Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)

1859-08-02 / nr. 24

Stibpna Momâna. d-lui Neculescu reclamă figurată de insuși numitul tatea comisiei la punctul al­fecturi actele acestei nul încredințează, cauze sfătuite și nu­­a căte-va puncturi ca­­merate satisfacțiea sa Vasiliu prin scrisul de demonsații. În urmare ministeriul trimetind acel după însemnarea în dosul invită ca să le trădeze competentului nal giudețial, spre legiuita înnaintire. Iar apoi în privirea se înfățoșează trebuința de a de fi desăvăr­­șit regulate, va înnainti lucrările următoare: a. Pentru facerea ferelor de așezat fă­­nurile la păreții dugenelor, și majori­­t6­le din jur­­a dughengiilor s'ar fi făcut prin însuși prii­­mirea și mulțumirea lor; însă, pentru că, minoritatea prin osebita sa socotință arată că măsura cu care au urmat acea contribu­­ție s'ar fi contestat de mai mulți suplicanți ca abuzivă. Se ordonează prefecturei ca să cerceteze cu pătrundere dacă numiții dugen­­gii de bună voie a lor au contribuit la ară­­tata plată, și la cazu cănd s'ar descoperi din contra, de la aceia care s'ar fi făcut o a­­seminea dispoziție se împlinească banii ne­­legiuit luați, și să se înnapoiască acelora care 'i vor fi dat prin silă, căci nimărul și nici unei autorități nu-i este ertat a impune ast­fel de dări, nici comune, nici o parte, fără a urma mai întăiu consentimentul în­­tregii obștii locale, fără a se face de că­­tră aceasta formalitatea cuvenită prin în­­chiderea de înradine jurnal și fără a se în­­cuviința de cărmuire. b. Comisi­a prin jurnalul său la punctul al 7-le, încredințează că, slujitoriul muni­­cipalităței cari au șezut, la D. președinte Neculescu n'ar fi fost în­trebuințat. Decăt în­trebile și interesulu municipalității, fiind­că fostul candidat Vasiliu stărui în arătarea sa că acel slujitor ar fi fost pus și la trebile private ale domnului Neculescu, prefec­­tura va regula a nu se mai lăsa pe sluji­­toriul municipalității la casa prezidentului, și va lua aminte ca ei să fie în­trebuințați numai la mesele lor­, pentru care sunt sa­­lariați din casa comunală. s. În cazul dobănzii de unul și giumătate la sută ce d-lui Neculescu au luat pentru acei 300 galbini care s'au împrumutat casei municipale, fiind că ministeriul nu poate în sarcina municipalității a încuviința dobănzi mai mari decăt acea legiuită, în care va fa­­ce lămurirea cuvenită despre deficența ce va fi la aseminea dobăndă, și banii ce D. Ne­­culescu va fi luat peste dobănda legiuită și va cere a se încălui la municipalitate. d. Pentru D. prefect va căuta a se informa pozitivu dacă f­ie secretariul municipalității Alecu luminarisirea orașului ciciul sau luminările destinate prin bugetu­­rile anilor trecuți s'au întrebuințatu tot­dea­una deplin, după acele bugeturi, și des­­coperind că au remas vre­unu prisosu'lu va îm­­plini de în­dată de la D. Aronovici acel ce să vede că au purtatu cheltueala și sarcina luminarisirii, sau dela or cine altul s'ar dovedi că sar fi folositu de un așa prisos cuvenit a se înnapoia casei municipale, și pe aceia cari s'ar dovedi în aseminea abuzu să'i trădeze tribunalului spre ai giudeca în privirea faptei. e. Pe fostulu candidatu Zamfirachi Afanasiu pentru că au luat cazăle municipalității, și în interesulu său privat au făcut căzături la casa sa după cum să arată la punctulu al 13-le din jurnalulu comisiei, se va trăda de îndată giudecății criminale ca mnulți ce au abu­­zat de încredirea obștească și de datorie a sa. Gheorghiu de vreme ce asuprăi nu se vede vre­ o descoperire cu învinovățire după care să merite a rămăne depărtat, să va re­­statornici în funcțiea sa.