Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)
1864-10-22 / nr. 238
. ; Tribuna V Peompni. D- -2 - - APGTE ȘI NOTIȚI OGFICIAL CGV. ALECSANDRU IOAN 1-lu. cu mila lui Dumnezeu și voința națională, Doamna Prințipatelor Unite-romăne, La toți de față și viitori sănătate; Asupra raportului ministrului nostru secretaru de Zintu la departamentul justiției, cultelor și instrucțiunei publice sub No. 46689. Amu decretatu și decretămu: Art. I. Așturatele instrucțiuni, pentru îndatoririle și atribuțiunile revisorilor școlari sunt aprobate de Noi întocmai: Art. P. și cel din urmă, Ministrul Nostru secretaru de Statu la departamentul justițieicultelor și instrucțiunei publice, este însărcinat cu esecutarea acestui decretu. Data în București, la 29 septemvrie, 1864- ALECSANDRU IOAN. Ministru secretaru de statu la departamentul justiției, cultelor și instrucțiunei publice. N. Crețulescu. No. 1220. Instrucțiuni Pentru Reviztorii scolastici de agudere. Art. Itul publica din scoalele primarie, rurale, urbane, școalele secundarie și profesionali în toată întinderea și în toate ramificațiunile lor, și a putea Guvernul să aibă pururea încredințarea că toate legiuirile și disposițiunile privitoare la învățămintul publicu să observă și se aplică pretutindeni strictu și în spiritul după care au fost dictate, se vor numi Revisori cu îndatoririle și atribuțiunile mai gios arătate. Art. 2. de a inspecta, fie-care în despărțămîntul ce ofera activității Revisorilor va fi i se va asigna, toate scoalele de gradul 1 și al ,, și instituțiunile ajutătoare învățămîntului, precum biblioteci, școale de bele-arte, șusee etc, precum și toate scoalele particulare și persionatele private. Art. 3. punctualitate a funcțiunei lor, Revisorii și vor avea reședința lor ficsată în capitala dinspre îndeplinirea cu esactitate și trictului, sau în vre unul din orașele despărțămîntului ce li s'au încredințat. Art. 4. necontenit toate scoalele și instituțiunile din despărțămîntul lor, și a face Ministerului totdeauna, la fie-care 15 zile, raporta despre resultatul inspențiunei lor. Art. 5. Cei 24 Revisori vor avea împărțită și pențiunea învățămîntului, dupre cum urmează: I. Capitala București, 2 județul Iașii, 3 Ilfovu, 4 Buzeu și Iaomița, 5 Prahova, 6 Rîmnicu-Sărat și Brăila, 6 Vlașca, 8 Dâmbovița, u Argeșu, 10 Giurgiu, 11 Mehedinți, 12 Muncel, 13 Rimnicu-Vălcei, 11 Teleorman, 15 Roșanați, 16 Dolchiu, 17 Suceava și Neamțul, 18 Romanu și Bacău, 19 Tutova și Tecuciu, 20 Putna și Covurluiu, 21 Cahul, Ismail și Bolgradu, 22 Fălciiu și Vasluiu, 23 Botoșani și Dorohoiu. a). A privegea asupra îndeplinirei îndatoririlor de cătră profesori; b).A controla registrele de prezență pe la toate școalele; s).A priveghea moralitatea tuturor membrilor corpului profesoral de ambele grade; d). A privegea asupra moralității și disciplina școlarilor; e) A pribigea asupra internatelor publice și private; ). A privighea asupra păzirei cu stricteță a programelor și reglementelor statornicite la fiece școală; g). A privighea metoadele adoptate, și trebile Statului. Tot adunătura sare de elevi, de diferite educațiuni și moravuri, poate aduce cu sine, în lipsa unei privegeri serioase și unora măsuri severe din partea învățătorilor, moravuri rele și o imoralitate în școli care tot folosul instrucțiunei, Rerisorii reclamate pentru desvoltarea istrucțiunei publice în fiecare comună. Aceste cercetări și propuneri vor fi trimise Ministeriului pănă la 1 noemvrie a fiecăruia anu, spre a servi ca elemente la budgetul viitor. a). A privighea asupra Museelor, Grădinelor botanice, Bibliotece, școli de bele-arte, etc. a). A inventaria și a priveghea zestrea tuturor așezemintelor scolarie. r). A priveghea întrebuirea banilor publici la diferite așezeminte scolastice de către întreprinzători, Directori și Iconomi. d). A contrasemna atestatele de absolvire a unui cursu primaru. g). A privighea asupra ținerei cancelariilor scolelor. s). A forma și ținea statisticele scoalelor t). A privighea ținerea la timpu a esamenelor. ț). A forma și ținea registrele de calități ale învățătorilor și institutorilor. Art. 7. Articol 6. Inspectorii scolastici sunt:nice-pre- Pe lăngă atributele specificate la ședinți ai comitetelor de Inspecțiune județane. Ca atare, ei convoacă la nevoie de lămuriri comitetele locale, și iau în înțelegere cu acelea din posițiunile recesarii. Cănd comitetul este sub președința sa ordinară, atunci Revisorul scolasticii este numai membru al Comitetului. Dacă Revisorele este cu deosebită socotință, lucrarea nu este executorie, ci se supune ambele socotinți la hotărîrea Ministerului. Art. 8. Una din lucrările de merit a Revisorilor școlastici va fi adunarea de notiții istorice