Tribuna Româna, 1859-1860 (Anul 1, nr. 1-89)
1859-11-08 / nr. 48
31 si p. N.. 48. prețul: veanu 2 galbeni. Asepota taie elee ue mare ogire pertomana. Abonamentele se facp in sanui la digestia loiei strada Tatralaghitoi, iag in Vosptesti si rghin distrete la eurechitogiile rostelor. ... IAȘI, DUMINICĂ 8 NOEMVRIE 1850. ANUL 11. zUuuuu PCRECIUL pe anu 42 lei.i LUCRĂRILE CENTRALEI. (Iuli-octomvri, 1859). Constituțiunea Principatelor-unite ale Romăniei. În numele prea-sfintei Treimi, națiunea romănă din Principatele-Unite Moldova și Țeara Romănească, prin legiuitele sale organe, și în virtutea suveranităței și autonomiei sale, proclamă următoarea constituțiune: titlulu p. Despre unirea principatelor. Art. 1. Principatele Moldova și Țeara Romănească constituie pentru totdeauna unu singuru Statu, guvernatu de unu singuru Domnu, sub numele de: Principatele-Unite ale Romăniei. Legămintele lor secularii cu Înalta Poartă rămănu precumu suntu întocmite prin capitulăciunile închinate cu cei din urmă sultani de cătră Domnul Mircea cel Bătrănu, Vlad V. Bogdan fiiul lui Ștefan cel Mare, și Vasile Lupu, care legăminte, de mpreună cu integritatea și neutralitatea teritoriului Principatelor Unite, sunt puse sub garanția colectivă a marilor puteri europene. Art. 2. Cea întăia datorie a puterilor Statului este de a conlucra la desărșirea, întărirea, unirei principatelor în unu singuru Statu. Art. 3. Cea mai sacră datorie a fiecărui Romă nu este de a susține și de a apăra unirea patriei într'unu singuru Statu romanu. TITLUL P. Despre teritoriul Principatelor-Unite. Art. 4. Teritoriul Principatelor-Unite este nealienabila, Marginile Statului și diviziunile administrative, ale comunelor, ocoalelor (plășilor) și districtelor, nu se potu modifica decăt prin o legiuire. Nici o concesiune de pămîntu al Statului nu se poate face asemene fără o legiuire. TITLUL III. Despre drepturile Romănilor. Art. 5. Toți Romănii din Principatele Unite sunt egali înaintea legei înaintea dărilor, înaintea conservațiunei, și deopotrivă priimiți în funcțiunile Statului. O lege specială va olări condițiunile de admisibilitate și de înaintare în funcțiunile publice. Art. 6. Libertatea individuală este garantată. Nimene nu poate fi reținutu, arestatu sau prigonitu, decătu conformu legei, și în ca Nimene nu poate fi sustrasu fără voia sa de la fireștii și legiuiții sei judecători. Afară de cazulu de vină vegheată, (Paggant duiit) nimene nu poate fi arestatu decătu în puterea unui mandat judecătorescu motivatu, și care trebuie să'i fie comunicatu în momentulu arestărei, sau cel multu dupăzeci și patru de oare după arestare. Călcătorii acestoru drepturi voru fi pedepsiți potrivitu legei. Art. 7. Toate privilegiile, scutirile sau monopoliurile de clase, sunt desființate pentru totudeauna în Statul romănit. O lege specială va precisa amănunțimile acestora abolițiuni. Ranguri de boierie nu se vor mai da, nici priimi în viitoriu. Titularii actuali nu mai păstrează nici unu privilegiu. Titlurile de nobleță străină, precum principi (cneji), grafi, baroni și alte asemine, ca contrare vechiului așăzămîntu al țerei, suntu și remănu nepriimite în Statulu romănu. Aceste dispozițiuni nu privescu pre străini. Art. 8. Romănii din Principatele Unite de toate riturile creștine se bucură de toate drepturile politice. Arg 9. Însușirea de Romănu se dobăndește, se conservă și se perde, potrivitu regulelor statornicite prin legile civile. Constituțiunea de față și celelalte legi privitoare la drepturile politice otărăscu care sunt celelalte condițiuni necesarii, pe lăngă însușirea de Romănu, spre a pute cineva esercia aceste drepturi. Art. 10. Naturalisațiunea mică se dă, conformu legei, de puterea judecătorească, iar naturalisațiunea cea mare se dă numai de puterea legislativă. Numai naturalisațiunea cea mare pune pe străini într'o linie cu Romănul, spre a se pute bucura de toate drepturile politice, precum și de dreptul de a poseda moșii. Naturalisațiunea cea mare se dă numai la străini de religiune creștină. Totu Romănul de origină, fără privire cătră