Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)
1865-01-14 / nr. 247
Trinbunnai CPombînd. 7 - 7-- - ă75553 iică, spre a forma, pentru viitoru, o pepinieră de silvicultori, amu socotitu de cuviință a mai adăoga o mică alocație pentru întreținerea a cinoi tineri la o școală de silvicultură străină. Astfelu îmbunătățind, deocamdată, serviciul domeniilor în părțile unde trebuința era imperios simțită, remăne ca, după ce se trecutului și se mai periicvidia complicațiunile unu mecanismu vor va fi putut înființa fectu și mai espeditivu, să se facă o statistică minuțioasă și exactă a stărei acestor domenii spre a desvolta resursele lor și a atrage din ele totu ce potu da, să se constate și să se aleagă hotarele lor prin rădicare de planuri topografice spre a se restabili Statul în legitima sa posesiune și feri proprietățile sale de îmmprejurări ulterioare, iar riădicarea de planuri economice să permită o mai exactă apreciare a îmbunătățirilor ce reclamă și a venitului ce pot u da. Alocația budgetului de la 11 iulie au fost: Pentru administrația centrală a domeniilor lui 192,000 Pentru serviciul silvicu esterior „244,000 „436,000 Budgetul propusu pentru exercițiul anului 1865 prevede: Pentru administrația centrală a domeniilor lei 252,600 Pentru serviciul silvic esterior „288,050 ,510,650 Diferența în plus este, prin urmare, de lei 103,650. Serviciul contenciosului. În considerația numeroaselor procese în care se găsesc învăluite moșiile Statului, și spre a avea unu organu directu și inteligentu la împărțirea pămănturilor cătră foștii clăcași ai acestor moșii, s'au mai fost prevăzut în budgetul curent unu numeru de advocați ai Statului, spre a avea ministerul căte unu advocatu pe lăngă fie-care Tribunal. Am socotitu de cuviință de a menține această disposițiune, menită a garanta proprietățile Statului, sub direcțiunea înțeleptului consiliu de advocați atașat pe lăngă acest ministeru, în contra deselor călcări care împresură hotarăle lor. Tot pentru acestu sfărșitu, amu fost nevoit a mai prevede în noul budgetu, la serviciul interioru al contenciosului, ce este compusu de o singură secțiune, încă unu bhiurou completu, și această în considerarea îmmulțirei lucrărilor contencioase isvorăte atăt de la direcția domeniilor, căt și de la toate celelalte direcțiuni din ministeru. În fine, mulțimea sentințelor judecătorești de a dus la îndeplinire, și care necesitează mai totdeauna cooperarea unui omu de arte, au mai cerut adăugirea, pe lăngă cei trei ingineri și unu ajutor astăzi în ființă, încă a 4 ajutori. Astfel, alocațiile budgetului lucrător pentru serviciul contenciosu fiindu: Pentru serviciul central și consiliul de advocați lei 130,200 Pentru serviciul exterioru (advocați și inginerii 1455,100 ,553,300 Iar alocațiile propuse: Pentru serviciul central și consiliul de advocați lei 148,500 Pentru serviciul esterioru (advocați și ingineri) „509,100 ,657,900 Digerința în plus, pentru anul 1865 este de lei 72,600, contractată cu banca Imperială Otomană și cu frații Stern la Londra, alăt frica menținerei și a sporirei creditului nostru în străinătate, căt și interesul material al Ascului, impune administrației datoria, nu numai de a, în întregiimea sa venitul actualu al pe căt aceasta încăt menține vămilor, dar încă al crește se poate cu nevătămarea comerciului, să ajungă a acoperi, cu sporul dobănditu, anuitatea citată și a conserva neredusu veni- Acest resultat, nu se poate obține fără o radicală prefacere a sistemului nostru vamal. Pănă cănd o mai matură studiare a acestei importante chestii, și îndemnările noastre financiare, vor permite a întreprinde acea preacere, într'unu modiu nimerit, au trebuit a avisa deocamdată, la oarecare îmbunătățiri indispensabile. Cea mai însemnată dintre acestea, este clădirea, pe lăngă biurourile vamale, de magașii încăpătoare pentru adăpostirea mărfurilor, magașii care ne lipsescumai la toate puncturile, lipsindune așa și de folosul conusidece ele aducu fiscului prin rabil prelevarea unui dreptu de magasinogiu, bună asigurare a drepturilor vamale. Inființarea de asemenea magasii, pe la trecătoarele noastre principale, va fi totdeodată punctul de purcedere al înființerei de întreposite, care astăzi constitue una din cele mai mari înlesniri ce se facu comerciului internațional, economisindu'i întrebuințarea capitalurilor, și sunt totdeodată unu bogatu izvor de venituri pentru fiscu. Fiindcă din causa întărzierei pentru întocmirea planurilor și deviselor, provenită acesta din întărzierea fieșărei budgetului, sumele pentru clădiri de asemenea anului curentu, contractărilor magasii, pe conta alocațiilor