Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)

1864-10-22 / nr. 238

. ; Tribuna V Peompni. D­- -2 - - APGTE ȘI NOTIȚI OGFICIAL CGV. ALECSANDRU IOAN 1-lu. cu mila lui Dumnezeu și voința națională, Doamna Prințipatelor­ Unite-romăne, La toți de față și viitori sănătate; Asupra raportului ministrului nostru secre­­taru de Zintu la departamentul justiției, cul­­telor și instrucțiunei publice sub No. 46689. Amu decretatu și decretămu: Art. I. Așturatele instrucțiuni, pentru în­­datoririle și atribuțiunile revisorilor școlari sunt aprobate de Noi întocmai: Art. P. și cel din urmă, Ministrul Nostru secretaru de Statu la departamentul justiției­­cultelor și instrucțiunei publice, este însăr­­cinat cu esecutarea acestui decretu. Data în București, la 29 septemvrie, 1864- ALECSANDRU IOAN. Ministru secretaru de statu la departamentul justiției, culte­­lor și instrucțiunei publice. N. Crețulescu. No. 1220. Instrucțiuni Pentru Reviztorii scolastici de agudere. Art. I­­tul publica din scoalele primarie, rurale, ur­­bane, școalele secundarie și profesionali în toată întinderea și în toate rami­ficațiunile lor, și a putea Guvernul să aibă pururea în­­credințarea că toate legiuirile și disposițiu­­nile privitoare la învățămintul publicu să ob­­servă și se aplică pretutindeni strictu și în spiritul după care au fost dictate, se vor nu­­mi Revisori cu îndatoririle și atribuțiunile mai gios arătate. Art. 2. de a inspecta, fie-care în despărțămîntul ce ofera activității Revisorilor va fi i se va asigna, toate scoalele de gradul 1 și al ,, și instituțiunile ajutătoare învățămîn­­tului, precum biblioteci, școale de bele-arte, șusee etc, precum și toate scoalele particu­­lare și persionatele private. Art. 3. punctualitate a funcțiunei lor, Revisorii și vor avea reședința lor ficsată în capitala din­­spre îndeplinirea cu esactitate și trictului, sau în vre unul din orașele des­­părțămîntului ce li s'au încredințat. Art. 4. necontenit toate scoalele și instituțiunile din despărțămîntul lor, și a face Ministerului tot­deauna, la fie-care 15 zile, raporta des­­pre resultatul inspențiunei lor. Art. 5. Cei 24 Revisori vor avea împăr­­țită și pențiunea învățămîntului, dupre cum urmează: I. Capitala București, 2 județul Iașii, 3 Il­­fovu, 4 Buzeu și Ia­omița, 5 Prahova, 6 Rîm­­nicu-Sărat și Brăila, 6 Vlașca, 8 Dâmbovi­­ța, u Argeșu, 10 Giurgiu, 11 Mehedinți, 12 Muncel, 13 Rimnicu-Vălcei, 11 Teleorman, 15 Roșanați, 16 Dolchiu, 17 Suceava și Neamțul, 18 Romanu și Bacău, 19 Tutova și Tecuciu, 20 Putna și Covurluiu, 21 Cahul, Ismail și Bolgradu, 22 Fălciiu și Vasluiu, 23 Botoșani și Dorohoiu. a). A privegea asupra îndeplinirei îndato­­ririlor de cătră profesori; b).­A controla registrele de prezență pe la toate școalele; s).­A priveghea moralitatea tuturor membri­­lor corpului profesoral de ambele grade; d). A privegea asupra moralității și dis­­ciplina școlarilor; e) A pribigea asupra internatelor publice și private; ). A privighea asupra păzirei cu stricteță a programelor și reglementelor statornicite la fie­ce școală; g). A privighea metoadele adoptate, și trebile Statului. Tot adunătura sare de elevi, de diferite educați­­uni și moravuri, poate aduce cu sine, în lip­­sa unei privegeri serioase și unora măsuri severe din partea învățătorilor, moravuri re­­le și o imoralitate în școli care tot folosul instrucțiunei, Rerisorii reclamate pentru desvoltarea istrucțiunei publice în fie­care comună. Aceste cercetări și propuneri vor fi trimise Ministeriului pănă la 1 noemvrie a fie­căruia anu, spre­ a servi ca elemente la budgetul viitor. a). A privighea asupra Museelor, Grădinelor botanice, Bibliotece, școli de bele-arte, etc. a). A inventaria și a priveghea zestrea tutu­­ror așezemintelor scolarie. r). A priveghea întrebuirea banilor publici la diferite așezeminte scolastice de către întreprinzători, Directori și Iconomi. d). A contrasemna atestatele de absolvire a unui cursu primaru. g). A privighea asupra ținerei cancelariilor scolelor. s). A forma și ținea statisticele scoalelor t). A privighea ținerea la timpu a esamene­­lor. ț). A forma și ținea registrele de cali­­tăți ale învățătorilor și institutorilor. Art. 7. Articol 6. Inspectorii scolastici sunt:­nice-pre- Pe lăngă atributele specificate la ședinți ai comitetelor de Inspecțiune jude­­țane. Ca atare, ei convoacă la nevoie de lă­­muriri comitetele locale, și iau în înțelege­­re cu acelea din posițiunile recesarii. Cănd comitetul este sub­ președința sa or­­dinară, atunci Revisorul scolasticii este numai membru al Comitetului. Dacă Revisorele este cu deosebită socotință, lucrarea nu este exe­­cutorie, ci se supune ambele socotinți la ho­­tărîrea Ministerului. Art. 8. Una din lucrările de merit a Re­­visorilor școlastici va fi adunarea de notiții istorice și