loculu nașterei sale, prin simplă cerere adresată puterei legislative, și ca dovadă de lepădarea sa de protecțiunea străină, poate dobăndi prin actu de naturalitate drepturile de cetățeanu al Principatelor Unite. Aceste drepturi se recunoscu și străinilor născuți în Principatele Unite din părinți stabiliți în țeară și carii, ajunși în vărsta legiuită, vor cere de la putearea legislativă și voru dobăndi prin actu de naturalitate înscrierea lor între cetățenii Principatelor-Unite. O lege specială va desvolta aceste principii. Art. 11. Numai Romănii potu fi admiși și funcțiuni civile sau militare. Străinii nu se potu bucura de asemine drepturi, decă nu în cazuri anume statornicite de legi, înființată nici aplicată decătu în puterea a Arg. 12. Nici o pedeapsă nu poate fi nei legi. Argt. 13. Domiciliulu este neviolabila, o vizitare a domiciliului nu poate a se decătu în cazurile anume prevăzute de legi, și potrivitu formeloru de ea prescrise. Călcătorii acestoru drepturi se voru pedepsi conformu legei. Art. 14. Toți Romănii, fără osebire, sunt liberi de a-și strămuta domiciliulu și a călători înăuntru sau afară, precumu interesele loru personale i-ar povățui, fără ca să poată fi împiedecați decătu în cazurile anume prevăzute de lege. Art. 15. Proprietatea, de ori ce natură, este neviolabilă. Nimene nu poate fi espropriatu decătu pentru cauză de interesu publicu, și printr'o dreaptă și prealabilă despăgubire. O lege specială va olări fie-care cazu de espropriațiune. Libera și neîmpiedecata întrebuințare a riuriloru navigabile și flotabile, a șoseleloru și a altoru căi de comunicare, este de domeniul publicu. Art. 16. Nici o lege nu poate înființa pedeapsa confiscărei averilor. Art. 17. Pedeapsa morței este desființată, afară de cazurile prevăzute în codica penală militară. Pedeapsa bălăei este cu totul desființată. Moartea civilă remăne necunoscută în Statul romănn. Art. 18. Secretul scrisorilor și al depeșelor telegrafice este neviolabilă, sub pedeapsa prevăzută de lege. Art. 19. Religiunea ortodoacșă a răsăritului este religiunea Statului romănu. Libertatea celorlalte religiuni și culturi recunoscute, cu restricțiunile prevăzute prin capitulațiile țerei, este garantată. Biserica ortodocșă romănă din Principatele unite este și remăne neatărnată de orice chiriarhie străină, păstrăndu-se însă unitatea cu biserica ecumenică a răsăritului în privința dogmelor. Afacerile spirituale, canonice și disciplinare ale bisericei ortodocse din Principatele Unite, se cărmuescu de o singură autoritate sinodală centrală compusă în cuprinderea canoanelor apostolice. O lege specială va regula întocmirea și atribuțiunile acestei autorități. O altă lege va regula pozițiunea, în Principatele Unite, a bisericei catolice și a celorlalte culturi creștine recunoscute, naționalizarea clerului acestor religiuni, și neatărnarea lui de orice protevcțiune străină. Clerul superior și instrucțiunile de învățătură religioasă superioară a religiunei ortodocse, și a tuturoru culturilor creștine recunoscute și naționalizate, se vor întreține de cătră Statu, după cum se va regula prin o anume lege. Legile clerului parecomune, după hialu se voru plăti de cătră cum se va regula prin o anume lege. ține - Art. 20. Actele Statului civilu se vor de cătră autoritățile civile. O lege specială va regula modulu aplicațiunei. Codica civilă va determina cazurile de desfacere a căsătoriilor, și va regula procedura după care au a se daotărîrile de despărțenie. Căsătoriile micste între persoane de religiunea și de deosevitele rituri creștine sunt recunoscute de legiuire în Statul romănn. Art. 21. Libertatea rostirei ideilor în orce materie este garantată fiecăruia; ori ce măsură preventivă este oprită, însă cu snfrânarea delictelor prevăzute de lege și care s-ar cauza prin exercițiulu acestei libertăți Art. 22. Învățătura este liberă; oriemăsuri preventive, afară decăt acele necesarii pentru a da societății garanțiile neapărate de capacitate și de moralitate, sunt oprite. Numai legea poate regula intră cazurile prevăzute de lege. Nici Foame