nu se vor putea întreobuința în acestu anu, s'au prevăzut pe anul viitoru numai unu creditu de lei 200,000 de unde refulă o economie de 30.000 lei în favoarea sa. Afară de trebuință a se face pe lăngă 6 mai de aceasta, s'au mai făcut în cheltuelile de material o economie de lei 19,54%. În căt privește cheltuelile de personal, au fost căteva adăogiri la serviciul de controlare spre a scuti riscul de prejudiciul ce rezultă din înapoerea importantelor și ostenitoarelor lucrări de această natură, înapoere, ce au provenitu din Trebuința de a desporta esploatarea sărei, împovorarea lucrărilor la direcția centrală, după desființarea direcției sucursale de la Iași, și reînființarea dreptului de esportu. Deși unu numeru de biurouri provisorii ca gura Prutului, gura Bali, etc. s'au regulatu a funcționa în permanență, după trebuința mișcărei comerciale și s'au creatu și căteva posturi de sub-vameși, totuși s'au făcutu pentru anul 1865, în personalul serviciului esterior, o economie de lei 23,370 asupra sumei alocate în ultimul budgeta. Suma totală alocată serviciului esterior vamal, pe anul 1865, este de lei 1,391,428, adecă cu lei 93,218 mai puținu decătu în anul curentu. Venitul vămilor, după evaluația budgetară pentru anul 1865, urcănduse la lei 18,500,000, cheltuiala prelevărei acestui venitu, pentru ce privește serviciul esteriorit, este de 7 și giumătate la sută. Serviciul ăgrei, și de a asigura tot deodată, prin neșerite lucrări tehnice, viitorul acestei esploatări din păcate, la personal și material, ce cuprindu suma de lei 62.560. După disposițiunele luate prin înaltul deși în cretu din 29 octomvrie anul curentu, prevederea unui folosit considerabil, venitul sărăriilor de mare, în partea Basarabiei anecsate, urmănd a se căuta în regie pe conta Statului, au trebuitu a se aloca o sumă de lei 465.000. (Cap. 34 și 35) pentru prima instalare a acestui serviciu și pentru cheltuelile de esploatare și transportul sării la diferite puncte. Această esploatare au fost dată pănă acum în arendă, fără a aduce Statului foloasele ce le putea da, ci numai unu procesu destul de complicat care încă n'au căștigat soluția sa definitivă. Tot pentru asigurarea acestei esploatări, s'au mai alocat o cifră de lei 250.000 pentru întărirea malurilor mării, încăt a permite concentrarea apelor din care se estrage sarea. Cheltuelile prevăzute pentru serviciul salinar pe anul 1865, în comparație cu acele prevăzute în budgetul anului curent, se resumă precum urmează: 4,199,619 20 totalul sumelor alocate pentru anul 1865; 3,008,136 - alocațiile anului curent, din care însă cea mai mare parte, neîntrebuinținduse în cursul acestui anu (fiindcă la promulgarea budgetului timpul era prea înaintat) s'au prevăzut în budgetul de față. În acestă cifră n'au întrat nici chltuelile ce au fost alocate în budgetul 1864 a lucrărilor publice, nici serviciul splinelor de mare. V. VENITURILE. Budgetul tuturor veniturilor publice, atăt ordinare căt și estraordinare, ce em onoare a propune astăzi aprobațiunei Domniilor vostre. Vămile țerei fiind astăzi afectate ca lacare ținutul trage unul din veniturile sale ceraniie pentru plata anuităților împrumutului le mai statornice, au necesitat, în favoarea sa, pe anul 1885, alocații mult mai însemnate decăt acele ale anului curentu, care înse se vor compensa prin o sporire și mai notabilă în venituri. Adăugirile la alocațiile anterioare pentru tăerea și estragerea sărei, în suma de lei 210,913, s'au făcut mai cu osebire în prevederea întinderei ce se speră că va lua consumația și exportul sărei în anul viitoru, urmănd a se scoate 61 milioane ocă, adecă cu optu milioane mai mult de cătu în anul curent; în aceste întră, însă, icoane din mina sistematică de la Slănicu, anul actual pentru cheltuelile normale ale statului, și a micărei esploatare este mai dispendioasă decăt esploatarea nesistematică. Sporirea cătimei de sare ce urmează a se estrage în anul viitoru, au motivatu, în cătu privește pe cea esportată, și unu adaosu de lei 295.000 pentru transportul a 15 milioane ocă la porturile Dunărei, avănduse în vedere și suirea prețului chiriei ce s'au constatatu deja în anul curgătoru, spre a permite o impulsie mai directă, atăt în lucrările tehnice relative la saline, cătu și în administrația lor, au fost trebuință de a uni serviciul minelor sistematice, ce atărnă pănă acum de ministerul lucrărilor publice cu acela al minelor nesistematice, ceea ce au motivatu trecerea celui băntăiu în atribuțiile ministerului de finanțe, trecănd tot deodată în budgetul acestui minister și cheltuelile relative, cu oarecare adăogiri neaDirecția vamilor.