Tribuna Româna, 1864 (Anul 6, nr. 164-197)
1864-04-20 / nr. 193
derea ministeriului Cogălniceanu căruea viu și sapatu groapa. Să videmu cine va că le întrănsa? Adunarea au votatu căteva article din legea giudecătorească prin careau'au înființatu o nouă instituțiune, acea a portarilor( rușieri) și ședința s'au redicatu amănăndu-se acea viitoare pe măne sămbătă. Ședința de la 1 aprilie. Legea organisărei judecătorești s'au terminatu de cercetatu remăindu votarea ei în totalu peste trei zile după cererea d-lui ministru adinterim de la justiție. Artidele care au datu locu la desbateri mai însemnate în ședința de astăzi au fostu mai întăiu acelu relativu la numirea judecătorilor și apoi acelu despre inamovibilitate. Propunerea din proiectulu de lege, care au fostu priimită apoi și de Adunare, că adecă de acum înainte numai doctorii și licențiații în drept să fie numiți judecători, au fost combătută în zădar de bd. D. Băsescu, și Iorgu Ghica. Adunarea priimind această garanție de capacitate au lăsatu în voia guvernului ca deocamdată și pănă vomu are destui oameni cu diplome de dreptu să se poată numi judecători din acei ce vor fi avănd 12 ani de serviciu în magistratură sau 3 ani de funcțiuni înalte. La inamovibilitate Adunarea n'au priimitu ca să se declare de îndată inamovibili toți judecătorii curților de apelu, ci au amănatu această statornicire pănă peste 6 ani și pentru toți judecătorii. La ordinea zilei este acumu proiectul de lege rurală. Adunarea au otăritu a se începe în ședința de luni, cea întăi zi a septămănei Patimiloru, cu toate că d. Dimitrie Ghica stăruia se începe chiar în duminica Floriiloru pentru ca să scape de cifra nefastă de 13 pe care o poartă în frunte ziua de luni, 13 aprilie. Trei pana Comlăbnni. 7552 a. euu . 4. . Ședința de la 13 aprilie Ședința s'au deschisu la 12 care cu 60 deputați presinți, sub președința d-lui Ioan Ghica. D. ministru primaru au depusu la biurou mesogiulu care încunoștiințează Adunarea că s'au numitu generalulu Savelu Manu sinistru de resboiu în locul d-lui Iacovachi demisionatu. Deschizănduse discuțiunea generală care precede opotulu în totalu al legei de organisare judecătorească, d. ministru ad-interim la justiție face reservele guvernului în privirea formulei de jurămăntu. D. Costaforu vede în aceasta o amenințare și zice că aceasta nu poate împedeca potarea legei nici că judecătoriulu este neatărnată de puterea executivă. D. ministru primaru zice că credința Domnitorului nu este gaurată persoanei sale ci Domnitorului -instituțiune, d. Boerescu arată că în jurămăntu se cuprind instituțiunile, Adunarea închide desbaterea și procedănd la votu priimește legea cu 67 bi le albe contra 12 negre din 79 votanți. Și la ordinea zilei fiind proiectulu de lege rurală, se stie la biurou d. Creoțulescu în locul d-lui Ioan Ghica, d. Boerescu raportatoriul cetește la tribună raportulu comitetului delegațiloru în care se zice că în unanimitate s'au priimitu principiulu improprietărirei țeraniloru că s'au recunoscutu viziurile proectului de lege presen tatu de guvernu: lipsa de espunere de motive, cipulu pe obicinuitu de a'l publica în Monitoriu” mai nainte de a fi votat, nedreptatea de a nu se improprietări și clăcașii cei de pe moșiile moșnenilor, despăgubirea ilustrie, monopolul pcrășmelor in favoarea conunelor, comunismuluin improprietărirea generațiunilor viitoare pe domeniiile Statului, și prețulu diferitu de improprietărire cu jumaitate mai puținu pe domeniile Statului de cătune ale particularilor. In fine d. Boerescu spune că la cătimea de pămăntu de