Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-08-02 / nr. 24
Stibpna Momâna. d-lui Neculescu reclamă figurată de insuși numitul tatea comisiei la punctul alfecturi actele acestei nul încredințează, cauze sfătuite și nua căte-va puncturi camerate satisfacțiea sa Vasiliu prin scrisul de demonsații. În urmare ministeriul trimetind acel după însemnarea în dosul invită ca să le trădeze competentului nal giudețial, spre legiuita înnaintire. Iar apoi în privirea se înfățoșează trebuința de a de fi desăvărșit regulate, va înnainti lucrările următoare: a. Pentru facerea ferelor de așezat fănurile la păreții dugenelor, și majorit6le din jura dughengiilor s'ar fi făcut prin însuși priimirea și mulțumirea lor; însă, pentru că, minoritatea prin osebita sa socotință arată că măsura cu care au urmat acea contribuție s'ar fi contestat de mai mulți suplicanți ca abuzivă. Se ordonează prefecturei ca să cerceteze cu pătrundere dacă numiții dugengii de bună voie a lor au contribuit la arătata plată, și la cazu cănd s'ar descoperi din contra, de la aceia care s'ar fi făcut o aseminea dispoziție se împlinească banii nelegiuit luați, și să se înnapoiască acelora care 'i vor fi dat prin silă, căci nimărul și nici unei autorități nu-i este ertat a impune astfel de dări, nici comune, nici o parte, fără a urma mai întăiu consentimentul întregii obștii locale, fără a se face de cătră aceasta formalitatea cuvenită prin închiderea de înradine jurnal și fără a se încuviința de cărmuire. b. Comisia prin jurnalul său la punctul al 7-le, încredințează că, slujitoriul municipalităței cari au șezut, la D. președinte Neculescu n'ar fi fost întrebuințat. Decăt întrebile și interesulu municipalității, fiindcă fostul candidat Vasiliu stărui în arătarea sa că acel slujitor ar fi fost pus și la trebile private ale domnului Neculescu, prefectura va regula a nu se mai lăsa pe slujitoriul municipalității la casa prezidentului, și va lua aminte ca ei să fie întrebuințați numai la mesele lor, pentru care sunt salariați din casa comunală. s. În cazul dobănzii de unul și giumătate la sută ce d-lui Neculescu au luat pentru acei 300 galbini care s'au împrumutat casei municipale, fiind că ministeriul nu poate în sarcina municipalității a încuviința dobănzi mai mari decăt acea legiuită, în care va face lămurirea cuvenită despre deficența ce va fi la aseminea dobăndă, și banii ce D. Neculescu va fi luat peste dobănda legiuită și va cere a se încălui la municipalitate. d. Pentru D. prefect va căuta a se informa pozitivu dacă fie secretariul municipalității Alecu luminarisirea orașului ciciul sau luminările destinate prin bugeturile anilor trecuți s'au întrebuințatu totdeauna deplin, după acele bugeturi, și descoperind că au remas vreunu prisosu'lu va împlini de îndată de la D. Aronovici acel ce să vede că au purtatu cheltueala și sarcina luminarisirii, sau dela or cine altul s'ar dovedi că sar fi folositu de un așa prisos cuvenit a se înnapoia casei municipale, și pe aceia cari s'ar dovedi în aseminea abuzu să'i trădeze tribunalului spre ai giudeca în privirea faptei. e. Pe fostulu candidatu Zamfirachi Afanasiu pentru că au luat cazăle municipalității, și în interesulu său privat au făcut căzături la casa sa după cum să arată la punctulu al 13-le din jurnalulu comisiei, se va trăda de îndată giudecății criminale ca mnulți ce au abuzat de încredirea obștească și de datorie a sa. Gheorghiu de vreme ce asuprăi nu se vede vre o descoperire cu învinovățire după care să merite a rămăne depărtat, să va restatornici în funcțiea sa.D. Neculescu va rămăne la îndatorirea sa de președinte municipalității, asemenea și D. Aronovici va remăne la îndatorirea sa de membru, fiind că asuprăle nu se vădu descoperite niscaiva cazuri de învinovățire și fiindcă chiar obștiea prin depeșă telegrafică din 4a curentei luni au cerut reînstalarea numițiloru. Domnule redactor, D. colonelul Fote, prin respunsulu ce dă, publicatu în jurnalul Tribuna n” 20, spune că de la departamentul militariu nu i se slobozia banii furajului regulatu, și că, spre a nu căde în respundere morală, era silitu a împrumuta, pe conta furajului, de la bancherii Meer Hofer și Leiba-Cana. Ca unului ce amu fostu casieriu, pe a ce vreme, vă rogu Domnule redactor, a trece în coloanele tribunei că toate lumile cuvenite i s'au slobozitu totdeauna regulatu, și că numai pentru particulara d-sale trebuință au împrumutatu de la bancheriul Meer Hofer 25.000. lei, și au datu rînduieală la casieria departamentului militariu pe tribuia, ianuare 1858, cănd d-lui primise și pe triluniile aprilie și iulie, iar de la bancheriul Leiba-Cana au înprumutatu în luna iiunie și i au datu rănduieală pe trilunia iulie pentru leafă. Cătu despre măsurile gospodărești este esemplu văzutu și cunoscutu că n'aduce nici odată pagubă; între toți pe podraciculu măncărei soldațiloru de linie de la 1851, pănă la 1 octomvrie 1853, care primia de la guvernu pănă și la 58 parale cursulu visteriei pe zi de unu omu, și ți'lu hrănia căzu țu zioa de mare cu trei litre făină și o litră brănză bună de lecuitura pănulu, pănă căndu ș'au făcutu pomană fostulu generalu Ghica, de o au aruncatu la căni.... Primiți, Domnule redactor ets. Iași, 29 iuli 1859. D. MACRI. că contribuința aînprepiată acestia, la o tribu 4 foste OFICIALE. Circularea ministeriului din lăuntru, relativa la facerea catagrafiei, miniștriloru și publicată în Monitoriu. Spre Din ordonanța domnească sub nr'. 