemnatu pe Fridericu celu mare al Prusiei de a înființa Meghelinulu ca ferma esperimentala cu atăte de mari dărnicii, cătu in favorul cercărilor și a întroducerei uneltelor perfecționate au mersu pănă acolo, cătu au dăruitu însuși Meghelimulu lui Glaec. De la lucrările acestui cultivatoriu s'au pornitu toate imbunătățirile agriculturei din Germania. Pentru apu asemine mare scopu, parlamentulu Marei Britanii au sacrificatu în mai multe rănduri sume colosale. Pentru acestu mare scopu Carole H au înființatu Grinionulu dăndu moșia cu palatulu sau regalu în arendă cu anu căștigu neinsemnatu. Alăture pildă dată sumei de Dombal la Rovil. Acestu uneltitoriu cu aceste sacrificii apemu unica alu progreseloru agriculturei moderne licratu pu numai ca unu posesoru i în cursu de 20 de ani, cătu au ținutu contractulu de împosesuire a Rovilului dar au și isputitu a întrodece in Franția nu numai uneltele și mașinele perfecționate, dară și a face toate cercările cele mai insemnate, care de căteva ori l'au făcutu de s'au perdutu toată starea și iarășia ai creatu! Cercările sunt lucruri espuse la pagubă, și cu toate aceste trebuie să se facă, dacă se dorește progresul. Precumu paguba din cercări vine de luminează pe toți producătorii aseminea și la rădicarea ei cu toții trebuie se contribuie, nefiindu iertatu nici putinci cea de a păgubi numai unulți, de aceea în fermele esperimentale impulsiile cercărilor și a îmbunătățirilor se plătescu de State prin fonduri speciale afectate la premii, la cercări și la încurăgiări. Elevu alunstitutului Rovilu, sub iscălitulu dorește a a se mărgini și a se pune în capul unui așăzămîintu publicu în condiție de arendașu și cu mijloacele curate industriale. De aceea cere: 1. Ai se da în arendă o moșie într'o zonă de producere determinată a țerei, bunăoară în acea a țerei-de-giosu. 2. Terminulu împosesuirei să fie de 13, ca așa în lucrările sale de îmbunătățire a moșiei să poată da pildă nu numai de esploatație ca arendașu, daru și de cultură ca proprietariu, căci cu căt terminele contractului este mai îndelungatu cu atăta interesulu presentu alu posesorului se identifiază cu acelu viitoriu alu proprietariului; și această armonie se găsește realizată în Englitera unde posesorii ținu moșiile 30 și 40 de ani. În îndelungarea terminului să se pună condiția de ținearea posesiei cu sporirea ficsată a căștiului la împlinirea unui termine după sistemului ce au începutu a se întroduce acumu și în Franția. 3. Să i se alueze din căștiulu moșiei o sumă ficsată pentru facerea cercărilor, căci nu toate ispitirile potu să dea resultate bune. Căutarea resultateloru celoru bune să nu'su stinghirească în facerea și a cercăriloru celoru ce voru pute e și rele. Ce nu isbutește cercarea publiculu se folosește înse în acestu casu de neisbutire posesorulu ce o face păgubește. În considerația acestoru pagube din cercări se cuvine a se scăde din căștiulu moșiei o sumă afectată pentru acestu sfîrșitu. 4. Toată esploatația moșiei findu făcută de posesoru și pe socoteala sa, guvernulu să'i facă o înlesnire la plata căștiului. Pentru moșia ce i să va da înorăndă subscrisul să îndatorește a plăti căștiul ce să va fisca, acesta adecă de a lu plăti după vinderea productelor, ca ama să nu fie silitu de ale vinde și fără de timpu și fără de prețu. 5. Să se înzestreze moșia cu unu capita l 100 epe. OODOoi, aceste de mai multe soiuri, 80 boi giude șeptelu alcătuitu din 100 vaci, gazi,20 de cai și cu semințele trebuitoare. Acestu șeptelu prețuitu în bani să remăe ca unu inventariu al moșiei, și la împlinirea contractului să se înapoiască, dăndu posesorului facultate de a'l înapoia căte puținu și în cursulu contractului. 