datu țeranilor comitetul delegaților s'au împărțitu. Majoritatea acordă numai pămăntul palmașilor și d. Ioan Brăteanu ține da toru pămăntulu cătu stăpănescu ei astăzi. Răscumpărarea su'au îmbunătățitu luîndu-să ideile d-lui Ioan Brăteanu care o face reală, și de sfărșitu în 7 ani și cu dobăndă de 8 la sută. Statulu garantează pe proprietari și țeranii pe Statu, Statulu are să văndă căte 150.000 pogoane de pămănt pe anu, și cumpărătorii potu se plătească pămăntul acesta cu obgligațiuni. D. prim-ministru combate ideile comitetului delegațiloru zicăndu că pentru rescumpărare priimește ori ce mijloace se vor cunoaște mai bine de cătu cele propuse, combate mai de pămăntu de datu țeranului nu întrați cu alesu cătimea și repetă de mai multe ori: prăjina în ogoarele țăranului Pentru plată zice că este o rescumparare a muncei car nu a pămăntului și în aceasta ăncă zice: nu sporiți darea țeraniloru căci nu vor pute plăti, se facu observări de regulament arătănduse că d. vice președinte nu trebue să dea cuvîntulu d-lui prim ministru, etc. se sue ear la biurou d. Ioan Ghica și d. C. Crețulescu se pogoară și apoi continuă desbaterea cetindu-se amendamentul atăta al majorităței cătu și al minorităței. După aceasta se comunică o propunere subscrisă de 25 deputați cari ceru a se lua în desbatere de urgință. Adunarea priimește argința cu 57 bile albe contra 33 negre din 90 de votanți. Propunerea cere a se da unu votu de blamu ministrului Cogălniceanu. Iată propunerea. Moțiune de blașudunarea națională, în urma nenumeratelor probe ce au datu, in sesiunea aceasta, de al seu devotamentu pentru binele publicu, în urma marelor concesiuni ce au făcutu unui Ministeriu carele n'au eșitu din finul seu, în urma trecerei cu vederea asupra arbitrarelor fapte ale Președintelui Consiliului de Miniștri, denuncinte în mai multe rănduri, era în dreptu a se aștepta, cel puținu în cestiunea rurală, la sentimente de bună credință din partea sa. Văzindu, însă, că acestu Ministeriu după mai multe provocări să servă astăzi de cestiunea rurală ca de o armă de resburare și de învrăjbire între clasele agricole și proprietari. Vizindu că mai inainte de a se desbate și a se ofări această mare cestiune socială de Camera legiuitoare, care e representantul legal al națiunei intregi, d. președinte al Consiliului au cugetatu a esercita o adevărată presiune asupra Camerei prin oficială și întinsă publicare însoțită de circulări de natură a da caracterul unui actu definitivu proiectului seu, declaratu de comitetul delegaților Adunărei ca o slusiune. Văzindu că cu această procedare Ministeriul pune în luptă pe mandatarii națiunei cu puterea executivă, impraștie neincrederea și spaima in toate cercurile societăței, dărimă creditul publicu mi încuragiază ura și răsbunarea între cei avuți și cei neavuți, în cătu s'nu văzutu publicate și imprăștiate prin sate rugăciuni cu trăi-zeu de a face ca să niveleze societatea pogorăndu pe cei radicați și rădicăndu pe cei prepaspuți împilați. J considerăndu că este peste putință clar de a se despate legea rurală cu un asemenea Ministeriu, care nu oferă cea mai mică garanție, ori care ar fi soluțiunea ce s'ar da acestei cestiuni. Cașern, după toate aceste, temăndu-se de a nu se face complice prin a sa tăcere la desordinile ce potu resulta și ale cărora semne prevestitoare au și inceputu a se vedea chiar de pe acumu, in ședința de vineri 10 aprilie, vau și manifestatu, in o mare majoritate, și in modu destul de ințelegătoru, a sp neincredere in Ministeriul pctunle. Aoteizi, vise, văzindu că Ministeriul nu s'au