Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)

1860-02-25 / nr. 69

„i EgibonoMomana. Asepsta foie sue ue­unge ogti re sertemana­ Abonam­entele se fasp in Iauui la digestia foiei strada Tatralaghitog, tag­in Vaengeuti ui rghin distgiste la eurechitoghiite rostelog. PREMUL. pe Danu 2 galbeni. 1­ IAȘII. gioi 25 FEVRUARI 1860. CREGUL pe anmni 42 pei ANUL 1 REVISTĂ DIN LĂUNTRU. Iașii, 23 fevruari 1860. Drama electorală în trei acte s'au ter­­minatu. În ziua dintăiu, 19 fevruari, guver­­nămăntul au biruitu mai în toată lungimea liniei colegiilor. Colegiile așa numite ale proprietarilor mici ne-au datu 4 miniștri, 2 prefecți, 2 divaniști, în total 8 funcționari din 15 aleși În ziua a doua, 20 fevruari, abia numai unu prefectu și unu ministru au eșu­u din urnele electorale. Apoi soartea luptei au începutu a se pleca cu favorit înspre o­­posiție. În ziua a treia, oposiția ministeria­­lă au dobănditu o victorie strălucită mai în toate colegiile. Desnodămîntul acestei dra­­me așteptămu, însă, a­ lu vede în curăndu în Adunare. -----------------­­ Rezultatele alegerilor. Din colegiile primare, 19 fevr­ari. Dorohoiu D. Miclescu. (ministru.) Botoșanii P. Cazimiru, Suceava C. Rola (ministru.) Neamțul SFr. Balșu­ș(sinistru.). Romanul G. Gheorgiadi. Bacău D. Orache (prefectu.) Putna N. Suțul. Covurluiu D. Cozadinu Tecuciul p. Ciucă. Tutova Em. Costachi (ministru.) Fălciiul D. Castroeanu (prefectu.) Ismail C. Vărnaru (divanistu.) Cahul N. Docanu Vasluiu T. Veisa (divanistu.) Iașii G. Cuciureanu. Din colegiile de politie, 20 fecruari. Dorohoiu G. Holbanu (prefectu.) Botoșanii N. Cananău. Suceava A. Sturza. Neamțul I. Manoliu. Romanu M. Jora. Bacău C. Rola (ministru.) Putna M. Cogălniceanu. Covurluiu A. Moruzu. Tecuciu A. Panu. Tutova G. Lambrino. Fălciiu N. Catargiu. Ismail L. Stege. - Gr. Cozadinu. Cahul I. Canta. Vasluiu D. Rosetti Solescu. Iașii N. Docan -­­A. Panu. -­­E. Alhazu. Din colegiile de districte, 21 fevre­ri. Dorohoiu Iancu Docanu.­­ A. Grigoriu. Botoșanii 1. gica. - N. Mavrocordat. Suceava A. Forescu. - L. Botezu. Neamțul S. Catargiu. - A. Donici (divanistu.) Romanu Gr. Sturza. - C. Hurmuzatei. Bacău Col. Gr. Sturza. - D. Stratu. Putna A. Balșu. -­­D. Dăscălescu. Covurluiu G. Ghica. - L. Catargiu. Ismail C. Negruță (din ministeriu.) - D. Grigoriu. (idem) Cahul C. Ghica. - I. Ghica. Fălcitu p. Mavrogeni. R. Rosetti. Vasiuiu Gr. cuza. - amănunțimi asupra alegerilor. Proprietarii mici de Iași. Colegiul alegătorilor primari din distric­­tul Iașii au săvărșitu alegerea în mijlocul următoarelor împregiurări, ce ni se comunică de unu marturui ocularu: Zelul ministerialu de a înlătura putința realegerei tuturor deputaților care se po­­vățuescu în lucrările pentru țeară numai de a lor conștiință, pusese și contra realege­­rei D-lui Cuciureanu duoi candidați funcționari a guvernului, și anume: pe D. prefectul di­­strictului Costachi Sturza, sprijinitu de par­­tida D-lui ministru primariu, și pe D. Costachi Megruți, directorul biuroului statisticu, pa­­tronatu de ministrul din lăuntru. Acești a­­mănduoi își pregătise directu și indirectu tere­­nul pentru ca delegații ocoalelor se fie oar­­be unelte ale guvernului, și, de la sine să înță­­lege, că D. Cuciureanu se nu fie alesu nici macar delegatu. Aflămu însă, că d-lui, presintănduse la forul alegerei delegaților din ocolul unde este proprietariu, după o explicație prin ca­­re dovedi dilegiului întrunimu că trebuie să ne ferimu a alege delegați și deputați atăr­­nați de guvernu, colegiul răspunsă acolo can­­didatura unui zelosu funcționariu, și fu a­­lesu împreună cu d-lor­orații Stroiești de­­legați al ocolului. D. ministru din lăuntru indignatu asupra prefectului de districtu că nu au pututu în­­lătura această alegere, și îngrijitu ca de­­legatul să nu iasă și deputat triimise, în­­dată mercuri seara în 17, d-sale Sturza or­­din verbal prin d-lui prefectul Poliției ca să părăsească îndată capitalia și să meargă să voteze în colegiul de la Vasluiu, pentru ca să lase alce toată perspectiva alegerei pentru d-lui C. Negruți, sau să-și deie dimisia de prefectu. D-lui în speranță că va