și literare, geografice, etnografice și statistice, asupra județelor respective. La aceste frumoase lucrări, Revisorii scolastici vor fi ajutați de corpul învățător și Comitetele județene. Art. 9. În privința moralităței profesorilor, Revisorii vor fi cu luare aminte ca ei, ca unii ce au sacra misiune de a lumina și a moraliza poporul, să nu poartă nici o dată din vedere caracterul ce au în mijlocul societăței, și să observe atăt în relațiunile lor sociale, căt și în viața privată, o purtare demnă de posițiunea lor. Arrt. 10. Revisorii vor fi cu cea mai mare atențiune de a observa dacă profesorii, afară de împlinirea datoriilor lor în școală și căte școlari, se ocupă a'și întinde sfera cunoștinților, dacă studiază, traduce cărți, învață limbi străine, și în toate modurile se silescu a se prefecționa și a-și îmbunătăți sitarea lor intelectuală și morală. Art. 111. În privința moralității și disciplinei scoierilor, Revisorii vor fi cu cea mai mare luare aminte, căci uul din avantagelprincipale ale învățămîntului publici este și disianna la care se deprindu elevii de tineri, și care, apliată cu rațiune însă tot de o dată și cu severitate, este menită de a produce societății oameni cari se țină la ID ordine atăt în trebile lor private, căt și se cuvine, să mențină disciplina scolastică în toată rigoarea ei, și să ia măsurile cele mai energice și mai ales preventive pentru menținerea moralităței ș ordinei în și însăși buna stare a învățăturei secundarie, această clasă va fi cu deosebire sub privigerea și reorganisarea directă a Revisorilor scolastici. În Iași, la trei Erarhi, s'au organisatu o clasă I modelu; o asemene clasă modelu peste puținu va fi organisată și în București. Revisorii scolastici vor fi obligați a întroduce treptat, și căt mai îngrabit, o organisare și o metodă analogă a celor de la zisele clase model și cu școalele încredințate Inspectorilor. Art. 13. In definitivu, metoada bună fiind oarecum spiritul Instrucțiunei Publice, Revisorii vor observa pururea dacă învățătorii'și predau lecțiunile lor numai într'un modu mecanicu, adică dăndu elevilor să învețe în orice lecțiune numai pe de rostu ceea ce stă în carte, metoadă adesea ucigătoare spiritului, sau dacă ei caută a desvolta inteligența școlarilor, inspirăndu-le gustul pentru studii și făcăndu-i să găndească și să se instrueze prin ei însuși. Asemenea, vor avea stricta privegere asupra cărților scolastice ce suntu în usul școlarilor, pentru ca să fie de acele autoritate de Guvernu și în numeru îndestulătoru. Art. 14. Revisorii vor priveghea și asupra salubrităței și a bunei stări a edificielor scolastice, înștiințind pe Guvernu despre toate lipsurile ce s'ar observa, și îndemnănd acolo unde se cade pe autoritățile locale la reparațiunele sau adăogirile ce s'ar crede necesarii de făcut. Art. 15. la reformele ce s'ar proeca în învățămîntul Pentru a putea avea base sigure publice. persorii vor fi datori a observa și mișcarea statistică ce se face în privința scoalelor, adică ei vor observa numărul total al școlarilor în școli, repartițiunea lor pe clase, eșirea lor din școli, și anume din ce clasă și cu ce felu de atestatu, notele cele mai bune și în ce obiectu dobîndite, de totalul școlarilor și de fiecare clasă în parte, și în fine comparațiunea tuturor acestor date școli, după cataloagele esistente, și vor face despre cu datele anilor trecuți din aceleași toate aceste raporturi detaliate lacare capăt de semestru. nu vor privegea ca ele să se ție după ordinul și în modul stabilit de Ministeru, ca examinatorii, precum și elevii, să se afle toți tați, ca potele să se pue cu cea mai mare imparțialitate, ca esamenele să nu fie prea multe oare de-a rănlul în aceeași clasă, spre a nu osteni pe esaminatori și pe elevi, și în fine ca esamenele să aibă cea mai mare publicitate posibilă. Art. 17. Mai cu samă servisorii vor avea privigere asupra internatelor de ambele sec, cazanele ce ceru o deosebită îngrijire și spre a putea controla învățămănRevisorii vor fi datori a inspecta Indatoririle Revisorilor vor fi ceArt” Ble următoare: sili la îndreptarea celor greșite. h). A alege și propune examinare, întocmit de comitetele trebue a se înființa scoale; comunele unde din comunele lui). A organisa m. A cerceta pe candidații scoalele rale după metoda mistă. D. A alege ca și a se președinte al juriului de a propune îmbunătățirile de județe, de învățători la scoalele rurale în paralisează vor pune o deosebită școli. Art. 12. tea cițături si Art. 16. Clasa primarie, și de o chiar de dată însă, atențiune, să se bucure pururea între elevi de la fiindcă pe urmă autoritaca profesorii ea depăndînd I, fiind basa întregei învăța privința esemenelor, Reviso