Tribuna Româna, 1860-1861 (Anul 2, nr. 90-112)
1861-04-20 / nr. 108
Prețul: Pe annu anu 2 galbeni. BS Asepsta fiie eus ve unoe ogi re vertemana. Sonamentele se facu în Iași la direcțiea foiei, srada Talpalarilor, iar in București și prin districte la espeditoriile postelor. No. 108. IAȘII, JOI 20 APRILIE 1861. Prețul: Pe giumatate de anu 42 asi. ANUL PI. PLANULI 70 ARPICIE Știrea ce amu datu sămbătă, că Adunarea din București au pusu în acusare pe ministeriul Iepureanu, acumu s'au adeverit. Propunerea presintată de mai multu de două treimi a membrilor Adunărei, în ședința de vinerea trecută, 14 aprilie, s'au examinatu de secțiunile întrunite declarate în permanență, încătu în ședința următoare, sămbătă 15 aprilie, propunerea s'au votatu de Adunare cu 35 bile albe contra 15 negre, numerulu votanților fiind de 50. În urmarea acestui votu, prin care s'au datu formulu în judecată ministeriul din 13 iulie, Adunarea au numitu o comisione, compusă din șapte membri, și însărcinată de a redacta actul de acusare cătră înalta curte Altă știre mai nouă de justiție și de casare, de la București, în causa aceasta, nu avemu. Temeiurile actului de acusare, care voru fi, negreșitu trase din considerentele pe care au fostu motivată propunerea celor treizeci și cinci, nu ne lasă nici umbră de îndoială că unu ministeriu așa de gravu acusatu, de Adude Înalta Curte. Almintrele votul Adunărei ar rămăne, ca nare, va fi și condamnatu atăte altele, o spaimă trecătoare netemută de nimine, Curte de Justiție, și care va fi ministeriul ce va veghie la esecutarea votului Adunărei? Ni se spune că D. Panu, primariul nostru ministru, este chiematu de M. 85. la București ca să formeze unu nou cabinetu, nou, într'adevăru, căci acesta are a fi uniculu, unul singuru, pentru ambele țeri, unite, se zice, acumu desăbărșitu, prin stăruința M. 5. Domnului și bunu placul M. 85. Sultanului și al puternicilor sei aliați. Dar oare noii consilieri ai M. 5. Domnului Principatelor-Unite, carii, pe lăngă toate celelalte greutăți cu care e încărcată situațiunea din lăuntru și de-afară, voru să aibă de purtatu personalul ei la înălțimea chiemărei lor? Din ce și gingașa povoară de a compune Înaltei Curți de Justiție, fi-voru grupu țerei, pute-se- al Adunărei, din ce cuibu al voru ei găsi înzestrați cu acele însușiri, cu acele primviri ale bărbaților de statu ce se ceru pentru a rădica puterea mai presusu de patimile vulgarei ambițiuni de a purta subțioară unu portofoliu roșu? Avemu destule, prea destule, ruine de oameni politici sub ochii noștri noue nimicnicii pentru ca să mai dorimu noue căderi, de caractere! Totu ce trebuie să dorimu, totu ce suntemu în dreptu de a spera, este ca Înalta Curte, acestu mare templu al justiției viitoare a Romănilo să se întemeieze o dată, după asta lungă așteptare, fără precugetări interesate de a scuti sau de a osîndi pe miniștrii căzuți sub reprobarea țerei și sub înculparea Adunărei. Grija cea mai întăie, dară, și datoria cea mai lăntă a viitoriului cabinetu caută să fie de a nu lăsa, nici în găndul nimănui, celu mai micu prepusu că puterea esecutivă, prin numirea cutărui sau cutăruia la înalta curte, ar ținti să înmurească. Motivele înculpărei ministeriului Iepureanu, în orice sensu, asupra otărirei ei, căte sunt espuse în propunerea adoptată de Adunare, ni se paru de cea mai mare greutate, și de aceea țeara are dreptul de a spera ca judecata să fie dreaptă și nepătată de nicio înmurire. Căci noi nu credemu că opiniunea publică va rămăne mulțămită numai cu efectul moralu al votului Camerei, aceasta s'ar fi putut întămpla de nu se făcea apelul la alegători prin disolverea din 31 genurie trecutu. Considerentul celu dintăiu al propunerei de dare în judecată cuprinde că ministeriul ca să'și copere illegalitățile comise în administrarea sa, și să înnăbușească arătările făcute de Adunare, au cerutu domnitoriului displeerea ei cu păra nedreaptă că pu vreii să calce prerogativele celoralalte puteri ale Statului”.. meiu va trece în actul de acuzare, precumunu se poate într'altu chipu, atunci nu este trebuință de o lege specială asupra responsabilităței miniștrilor, pentru ca Înalta Curte, pe acestu singuru motivu, să se atențieze de culpabilu peniu ministeriu, care, însușindu'și unu dreptu ce nu'lu are însuși capul Statului, adică, acela de a întinde pâra în contra Adanpgrei, au tinsu a resturna înseși principiile fundamentale ale orcărui sistemu representativu, în virtutea cărora representanța țerei nu este, nici poate fi, justițiabilă decătu de țeară. Al doile considerentu al propunerei de punere în acuzare zice ”că în totu cursul alegerilor, ministeriul au întrebuințatu toată puterea și toate mijloacele administrative și judecătorești ca să exercite asupra operărilor electorale o