retrasu acelui potu, că neă ști în urma Adunarea declară poate lucra cu acestu Ministeriu care merită toată a sa despprobare”. D. ministru de finanțe arătă că ministerulu nu merită blamul, cu toate aceste zice, că dacă Adunarea por ștei blamia, apoi se roagă să se despară mai ăntăi cestiunea rurală și ca să pu se zică aceea ce a lui crede că este a se pinie blașulu pănă la Pnele lunei, ca ca a li se 7 §t7 adevăratu că cestiunea rurală incomplă majoritatea Adunărei, carea pentru ca să scape de dănsa dă votu de blama ministerului și cu aceasta să se poată amăna resolvarea cestiunei. D. Dimitrie Ghica explică motivele pentru care ministeriul merită a fi blamatu, care sunt: lunarea de imposite nevotate, înarmarea țăranilor, legarea în lanțuri a călugărilor, amenințarea proprietarilor cu țeranii, publicarea în Monitoru a proiectului de lege rurală, și aducerea unei soluțiuni care nu cuprinde ideile majorităței Adunărei. În acestu sensu vorbesc și domnii Costaforu, Iorgu Ghica, M. C. Iepureanu, Boerescu, Sihleanu, D. Ioan Brăteanu, înse, zice că nu poate să se pronunțe pentru propunere neștiindu sub ce drapelu vine, căci acelu alu ordinei nu este cunoscutu, și că ordine este și în Varșovia. D. prim-ministru se luptă răspunzăndu la tote motivele de blama și zice: put ați mai întăiu legea rurală și apoi blamaține, judecați-ne, spănzăraține! La învinovățirea că au publicatu în Monitoru respunde cu întrebarea: Ce! Voiți ca țeranții să nu știe ce se face pentru dănșii, și apoi ziceți că voiți reștul constituționale? La mai multe aplaude zgomotose din tribune, majoritate posomolită de aceste manifestări aplăudătore apărărei ce și făcea d. prim ministru se ceru golirea tribunelor și d. miniutru primaru zise. Dații afară ca să asculte numai dumnealoru, arătăndu cu măna la dreapta Adunărei. Leșii au voie să se roage din biserici și pe țeranii noștri voiți ai opri! Dară apărăndu-să d. prim-ministru au sprijinitu proiectulu de lege rurală, și dreapta motivăndu votul seu de blamu l'au combătutu, prin urmare votul de blamu datu ministerului este votulu de respingere al proiectului guvernului. La acestă respingere întimpinămu și noi repetind cuvintele domnului prim-ministru: nu întrați cu prăjina în ogoarele țeraniloru, nu cereți mai multă despăgubire de cătu acea dreată și aceea ce o poate plăti țeranulu, votul s'au datu ca și propunerea de blamu și s'au primitu cu 63 bile albe contra 36 negri din 99 de votanți. Acum, ministeriul dăndu și demisiunea, M. Sava avease hotări între Minister și Adunare, și așteptămu sau disolvarea Adunărei sau unu altu ministeru luatu din dreapta, adică din majoritatea retrogradă a Adunărei. GGG. proicedu de LEGE RURALĂD. împriamat la proivetul guvvrnului. CAIȘI. (Amendamentu la titlul capitului 1.) Despre desființărea îndatoririlor silite dintre proprietari și sătenii cuminitori. Art. I. Toate legiuirile pănă anum în vigore prin care se regula reciproacele îndatoriri dintre sătenii cultivatori și proprietari suntu și remănu desfințate, îndată după punerea în lucrare a legei de înpă. (Amedamesiu la art 1.) Art. 2. Toate sarcinile, toate îndatoririle silite, impuse proprietăței și sătenilor cultivatori prin legile anterioare sau alte hrisolove, suntu și remănu desființate odată pentru totdea una în toată întinderea Romăniei. untenii cultivatori și proprietarii de pămănturi, remănu liberi a-și regula interesele lor, numai prin tocmeli de bună voie, și cu caracter timpuralu. (Amedamentulo prt. 5.) Art. 3. Monopolurile de băuturi, măcelării (cășănii) pruibrii (stării) și alte asemene, ce