Tribuna Româna, 1864-1865 (Anul 6, nr. 198-254)
1864-06-01 / nr. 204
Stiumna Momini. -.3 Dsepsta făie ese ve învestire sertemînp. Abonamintele se fassi în Iassi la dighetionea foiei, polita Tabalatilogi; iag în Vnepgesti si rghin distgiste la estecitoghii te rosteiog. Rrrtini regimmaăatdate annu 2721ei. No. 3074. grgetini retrei Ivni 27 lei. zauuli VUMI 1 IUMUI Iubă. AMNUL VOG - a lia latina. Agussti NOMANIA. păsti Gijitie. SOSIETATEA NEO-LATINA si VĂ.CTIMNG CUGPD CELD. Spnt sinei Iani argoare de sanda se înfintia la Taghinp Sosieatea Neolatina alsagheia seorț npeste altiști, disergorgama ei, desat asena de 'a însirezesiii neatagmarea si întregitatea teptitoghiale a roroaghelor de famiIoc de uite latina. Asia dagă, în rgingea siorului ei, Sosietatea Neolatina raghe sa ag fi sp totai ro- Ptisa. În adeceghi, se alta poate fi o Sosietate sagesaptă a gaganti indirendentia si întgezitatea teghitogială, deoragie, noi pap teptitoghip si o independintii de va tantitț, asrigăma si noi daro o fedegasinne neo-gomana, masag asia de neregfestă sa sea vegmana, sagh astadi îsi ceagul sangele rentro independintia Dasatelor de la Eideg;înse, oaghe mizioasele sergorpne Sosietatea neolatina reniga a'si aviunge siorii, bunaoaga sistema' anifogrma de monete, de sumzene, leguuni? Este oate sprătinita a se infiniia asea sonfe de gasi pne neolatina 'între Statele Dibeghe în fata timfa nu numai undlu dintre roroaghle neolatine se asfită zghinata de însude gocegna nu este nisi poate fi indifeginte; asi rghin fogma de gpvcegnu na întielegempi gempblisu; sasi astadi radamentate, dasa nu ne distinstige în Imme fogmele amaginiu, spnt sagastegele pnți gpuvegna Nbegalu, spnt insemnele insti tptipniloc adevegata rorolaghe, spnt sistema rgoggessțiui ideilog rolitise si nationale tot deodati. Sa toate aseste spretaghi se ne îmrghessoga mintea, gîndindul ajutogiii Sosietatei neo- latine, noi, desigeragrea noastra, adeghimp din toata inima la o înttergindegheorgheasagheia spesesp sirgosreghizate vedemai devotate atatea srngite alese. Amplassertata renaspumpsa, dura îndemnarea saldugoasa fasptarșlispiri gomâni de foile noastige sele maghi din Vaspgesti, si vedem pi formându-se mai întem asolo aselin - somiteta sentgala de sage e hogba la art. 5 din Stalptlș Sosietatii, înse aspma, dasa seimp sa tocmai noi Comînii, saghii avemni integessti sem mai mage de o vagantige integmatională a indirendintiei si a tegitoghiiei nostra, tosmai noi amno ghemasp mai în pima sp adegintia noastga la Sosietatea Neolatina, dpro atatea lamni de esistintia a ei, aspmp tgebțe si ne dessertama sp totii si si înserema sap agdoaghe a sonlasta la orega sommuni. Aisi în Iassi pap somiteta Iosalani va întaghiea ase sonstitii, fiind sa mai multi dinamisii rolitiei ai foiei acesteia ne-aresrgesu doghintia de a otede fasenda-se ogganțla sentimentelog simratise si venegale sp sage aș fosta îmbgasiosiata aisi de la înserțtt ideea aleantiei stginse a roroaghior neo-latine. Salștamp daga ep sea mai arghinsa baspite rublisatea Valetinului Sodietatei sarge unp banu a reușigu mai malta rentgurgosregaghea fioaghe a ideei respnde din sage apt rugsesc însasi Sosietatea alfantiei sicilisarghise a tozoaghelor de cite atina. DDDDREDER 1 din indirendintia de nite latina? chema aseasta. si Nbegtatea Statptal asestei Ne spuni si sagtimi gostesse spgata sassorala forma o rederasiune tendinitelor rolitise tost trebresile ale Sosietatei, mai vreghi mei springati din numai monagenie sar ei este federasiunea, ftautaugoi roroate a totutor roroagelor valea Dunegiei, hite latină, aveman si demesști, șnifogmitatea ale, saint elle sp ratintia Spntemp însptiintiama, tamnț ei toata inima noi Companii, totipuni adeverato de IPDegtate? teghesse a si noi de lezilog întgș sati De aseea rentgu Vosietati somegeiea se devamateatru si de alta ale asprga vegsi le adorasesti nisi Noi nastenoi fogma sergonpasia asprga fogmei si neo-latine Rgovgamciii sosietaței integnațienale Neo-Latine. Rgoiestal de a sontvoea șnii songgesii de sptegani, rentuap a gisolve amieatii rgomemele sage agitează astăzi Epgora, si rentgua a o resonstitui dar gheologhințile roroaghelog, np aii ratatii si rasii în Issgage în agmaghea gefasului din ragtea Apgliei și în smaghea ghestansului evasicul si sondiționalii al rateghlog de Nogda. Singsge