6. Pentru facerea fabricei de instrumenpentru ale esploatației pămăntului, să se doe cuvinte agricole, și celelalte trebuinți rei. Cu unu cuvăntu numai așezămintele ce au avetu puse pe unu picioru industrialu, numai acele ce au avutu de îmboldire interesulu privatu, numai acele în care posesorulu au fostu liberu absolutu și neatărnatu de pimene în trebile și interesele sale numai acelea au isbutigu și au făcut binele. Organisatu a ăzămăntulu, ferma modelă așa să poate să se susțină de sine însuși fără de a cere sacrificiuri guvernămăntului și țerei. De aceea subiscălitul propune înființarea fermei modele cu căștiu anualu de plătitu, cu unu capitalu avansatu de Statu, și rambursatu, adecă în celu de pe urmă analisu, propune înființarea unui așăzămăntu care să puțină nici o cheltueală pe guvernămăntu. Adoptinduse acestu toriu fermei modele, în principiu organisacurăndu vomu are mai multe alte de înființatu înalte districte ale țerei, asemine fără să costișească ceva pe guvernămăntu, ba încă chiar de avansurile de fonduri și de moșie se poate după cumu sunt de aceste in Prusia, alesu în Englitera, căci or-care altu posesoru din ormulte în Franția și mai propia mai multu cu esploatația lui de acea a fermei modele, lucru ce se face lesne prin luarea de servitori eșiți de la institulul de agricultură și a unelteloru perfecționate, devine de la sine o fermă carea face cultură folositoare tuturoru celor din pregiurulu ei. La aceste apoi guvernulu n'are decăzu să trimită cățiva dascali spre a da lecții de agricultură și a fi ca și niște suursale a școalei cei mari de la ferma modelă. (Va urma.) Imi propunu să vorbescu despre formalitățile ce trebuie să 'ndeplinească cineva spre e baza familiilor și familiile sunt baza a or ce societăți. N'am trebuință iarăși că căsătoria e actul cel mai gravu de la care agăună soarta omului în totu cursul vieței sale. N'am trebuință zice că căsătoriea produce rezultate grave, sau pentru familiile persoanelor ce se căsătoresc sau pentru căsătoriții însuși, sau pentru copiii ce se pot naște în mă opri asupra tuturor acestor puituri. ce știe, sau dacă se știe nu se știe în de agiuneu sunt urmările tinere și primejdioase ce trage după sine un zeu sistemu de legislație asupra căsătoriei. Cum se sebăruește la noi căsătoriea cu după ce dobăndește consimțimintul a părinților sei, apoi a părinților la preotul bisericei unde este de nu scapu din pidere nimic, vomu zice că preotul se incredințiză mai intăiu după forculturei. Acestu cultură au scutitorța Apoi, lăsuprumutare posesorului unu capitalu de 10,000 galbini, pe care după trecerea celor de niăiu cinci ani să fie obligatu a'l inapoiu dăndu în fie-care anu căte o mie de galbini in cursul celor din urmă 10 ani. 7 Pentru înapoirea capitalului de șeptelu și piestui pecunspru, posesorulu să dde chizășie, ca așa guvernul să nu aibă de făcut mai nici o sacrificie pentru înființarea fermei modele. Căștiul moșiei plătinduse în totu anul și capitalurile avansate inapoinduse de cătră posesoru, se pune ferma modelă in condițiile obicinuite, și aceste sunt acele ademele statornicite dacă un adevăr tănărul are părate și solide pentru isputtirea unui poe- mpvoința părinților sei și a părinților tirămăntu, chiemplu de a avea influință saperei, de nu din lutarie asupra progreseloru agricole pre țesineau din seăntul botez Intre cei ce por să ce ținutu sau ocolu săvărșesc cununia Toate aceste se alte vorbe, care perei ce dorește se pute căsători. Și care dobăndește 'nsurați supunu a zice ii rog că și puțin pentru unui juranal deplinit spre lejunele la Casă să ca va agiunge a se acei însurați și cei nechiar de nu s'ar ști de feliu, colonanele și de agiunsu spre o aibă de femee spresă asculte; și și să nu și-ar cei cari mărturie și rog să mă asculte. N'am trebuință, socot, nu se știe să sunt de a mai mult mă oprescu o desfac zice că de asemine de a formalitățile de o căsătorie, ce dorește să se căsătorească, tănărail de esistă pre-o iprudire sau au a cari încă că săde niimai asupră-le ouește, aleargă popor de cosegorie a Ceea a se pute căsători cineva? Intămai în cei CCDG