­­D. Neculescu va rămăne la îndatorirea sa de președinte municipalității, asemenea și D. Aronovici va remăne la îndatorirea sa de membru, fiind că asuprăle nu se vădu descoperite niscaiva cazuri de învinovățire și fiind­că chiar obștiea prin depeșă telegra­­fică din 4a curentei luni au cerut reînstalarea numițiloru. Domnule redactor, D. colonelul Fote, prin respunsulu ce dă, publicatu în jurnalul Tribuna n” 20, spune că de la departamentul militariu nu i se slo­­bozia banii furajului regulatu, și că, spre a nu căde în respundere morală, era silitu a împrumuta, pe conta furajului, de la bancherii Meer Hofer și Leiba-Cana. Ca unului ce amu fostu casieriu, pe a ce vreme, vă rogu Dom­­nule redactor, a trece în coloanele tribunei că toate lumile cuvenite i s'au slobozitu tot­deauna regulatu, și că numai pentru par­­ticulara d-sale trebuință au împrumutatu de la bancheriul Meer Hofer 25.000. lei, și au datu rînduieală la casieria departamentului mili­­tariu pe trib­uia, ianuare 1858, cănd d-lui primise și pe triluniile aprilie și iulie, iar de la bancheriul Leiba-Cana au înprumutatu în luna iiunie și­ i au datu rănduieală pe trilunia iulie pentru leafă. Cătu despre măsurile gos­­podărești este esemplu văzutu și cunoscutu că n'aduce nici odată pagubă; între toți pe podraciculu măncărei soldațiloru de linie de la 1851, pănă la 1 octomvrie 1853, care primia de la guvernu pănă și la 58 parale cursulu visteriei pe zi de unu omu, și ți'lu hrănia căzu țu­ zioa de mare cu trei litre făină și o litră brănză bună de lecuitu­ra pă­­nulu, pănă căndu ș'au făcutu pomană fostulu generalu Ghica, de o au aruncatu la căni.... Primiți, Domnule redactor ets. Iași, 29 iuli 1859. D. MACRI. că contribuința a­­în­­pre­­piată acestia, la o tribu­­­ ­­­ 4 foste OFICIALE. Circularea ministeriului din lăuntru, re­­lativa la facerea catagrafiei, miniștriloru și publicată în Monitoriu. Spre Din ordonanța domnească sub nr'. 185, dată în București la f­iu­a curentei, și publicată în n” 73 al Monitoriului, au­ văzutu decre­­tarea făcută pentru începerea lucrărei re­­censimentului. Odată cu această lucrare, ce au trebuitu a se face în anul trecutu, se ce­­re a se culege și celelalte lămuriri de ca­­re simțescu nevoie puterile publice ale Sta­­tului pentru elaborarea nouelor legiuiri. A­­ceste importante lucrări statistice sunt de resortulu ministeriului din­lăuntru. De a­­ceea sub­ scrisulu, chiar de atuncia au și luatu în conformitate cu art. 5 din zisa ordonan­­ță Domnească, măsurile cerute spre pune­­rea în lucrare. Lucrările s'au înaintatu pă­­nă întru arăta în cătu de la f­iu a viitoarei luni augustu să se poată începe catagrafia la fața locului, potrivitu instrucțiiloru pu­­blicate în n” 72, 73, 76, 77 și 78 al Moni­­toriului, a cărora neștirbită aplicație se în­­credințează Domniei voastre. Ministeriulu, mai înainte de toate, începe a se adresa mai întăiu cătră d-voastră ca administratorul superioru al districtului ce vă este încredințatu, și a chiema toată aten­­ția d-voastră asupra scopului acestei însem­­nate lucrări administrative, puindu-vă înain­­te de a vă apuca cu toată abilitatea, cu toa­­tă răvna și cu totu devotămîntulu de ese­­cutarea catagrafiei încuviințată de consiliulu a se îndemăna scrierea amănuntei cercetări din