Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-05-28 / nr. 6
Tghinona Somina- 5-le, că aleșii ca și alegătorii, sunt aceiași ce în trecutu au maniatu trebile publice, prin urmare, dela dănșii nu putemu aștepta să doboare cu inimă bună neegalitatea, monopoliurile, privilegiurile și scutirile, cerute de art. 46 din convenție. 6-le, că prin restringerea dreptului electoralu, dusă la cea mai depe urma estremitate, s'au făcutu unu drumu largu prin care corupția și egoismul privatu ușioru poate să între. Tle, că noul corpu electoralu, așa cumu se găsește organisatu, este cu totul isolatu de țeară. u-le, că elu se abate în totul dela vechile instituții naționale, dupre care tagma bisericească, tagma boierească și obștia se unia la olaltă în lucru binelui publicu. 9-le, că disposițiile electorale nu respundu nici la nevoile și trebuințele noastre, nici la starea reală a țerei. 10-le, că ele nu ne potu da o legislatură în care se putemu spera că vomu ave în faptă bunurile ce ne sunt promise prin convenție. Din aceste vicluri fundamentale ale dispozițiilor electorale, fiecare poate, dmpreună cu noi, să vadă că reforma electorală, cu scopu de a se da țezei o adevărată representație națională a tuturor intereselor societăței, este aceea ce singură poate să asigureze dreptatea și ordinea publică. Pentru acestu sfărșitu, nu apucă nu pe căi stingace și subversive, ci pe acele legale și constituționale. Prin libera discuție, răvărșindu în publicu convingerea despre starea și gravitatea zeului, facemu totu odată a se simți de fiecare absoluta necesitate ce este, mi pentru cetățenii astăzi îndrituiți și pentru acei desmoșteniți, de a cere, dinpreună cu noi, reforma disposițiilor electorale. Această reformă au fostu presimțită ca neapărată chiar în sinul conferințelor de unde au obărșitu noul așăzămăntu politicu al Principatelor-Unite. Luăndu seriosu aminte la resultatul adusu în faptă, prin aplicarea disposițiiloru electorale amnecsate la convenție, și preocupăndune de necesitatea argintă de a se da reorganiserei noastre buse solide, care să comănde ascultarea și respectul mușțimei, venimu a arăta mijlocul de vindecare. Nu este numai pămăntul elementu de conservare, ci este și omulu. Muncitorii, cu trupulu și cu inteligința lor, de nu mai multu, celu puținu totu atăta de interesați sunt în conservarea ordinei publice și în desvălirea prosperităței țerei, precătu sunt și acei privilegiați de furtună. De aceea, ca să nu ne mai zică nimene că nu suntemu practici, propunemu aici, dintre atătea remediuri putincioase pe acela ce ni se pare mai eficaciu, fără de a resturna principiul fundamentalu al proprietăței teritoriale și al capitalului industrialu. Așadară, luămu și noi de basă starea, venitul funcieru, capitalul supt toate formele. Înse mai întâiu de toate o băgare de seamă avemu de făcutu. Însemnați publiciști și amici sinceri ai prosperităței neamului nostru (8Saint-Mage Sigagdin de la Debate, DLeon Blee de la Siesle, și aștii, și aștii) au confundatu însuși firea baseloru sistemului nostru electoralu: ei au crezutu că censul din disposițiile electorale este totu a ceea ce și censul din țerile civilisate. Inse, censul nostru nu este rezămatu pe cotribuție in purtarea sarciniloru Statului, pe folosul ce are Statul dela avnerea cetățeanului, ci pe folosul ce are fie care în particularu, pe venitulu funderu și privatu al seul S'au scăpatu din vedere că la noi, ca și în toate Statele civilisate, trebuia să se așeză mai întăiu sistemulu dărilor și apoi să venimu să rezămămu representația națională pe baza censului, cumu'lu înțelege Europa civilisată. Pănă cănd, dară, se va pute pune în lucrare aplicarea egalităței înaintea dăriloru, ca apoi cu totu dreptul să se poată lua censul de basă sistemului electoralu, remene va representația națională basată numai pe veniturile marei proprietăți funciere și a capitalului? Cu toate că în Adunarea ad-los, unde representația au fostu pe classe și pe fondul capitalului, s'au cerutu representația mariloru interese; aceasta, înse, nu s'au înțelesu așa că tu să fie numai a marei proprietăți. Mari interese sunt acele de producere, de avuție și de putere. Proprietatea mare nu este numai ea singură acestu mare interesu, căci de ar fi una ca aceasta, apoi slăbăciunea și sărăcia ei este necapabilă de a-și însuși exercițiul suveranităței țerei, și de a se menține singură prin propria sa putere în poziția unei corporații politice îndrituită de a ocroti interesele celelalte, această putere are nevoie de puterile tuturor celorlalte elemente de producere. Ca să nu fie, clară, fictivă representația tărgoveților pămănteni și a miciloru proprietari mașinași ai țerei trebuie ca să se reducă, să se scobore, așa numitul censu de venitu funcieru și acelu de capital funciaru industrialu sau comerțialui. Această scobărăre a censului se cade să se facă într' atăta ca să poată mai cu samă agjunge a fi în adevăru representată totmulțimea capitalistilor funcieri, cumu imdustriali. Din scoborirea Ceptă și mulțimea capitaliștilor