185, dată în București la fiua curentei, și publicată în n” 73 al Monitoriului, au văzutu decretarea făcută pentru începerea lucrărei recensimentului. Odată cu această lucrare, ce au trebuitu a se face în anul trecutu, se cere a se culege și celelalte lămuriri de care simțescu nevoie puterile publice ale Statului pentru elaborarea nouelor legiuiri. Aceste importante lucrări statistice sunt de resortulu ministeriului dinlăuntru. De aceea sub scrisulu, chiar de atuncia au și luatu în conformitate cu art. 5 din zisa ordonanță Domnească, măsurile cerute spre punerea în lucrare. Lucrările s'au înaintatu pănă întru arăta în cătu de la fiu a viitoarei luni augustu să se poată începe catagrafia la fața locului, potrivitu instrucțiiloru publicate în n” 72, 73, 76, 77 și 78 al Monitoriului, a cărora neștirbită aplicație se încredințează Domniei voastre. Ministeriulu, mai înainte de toate, începe a se adresa mai întăiu cătră d-voastră ca administratorul superioru al districtului ce vă este încredințatu, și a chiema toată atenția d-voastră asupra scopului acestei însemnate lucrări administrative, puindu-vă înainte de a vă apuca cu toată abilitatea, cu toată răvna și cu totu devotămîntulu de esecutarea catagrafiei încuviințată de consiliulu a se îndemăna scrierea amănuntei cercetări din partea comisiiloru respective, ministeriulu au pregătitu 32 de tablouri, din care se începe a vi se espectui esemplare chiar cu poșta de astăzi. Cunoștințele statistice de care aveau nevoie a le ave sunt foarte întinse, și greutățile de a le dobăndi fiindu îndestulu de mari, ministeriulu au fostu silitu a le mărgini și a le reduce acum la începutu, la cele mai indispensabile. Lăsănd, deci, sagacităței d-voastre latitudinea de a îndeplini cele neîndeplinite, de a face lămuriri mai întinse la cele ce vi se voru păre întunecate după împregiurările locale, ministeriul se măgulește a spera că în cel mai scurtu timpu se voru culege și se voru împle, toate coloanele acestora 32 de tablouri. Cu această ocazie, subscrisulu socoate de a sa datorie de a trage mai cu osebire atenția d-voastre asupra adevăratei, dreptei și nepărtinitoarei însemnări atăta a persoaneloru, cătu și a obiecteloru ce au a fi exprimate prin cifre. Aceasta este o lucrare de cea mai mare importanță. O neadormită stăruință și îngrijire sunteți invitațu de a pune pentru a da lucrărei statistice gradul de esactitate și de certitudine ce trebuie să aibă. Luați, dară, în de aproape ținere pe sub-prefecții carii facu parte în comisiunile de ocoale, și căutați a esercita prin ei măntuitoarea înmurire în favoarea elactitudinei și a certitudinei faptelor ce se vor trece în tablouri. D-voastre, domnule prefectu, ca Comisiunei supreme de Apelu, veți fi siliți, poate, a rectifica multe abateri, a îndrepta multe greșeli. De aceea să căutați a le curma din rădăcină chiar din capulu locului. În acestu chipu veți evita și locuitoriloru desagremăntulu de a'și perde timpulu ămblăndu cu rănguiri și ministeriului neplăcerea de a interveni în hotărtri ce se potu da de cătră d-voastre. Pentru acestu sfiîrșitu se cuvine a recomănda DD-loru sub-prefecți de a lucra cu dreptate, cu nepărtinire și cu credință în facerea catagrafiei, ca una ce este menită a fi de o potrivă de folositoare precătu cărmuițiloru pre arăta și guvernămăntului. Pre lengă aceasta, nu este mai puțin interesa pentru însemnătatea lucrărei, de a pune în spiritulu populației convicția ce o face de a arăta, cu toată încrederea și toată securitatea, starea în care se află și chipurile cu care se hrănește și trăiește. Arătațile motivele ce îndeamnă pe guvernă Amu eștiu din regimele celu vechiu, carele făcea măntu de a cere asemine informări, să se cuprindă populația de cutremur, de frica ce-i aduce catagrafia. Catagrafia astă nouă se face cu scopulu de a fi folositoare tuturoru locuitoriloru fără osebire, și de a se pute arunca dările asupra tuturoru deopotrivă; spre a se putea pune în aplicație egalitatea înaintea dăriloru, cerută de articulul 46 din Convenție, este de neapărată trebuință ca guvernămăntulu să cunoască cu toată ecsactitatea starea și puterea fiecăruia; căci cumu va pute face guvernămăntulu ca toți să plătească deopotrivă, ca toți se poarte deopotrivă sarcinile Statului, dacă nu va cunoaște mai întăiu pe fiecare în toate amănuntele lui? Cumu va pute aduce guvernămăntulu domnia dreptăței și a egalităței în dări, dacă nu va cunoaște puterea fiecăruia? Nu este nimine care să nu fie însătoșatu de dreptate și de egalitate înaintea dărilor, de aceea toți locuitorii trebuie a se aduna împregiurulu guvernămăntului și săi dee mănă de agiutoriu întru a cunoaște totu ce este și că nu este, ca așa să poată 3