partea comisiiloru respective, ministe­­riulu au pregătitu 32 de tablouri, din care se începe a vi se espectui esemplare chiar cu poșta de astăzi. Cunoștințele statistice de care aveau nevoie a le ave sunt foarte în­­tinse, și greutățile de a le dobăndi fiindu îndestulu de mari, ministeriulu au fostu si­­litu a le mărgini și a le reduce acum la începutu, la cele mai indispensabile. Lăsănd, deci, sagacităței d-voastre latitudinea de a îndeplini cele neîndeplinite, de a face lă­­muriri mai întinse la cele ce vi se voru pă­­re întunecate după împregiurările locale, ministeriul se măgulește a spera că în cel mai scurtu timpu se voru culege și se voru împle, toate coloanele acestora 32 de tablouri. Cu această ocazie, subscrisulu socoate de a sa datorie de a trage mai cu osebire a­­tenția d-voastre asupra adevăratei, dreptei și nepărtinitoarei însemnări atăta a per­­soaneloru, cătu și a obiecteloru ce au a fi exprimate prin cifre. Aceasta este o lu­­crare de cea mai mare importanță. O nea­­dormită stăruință și îngrijire sunteți invi­­tațu de a pune pentru a da lucrărei statis­­tice gradul de esactitate și de certitudine ce trebuie să aibă. Luați, dară, în de aproape ținere pe sub-prefecții carii facu parte în comisiunile de ocoale, și căutați a esercita prin ei măntuitoarea înm­urire în favoarea elactitudinei și a certitudinei faptelor ce se vor trece în tablouri. D-voastre, domnule prefectu, ca Comisiu­­nei supreme de Apelu, veți fi siliți, poate, a rectifica multe abateri, a îndrepta multe greșeli. De aceea să căutați a le curma din rădăcină chiar din capulu locului. În a­­cestu chipu veți evita și locuitoriloru desa­­gremăntulu de a'și perde timpulu ămblăndu cu rănguiri și ministeriului neplăcerea de a interveni în hotărtri ce se potu da de cătră d-voastre. Pentru acestu sfiîrșitu se cuvine a recomănda DD-loru sub-prefecți de a lu­­cra cu dreptate, cu nepărtinire și cu credin­­ță în facerea catagrafiei, ca una ce este me­­nită a fi de o potrivă de folositoare precătu cărmuițiloru pre arăta și guvernămăntului. Pre lengă aceasta, nu este mai puțin in­­teresa pentru însemnătatea lucrărei, de a pune în spiritulu populației convicția ce o face de a arăta, cu toată încrederea și toată securitatea, starea în care se află și chi­­purile cu care se hrănește și trăiește. A­­rătațile motivele ce îndeamnă pe guvernă­ Amu eștiu din regimele celu vechiu, carele făcea măntu de a cere asemine informări, să se cuprindă populația de cutremur, de frica ce-i aduce catagrafia. Catagrafia astă nouă se face cu scopulu de a fi folositoare tuturoru locuitoriloru fără osebire, și de a se pute arunca dările asupra tuturoru de­o­­potrivă; spre a se putea pune în aplicație e­­galitatea înaintea dăriloru, cerută de arti­­culul 46 din Convenție, este de neapărată trebuință ca guvernămăntulu să cunoască cu toată ecsactitatea starea și puterea fiecă­­ruia; căci cumu va pute face guvernămăntulu ca toți să plătească de­opotrivă, ca toți se poarte de­opotrivă sarcinile Statului, dacă nu va cunoaște mai întăiu pe fie­care în toate amănuntele lui? Cumu va pute aduce guver­­nămăntulu domnia dreptăței și a egalităței în dări, dacă nu va cunoaște puterea fie­­căruia? Nu este nimine care să nu fie în­­sătoșatu de dreptate și de egalitate înain­­tea dărilor, de aceea toți locuitorii trebuie a se aduna împregiurulu guvernămăntului și săi dee mănă de agiutoriu întru a cunoaște totu ce este și că nu este, ca așa să poată 3

Next