pute fi alesu, se rugă ca să fie păsuitu de a pur­­cede vineri seara în 19. A doua­ zi, joi dimi­­neața, însă, se văzu distituatu, și d-lui pre­­fectul Poliției A. Beldiman, însărcinatu pro­­vizoriu cu postul său. În acea seară D. bel­­diman adună vrute și nevrute în casa sa pe toți delegații districtului pe căți i au putut prinde, căci parte din ei presimțindu­presia au preferat de a nu sosi mai înainte de în­­ceperea alegerei, unii de a se retrage mai înainte de a însera afară din capitalie, alții de a fugi de pe a casă pe la prietini. Este lesne de priceputu te­stul și greutatea cu­­vintelor zelosului duplu prefectu asupra a­­legătorilor primari espuși atătu de multu arbitrariului guvernămăntalu. Aduoa­ zi vineri, pe la 117% oare, colegiul delegaților în numeru de 18 alegători se în­­truni în camera prefecturei districtului. D. prefectu se văzu coborănduse de la D. mi­­nistru interior. La 12 oare se constituă viit­­­­roul provizor, compusu de D. Iancu Canta­­­­­­cuzino președinte, DD. G. Cuciureanu și Leon Ghica secretari. D. prefectu așezănduse pe un scaunu în dosul biuroului, D. Cuciureanu și fă­­cu observația, că i s'ar părea că domnia sa ar fi de prisos în sală”" D-lui eși in­­dignat; se întoarce însă curăndu înapoi și pretinde de a remăne în lăuntru pănă cănd D. Cuci­ureanu i-ar arăta instrucțiile care lar opri de a asista în sală, unde este chie­­matu a fi pentru menținerea bunei orănduieli polițienești, sprijinind aceste și prin fap­­tul că în anul 185­8 d-lui fiind prefectu au fostu față la actul alegerei. La aceste D. Cuciureanu întimpină: ”Că antecedentele o­­ficiale, servind de bază, prefectura se de­­pune pe masă instrucțiile din timpul alege­­rei deputaților pentru obșteasca Adunare, căt și acele din regimul Comisiei Interima­­re; că poliția colegiului electoralu este a­­tributul președintelui, prin urmare, d-lui nu vede sezonul pretenției d-lui prefectu în sa­­lă; și dacă colegiul electoralu din timpul Comisiei Interimare i-au tolerat prezența, a­­ceasta o crede că au fostu numai pentru că atuncea colegiul și guvernul are tot una și aceiași tendință” D. prefectu reclamă că îndată ce se va forma biuroul definitivu, acesta se hotă­­rască despre dictul d-sale de a remăne în sală.­­ La această propunere D-lui Cu­­ciureanu au respunsu: Nu recunoscu nimărul, nici viitroului nici colegiului dreptatea de a îngădui prezența profetului In timpul lucrărei colegiului electoralu, pentru aceea nu voiu priimi de a lua parte la asemene lucrare, și îmi rezerva dreptul de a protesta 'nain­­tea Adunărei elective contra acestei inge­­rență a guvernului. După constituarea biuroului definitivu, com­­pusu totu de cătră persoanele celui probi­­zoru, D. prefectu înoinduși stăruința, și re­­trăgănduse din nou ca să aștepte olărirea, iar D. Leon Ghica îndemnăndu pe D. Cuciureanu ca spre curmarea incidentului să priimească și d-lui otărirea biuroului, pentru că și D. Ghica este totu de socotința D-lui Cuciureanu, acesta atunci spre a înlătura pretecstul unei desordine căutată poate că lumănarea, pe acestu temeiu au acceptatu amicala pro­­punere, din care rezultăndu majoritatea, D. Ghica au deschisu ușa ca să spuie D. prefectu că d-lui poate remănea în anticamera unde aștepta. După aceasta D. Cuciureanu trăgăndu aten­­ciunea colegiului asupra neliniștei ce preo­­cupă spiritile în primvirea ingerenției ce se atribuie în publicu guvernului, pănă și pentru chipul dărei votului, au motivatu ca Domnii a­­legători să scrie numele candidatului lor, nu în cabinetul alăturatu, ci totu în camera ședinței, la o masă ce era în depărtare de toți delegații, care propunere priiminduse, s'au procedatu la actul alegerei. Din 18 alegători care au fostu față, scrutinul au doveditu că au votatu 10 pentru D. Cuciureanu, 5 pentru D. Negruțți și 3 pentru D. Sturza. Iar rezultatul moralu este: Onoare Domnilor alegători primari, carii pre­­țuindu spiritul independinte al D-lui Cuciureanu adversaru faptelor guvernului actualu, prin Vasluiu I. Sturza. Tutova Gr. Suțul. -­­G. Iamandi. Tecuciu C. Catargiu. -­­P. Balșu. Iașii D. Cornea. - A. Cantacuzinu. -­­„5

Next