govermele Epgorei latine au fosta eage ai adeghită sarghempgă și fagă ghesegită, aseea se zgobă sp evidențe desrghe sonfogmitatea țintigi lIog se domnesse la toate roroaghele Heolatine. În fasta unui atagheasogdii, noi amii sonserștti rgoiestalii de a sonstitui o sosietate integnațio nală între roroaghele de citu latină, adică Fransesi, Italiani, Spanioli, Rogionnesi si Comani, întemeiata re ghesrestul voinței log, șsi ne avendă altii seorii de sat asepti de a gaganti independenta in întregzitatea teptitoghiala a roroaghelog din familia latina. Siornici sean ca si de a fase sî sada toate difeghințile sage le desragui, adortandu ani sistemii aniformua de monete, de spmrene vi de meschi, si assimilandu lezne ghesrestice mai ales si în mateghii somegsiale. Sosietatea se va stredui deasemene de a îndprlesa revucvegnele rozoaghelog neo-latine azi spuse de ghesirgosalmente toate penghinuie rossi Vile în seea serghivesse somegeiiiii si nauigafinmeea, si de a sprghima oblivatioonea rastog toghiog reniga spravii lor. Ea va saruta na mai rasina fase sa sî se asoag de festagai indivcidi de zinte latina, arătoghin în străinătate, rgotestianea sonsplșlii aselei rateghi neolatine saghie ag fi stabilitii asolo. Sosietatea internațtională fase afelii la toate reguoanele de sgedintie abregale; ea este reatrunsa ea sonfe degatiomea na e posibile desatii numai între Statele libeghe; înse ea nu tinde a se zgonnneia asprga selai mai banii sistemii de guverna. Aseasta gheseagăi regmite a srega să gupregnaămintele, deragte de a'i tine rediei, cog sinta a o fatoghi. Assosiațtipnea diuegselog gamugi ale familiei latine este o idea rgoslamata de ssegii togii sei mai alesi: ea însere apărate în mștiși. Schiamatea sosietatei noa-i stge este de a gădi sa asestii sentimentii la înaltimea unei dostghine: mai tarzin va fi datoghia vuzegnelor de a o întgodase în dgeripișii internaționali. Aseasta este salea natugală a Inegughilor; re aseasta zgebse si o privi mama, dasa cgolmia ajunge la ssorilii vostga. Dasa esemrisiu nostga agrate si fasu a Epgorei, între narionile nasse, în gestații se an oghiține somțna, ideea de sonfe de gatiuni analoge, noi npamnate de satii a ne lipssia în integhiprii umanitatei. Sonstitugirea asestogtii noțe vipre integnaționale nțeste rosi bile desată atanei numai sandii vog sadeargheludinele si pgele se renu astăfi ai despăgtritii Ele nu rotii spăeista si a se manține desatirghin rase, rghea îndelangati timici rozoaghele. sonduri pnea nesesagă a esistențiilor; zi se roată dise sa, în dlioa aseea în saghe ele cvor fi sonstitțite, Epgora ca intga re o sale de sontva dessnhide sogdie si de pmanitate, saghe 'i noțe destinate. Uffteci sostetafei. „71.4. Sosietatea internatională Neolatină aghe deseorii fedegaționnea, independenția și i Nbertatea totugogii zozpaghelog de hite latina. 427.72 Aghima înguinge a sosietatei este de a rgohosargheta tindene fog maghea de somitete losale, ai sagog sonspisti este indistensabile pentru înderlinigirea orțiți sei. 441. 3. Aghetatindene pnde adegenții vor f sinsi Ia numegu, ei hoghirote sonstitui șnii somiteti, sagheți va alege verghesedintele vi sesghetaghi șiu sea, zisage se va suni spa așni somitetii rgovinsialii, sentralii natagalii al tptsgog asestog ggpre Iosale. Fiesaghe somitetii rgotvinsialui cva sogheszande sap snii somitetii sentgala, instituiti în saritala fesagii Statii; in difeghitele somitete de saritale tog soghearinde întghe densele srghe a se fine în segentele silinților, se se cvog fase în fiesaghereagă, si a se sonsegta asprga mirioaselor de a rorosaghisa ideea sonfedegațiu unei none. Va fi puse, în asestuii sfori, sa fesaghe somitetii, rgesata' i va sta în rotința, si'și asispteze sonspalpii unei foi losale pentru a segvi de oggana al sosietatei integnaționa e. 4%u 4, Memlgii somitetulți spnt alesi rughin segatinti sesgetii gsi rghin maiogitatea absolșta a hotpghlogii. A7t1. 2. Somitetele tvog detegmina giantala getgibșțti pnei anuale pentru a întîmpina sresele de soghesrandențe si de sanselegie. Lăt. 6. Fiesage somitetii sentgală va fi administratiă de prin sonsilii somipsii de dpoedesi si pni membrii, adesă de uirgevedinte, sinei uiserghe sedinti, sinei sesgtetagi, nope sonsiiiegi si șn sassieghip. „A7ă.CG. Sonsitintii se gh'noesee sate a tgheia ragte re fiesaghe anii,