acestu punctu de vedere, stilul poate întra ca o îmbunătățire în disposițiile electorale, nu numai întru a le face aplicabile dară și spre ale potrivi cu trebuințele și starea reală a societăței noastre. Oricare sistemu electoralu nu poate fi rezămatu de cătu sau pe populație, sau pe censu, sau și pe censu și pe populația combinate. Noi amu avutu acestu sistemu micstu în alegerile pentru divanulu aolos. Acumu amu ispititu și pe acelu basatu numai pe stare, și putemu, mai înainte de a veni la sistemulu basatu pe populație, ca in Francia, la sufragiul universalu, să mănținemu basa disposițiilor electorale ale censului, așa că tu, fără a face modificație radicală în basele sistemului electoralu să scoborimu censulu pănă acolo, cătu acestu sistemu să se poată aplica și să poată da o representație serioasă tuturor intereselor celor mari, puternice și întinse ale nației. Spre a scobori, deci, censulii, scoborire la care se reduce imbunătățirea ce propunemu de odată a se face in disposițiile electorale, se potu adopta trei moduri, unul mai progresistu de cătu altul. Celu dintăiu este, de a pune în locul galeonului austriacescu, loul nostru românescu, cursul vistieriei; celu de al diuoile, de a șterge unu zero din censul cerutu de disposițiile electorale; și celu de al treile, de a reduce la giumătate censul. Între acestu al treile mijlocu de scoborire a censului și acelu dintăiu se potu combina toate imbunătățirile de făcutu disposițiilor electorale fără de a face promodificație in însuși basa lor fundamentală. Dacă s'ar adopta modificarea reducerei censului de la galberu la leu, atunci cu această reformă, fiind deodată că nu se poate mai liberală, mai în urmă pentru o altă legislatură, cănd legea de dări ar fi îinființată, nu ar mai fi, poate, de nevoie a se statornici o nouă basă pe censul adevăratu. Poate fi că mulți vor găsi această scoborire a censului arăta de giosu, că tu în faptă ar desvăli niște urmări ce ar semăna cu acele ale sistemului electoralu răzematu pe populație, de și mănține censulu, de aceea, cel al ciuoile mijlocu de îmbunătățire, totu prin scoborirea censului, ni se pare acelu mai practicu, pentru a eși acumu de o dată din impasul în care ne au dusu disposițiile electorale. Ștergăndu numai unu zero din censulu disposițiilor electorale, amu are, desiguru, unu corpu electoralu destul de întinsu de ocamu dată. Menținăndu, dară, în toată întregimea lor disposițiile electorale cuprinse în anecsa a P-a din convenție, amu pute propune unu singuru amendamentu pentru scoborirea censului prin ștergerea unei nule numai. Așa, pentru alegătorii indirecți, în locu de o sută de galbeni venitul să fie scoboriți la zece galbini. În această categorie de alegători de gradul al cioile ar întra toate marele în adevăru interese ale țerei. Locuitorii de sate, preoții, și toată tagma bisericească, mulțimea rezeșilor, și cu unu cuvăntu toți micii înstăriți ce'și agonisescu pănea de toate zilele prin lucrarea pămăntului. În categoria alegătorilor direcți de poliție, a căreia censu, scoboritu așișdere prin ștergerea unei nule, ar fi de șese sute de galbini capitalu, ar întra toată neguțitorimea pămănteană și toți carii speculează cu capitaluri agricole, industriale și comerciale, cum și toții căți trăiescu cu exercițiulu capitalului intelectualu, cumu'su profesorii, medicii și alți mici înstăriți prin frumoase scripturi și măestrii În sfărșitu, în categoria alegătorilor direcți de districte censul ar fi, totu după acestu sistemu de scoborire, în locu de una mie redusu la sna seto gașini venitu funciaru. După îmbunătățirea propusă în censulu electoralu, neapăratu se cade să propunemu o îmbunătățire și în dreptul de eligibibilitate. Astăzi eligibilu este totu cela ce are unu venitu de 400 de galbini, de ce fire nu se specifică, ștergăndu și alte unu zero, pentru scoborirea censului, ar trebui să fie însușitu de alesu totu cela ce va ave unu venitu de ori ce natură de 40 de galbeni. Pentru ca o categorie de alegători să nu ușurpe drepturile alteia este de neapăratu a se mărgini alegătorii întru a onora cu încrederea loru numai pe acei ce facu parte din categoria lor. Cătu pentru numerul deputaților din deosebite categorii, propunemu mai întăiu ca delegații de ocoale să se indoească. Așa, în locu de trei alegători-delegați să vie căte șese din fiecare ocolu pentru alegerea de deputați ai proprietăței mici la Adunarea Electivă. Apoi totulupre această răndueală să se îndoească numerul deputaților din tustrele categoriile. Așa alegătorii indirecți în loc de 15 să trimită 30 de deputați; alegătorii de poliție în locule 19 să trimită 38 de deputați; și alegătorii direcți de districte să trimită 60 de deputați, la care adăuginduse mitropolitul, cu episcopii eparhioți, s-ar forma o Adunare de 131 de deputați. Îndoirea aceasta a numerului deputațililor va permite a se pute ține ședințele Adunărei fără cea mai mică stingerire din partea bolnavilor și a absenților carii au făcutu cea mai deșorabilă sminteală în sessia ținută în ierna trecută. 2