literare, geografice, etnografice și statistice, asupra județelor respective. La aceste frumoase lucrări, Revisorii sco­­lastici vor fi ajutați de corpul învățător și Comitetele județene. Art. 9. În privința moralităței profesori­­lor, Revisorii vor fi cu luare aminte ca ei, ca unii ce au sacra misiune de a lumina și a moraliza poporul, să nu poartă nici o da­­tă din vedere caracterul ce au în mijlocul societăței, și să observe atăt în relațiunile lor sociale, căt și în viața privată, o purtare­­ demnă de posițiunea lor. Arrt. 10. Revisorii vor fi cu cea mai mare atențiune de a observa dacă prof­esorii, afară de împlinirea datoriilor lor în școală și că­­te școlari, se ocupă a'și întinde sfera cu­­noștinților, dacă studiază, traduce cărți, în­­vață limbi străine, și în toate modurile se silescu a se prefecționa și a-și îmbunătăți sitarea lor intelectuală și morală. Art. 111. În privința moralității și disci­­plinei scoierilor, Revisorii vor fi cu cea mai mare luare aminte, căci u­ul din avantagel­­principale ale învățămîntului publici este și disianna la care se deprindu elevii de tineri, și care, apl­iată cu rațiune î­nsă tot de o dată și cu severitate, este menită de a produce societății oameni cari­ se țină la ID ordine atăt în trebile lor private, căt și se cuvine, să mențină disciplina sco­­lastică în toată rigoarea ei, și să ia măsuri­­le cele mai energice și mai ales­ preventive pentru menținerea moralităței ș ordinei în și însăși buna stare a învățăturei secunda­­rie, această clasă va fi cu deosebire sub pri­­vigerea și reorganisarea directă a Revisori­­lor scolastici. În Iași, la trei­ Erarhi, s'au organisatu o clasă I modelu; o asemene cla­­să modelu peste puținu va fi organisată și în București. Revisorii scolastici vor fi obli­­gați a întroduce treptat, și căt mai îngrabit, o organisare și o metodă analogă a celor de la zisele clase model și cu școalele încredințate Inspectorilor. Art. 13. In definitivu, metoada bună fiind oare­cum spiritul Instrucțiunei Publice, Revi­­sorii vor observa pururea dacă învățătorii'și predau lecțiunile lor numai într'un modu me­­canicu, adică dăndu elevilor să învețe în ori­ce lecțiune numai pe de rostu ceea ce stă în carte, metoadă adesea ucigătoare spiritului, sau dacă ei caută a desvolta inteligența șco­­larilor, inspirăndu-le gustul pentru studii și făcăndu-i să găndească și să se instrueze prin ei însuși. Asemenea, vor avea stricta privegere asupra cărților scolastice ce suntu în usul școlarilor, pentru ca să fie de acele autoritate de Guvernu și în numeru îndestu­­lătoru. Art. 14. Revisorii vor priveghea și asupra salubrităței și a bunei stări a edificielor sco­­lastice, înștiințind pe Guvernu despre toate lipsurile ce s'ar observa, și îndemnănd acolo unde se cade pe autoritățile locale la repa­­rațiunele sau adăogirile ce s'ar crede nece­­sarii de făcut. Art. 15. la reformele ce s'ar proec­a în învățămîntul Pentru a putea avea base sigure publice. per­sorii vor fi datori a observa și mișcarea statistică ce se face în privința scoa­­lelor, adică ei vor observa numărul total al școlarilor în școli, repartițiunea lor pe cla­­se, eșirea lor din școli, și a­nume din ce clasă și cu ce felu de atestatu, notele cele mai bune și în ce obiectu dobîndite, de tota­­lul școlarilor și de fie­care clasă în parte, și în fine comparațiunea tuturor acestor date școli, după cataloagele esistente, și vor face despre cu datele anilor trecuți din aceleași toate aceste raporturi detaliate la­­­care ca­­păt de semestru. nu­ vor privegea ca ele să se ție după ordi­­nul și în modul stabilit de Ministeru, ca exa­­minatorii, precum și elevii, să se afle toți tați, ca potele să se pue cu cea mai mare imparțialitate, ca esamenele să nu fie prea multe oare de-a­ rănlul în aceeași clasă, spre a nu osteni pe esaminatori și pe elevi, și în fine ca esamenele să aibă cea mai ma­­re publicitate posibilă. Art. 17. Mai cu samă servisorii vor avea privigere asupra internatelor de ambele sec­­, ca­zanele ce ceru o deosebită îngrijire și spre a putea controla învățămăn­­Revisorii vor fi datori a inspecta Indatoririle Revisorilor vor fi ce­­Art” B­­le următoare: sili la îndreptarea celor greșite. h). A alege și propune examinare, întocmit de comitetele trebue a se înființa scoale; comunele unde din comunele lu­­i). A organisa m­. A cerceta pe candidații scoalele rale după metoda mistă. D. A alege ca și a se președinte al juriului de a propune îmbunătățirile de județe, de învățători la scoalele rurale în paralisează vor pune o deosebită școli. Art. 12. tea ci­țături si Art. 16. Clasa primarie, și de o chiar de dată însă, atențiune, să se bucure pururea între elevi de la fiind­că pe urmă autorita­­ca profesorii ea depăndînd I, fiind basa întregei învă­­ța privința esemenelor, Reviso­­

Next