presiune neauzită, făcăndu din funcțiunile Statului unu mijlocu de corumpere generală”., Și această înculpare, ce nu e mai puținu grea, este totu de natura acelora pentru care nu este de trebuință de o anume lege pentru a fi aprețuită și judecată de Înalta Curte. Sunt culpe așa de mari pentru care unele codice de legi nici au prevăzutu penalități, și cu toate aceste culpabilii n'au scapatu nepedepse responsabilitatea miniștrilor sii. Pentru unu ministeriu constituționalu, ce culpă mai mare se poate închipui de căt aceea că au căutatu a resturna basele fundamentale ale sistemului representativu, și că, spre acestu sfirșitu, au întrebuințatu toată puterea sa și comuterea generala, prin funcțiunile Statului? monstrarea Adunărei vine ca muștarul după masă, cumu zice francezul moptag de argus dineg. Totuși să notămu că, în Adresa lor, onorabilii representanți din Dealul Mitropoliei, carii, ca și acești de aici, au fostu ”totdeauna setoși de a înbrățoșa or-ce măsură menită a ne da unirea Moldo-Romăniei, sau cel puținu a ne apropiea de acestu visu de auru al Romanilor, acumu mai mult decăt totudeauna suntemu adăncit pătrunși de împerioasa necesitate, esprimată cu atăta tărie de frații noștri din Adunarea Moldovei, s'au arătatu și mai expliciți și mai prudenți, după calități prețioase ce n'ar strica să fie de-apurure nedes Toate rugile noastre,” ziceau în unanimitate represintații Adunărei în adresa lor din 14 aprilie cătră Domnitoriu ”toate rugile noastre, speranțele noastre sunt că ocaziunile nu voru întărzie a servi, că mărirea inimei tale le va crea, părțite în or-ce manifestare politică, la momentul oportunu, spre a ne pune cu o oară mai'nainte patriotismul nostru la încercare, și a asigura romănilor esistența lor națională, ce au încredințatu cu atăta entusiasmu augustului lor alesu".. Visul de aur se va împlini credemu, în ziua de Paști și patriotismul represintanților Romăni se va pune neîntărzietu, de bună samă, la încercare, cu ocasiunea discutărei proiectului legei rurale. Este, însă, întrebarea: Unde e Înalta Dacă acesta teG În numărul trecutu n'amu zisu nimica despre altu votu al Adunărei din București, emisu tot în ședința din 14 aprilie, în chestiunea întrunirei temporarie a ambelor camere legislative din Iași și București pentru a delibera în comunu asupra proiectului legei rurale elaboratu de Comisiunea Centrală. Acumu această chestiune a întrunirei Adunărilor pe unu timpu numai și numai spre o lucrare adtoc, au perdutu toată importanța, după ce știmu că 'unirea deplină a ministerielor și a Adunărilor s'au acordatu de la Constantinopoli; că M. Sultanul au adresatu o iade cătră M. 5. Domnul prin care acresază țerei cererile făcute într'unu memorandu presentatu încă din vara trecută; că unu mesagieru turcu se așteaptă pe plimbăne la București; că însfîrșitu D. Panu e) chiematu de M. 8. să se afle acolo, în capitala pomăniei, celu mai tărziu pănă gioi după Paști, și a duoă zi după vestirea unirei, acumu eRAN.VESUVEUI Citămu din Poporulu din 10 aprilie următoarele: e”Adunarea nouă este compusă din: 11. deputați vechi ai guvernului, 34.. ai dreptei, cu 4 în centrală, 19 vechi și 11 noi. 12. - ajungeai, cu 8 vechi 7 neoi. 10. - ai centrului cu 7 vechi și 3 noi. 67. Suma totală a deputațiloru aleși. „Resultatul finalu al alegeriloru este majoritatea dreptei. Aceasta ar îndemna pe capul Statului a chiema la ministeru dreapta Adunărei. Dar, iată ne întrați în al treilea anu de cănd Măriea Sa Alecsandru Ioan, ca domnitoru al Romănilor, eștiu fiind din partitul liberalu unionistu, au avut curagiul a se lupta în contra reacțiunei. Cu recunoștința cea mai vie și cu devotamentul celu mai neclintitu cătră tronul Romăniei, ținemu seamă Măriei Sale că n'au dat și puterea eseacutivă în măna conservatorilor regulamentari, cariiașiiași sunt în posesiune de puterea legislativă, și de majoritatea restrînselor colegiuri electorale. „Adevărata luptă la noi n'ar fi trebuit să fie între ministeru și întreaga oposițiune eterogenă, ci între trecut și viitoru, între stănga și dreapta, între regulamentu și Convențiune, între unirea cu domnul pămînteanu alesu la 5 și 24 ianuarie, și între separatismu, sau și unirea cu domnul străinu cerutu de majoritatea conservatorilor din Comisiunea Centrală. „Sperămu că și acumu asalturile ce se voru da de cătră dreapta Adunărei, pentru a pune măna și pe puterea esecutivă, voru remăne zădărnicite. Și potu să remăne, dacă deosebitele fracțiuni ale partitului liberalu se voru înțelege și se voru uni spre a conjura pericolul ce-i amenință și pe dînșii și pe noi toți. unirea între elementele omogene, adecă între guvernămintali, cei din stănga și cei din centru, poate forma o majoritate convențională care să facă pe dreapta a remăne în minoritate. sl. --