Tribuna, noiembrie 1884 (Anul 1, nr. 161-184)

1884-11-08 / nr. 167

Nr. 167 Regele României, precum află „Voinţa naţională“, a dăruit locuitorilor de pe proprie­tatea sa Azuga un local frumos de şcoală co­munală, cu locuinţe pentru învăţători, construit cu spesele regelui. * " ■ Primul concert al „Buciumului“ din Bucuresci a isbutit de minune, precum spune „Românul“. Atât corurile cât şi orchestra a fost la înălţimea bucăţilor executate. * Consiliul municipal din Paris a primit propunerea de a recerca pe prefectul Seinei, să restabilească în mod provisor taxa de pâne. * Alegerea presidentului Americei de Nord. Majoritatea lui Cleveland face defini­tiv 1078 de voturi. însuşi contra-candidatul Blaine a recunoscut exactitatea numărărei. De­mocraţii sărbătoresc biruinţa electorală prin fes­tivităţi. * Nihiliştii. Telegrame din Petersburg, cu data de 10 Noemvrie, ne spun că pe acolo s’au împrăşciat sgomote despre o mulţime de arestări de nihilişti făcute de poliţie în Charkov, Kiev, Varşovia şi în mai multe localităţi din Caucasia. Se zice că starea de asediu va fi proclamată în zece oraşe. * O exposiţie de gazete se deschide în Nizza la sfîrşitul lunei Decemvrie. Această „Exposiţie internaţională de gazete va cuprinde toate diarele lumii. Un circular al directorului acestei exposiţiuni, dr. Cezaunowszki, recearcă toate diarele pentru trimiterea unui exemplar la adresa: „Exposition des Journaux, Nizza, poşte restante.11 Cestiuni şcolare. (Urmare). „Urmează gramatica romană aplicată la prima propuseţiune din bucata 114.“ Aşa începe dl Petri apoi continuă: „Propuseţiune desvoltată subiect, predicat, atribut etc. După aceea s’a analizat pe rînd fie­care curent din propuseţiune: Im­mumeral, om* substantiv etc. Ne-a frapat dela dl Jar­da, că a făcut pre­şcolari să decline sub­stantivul „om“ numai săc, adecă fără a-’l îmbrăca în propuseţiuni întregi, şi aceasta la un examen public! Credeam, că pe la noi timpurile acestea au trecut de mult. Pentru ce n’a făcut ca cu timpurile verbului „per­­duse“? Aci propuseţiunea întreagă a fost trecută prin toate timpurile. Aşa se cuvine­“ Dacă dl Petri scria simplu, că substan­tivul „om” s’a declinat fără a fi îmbrăcat în pro­puseţiuni întregi, n’aveam cuvent a­dice nimica, căci lucrul aşa s’a întâmplat. Intenţiunea rea de a preocupa opiniunea publică se cuprinde în vorbele: „Ne-a frapat etc“, şi cu deosebire în enunciaţiunea: „Credeam, că pe la noi timpurile acestea au trecut demult“. Adecă ’i-a frapat pe „d-lor“ pe dl Petri oas­­pele nostru. Va să zică: Sub pedeapsă de a fi decbierat în foile publice de specialitate ca ig­norant, ce nu ţine cont de principiile moderne la tractarea gramaticei, să nu cuteze nici un în­văţător pe la examenele publice a lăsa să se decline vreun substantiv fără a fi îmbrăcat în propuseţiuni întregi. Aşa zice marele pedagog în „Şcoala“ sa cea practică. Aşa ceva poate sus­ţină numai un pedant, care în­adins caută pre­text de a şicana pre alţii, sau un teoretic, care cunoasce şcoala numai din cărţi. Ca să ne convingem despre starea adevărată a lucrului, să lă­săm pe un moment „şcoala“ cea practică închipuită a dlui Petri, să privim în şcoala practică cea reală, să vedem, ce vom afla acolo. Ca toate obiectele de învăţământ, şi gramatica este a se propune astfel, cât şcolarii să înţeleagă, ce în­vaţă. Condiţiune principală este aci, ca toate re­­gulele să se desvoarte din propuseţiuni, ca şcola­rul să fie condus, a-’şi „forma singur gramatica limbei sale. “ Spre scopul acesta se expun exemple acomodate, în special la propunerea declinării se aleg anume substantive potrivite, şi aceasta cu deosebire pentru­ că sunt multe substantive, cam­ rar, sau nici când nu ocur în toate caşurile, şi cu care nu şcolarul din normă, ci omul cu multă carte trebue mult să cugete, ca să o poată scoate la o propuseţiune forţată şi de puţin înţeles. Cu substantivele alese, propunerea decli­nării în şcoală se întâmplă totdeuna în propuse­ţiuni întregi. Aşa este de a se urma la propu­nere; lumea practică însă deosebesce propunerea de repetare şi examinare, căci pe când cea din­­tâiu trebue să se îndeplinească necondiţionat în propuseţiuni întregi, pe atunci cele două, adecă: repetarea şi examinarea se întâmplă când în pro­puseţiuni întregi, când eacă aşa „săc,“ cum a văzut dl Petri în clasa a IlI-a. Aşa se urmează în şcoala practică cea reală. Apelăm în privinţa aceasta la toţi învăţă­torii din praţă, şi dacă numai unul se va afla, care să ne spună, că procede altcum, am ca­pitulat. Acuma, dacă examenul public n’are să se îndrepte după capriţiele nimănui, ci are să fie o icoană a celor petrecute în decursul semestrului, atunci învăţătorul poate să examineze declinarea sau în propuseţiuni întregi, sau „săc“ cum dice dl Petri. Comisarul delegat la examene în prima linie, apoi alţi oaspeţi, cari participă la examene au dreptul de a cerca, că oare facutu-’şi-a învăţă­torul datorinţa, în special la obiectul acesta, aceasta se poate ajunge, lăsând sau direct, sau prin în­văţător, ca şcolarii să execute declinarea în pro­puseţiuni întregi. Ba noi credem mai mult, că adecă şi de cumva declinarea s’a executat în proposiţiuni întregi, nu este superfluu a lăsa să se decline şi „săc.“ Dacă „dlor“ dl Petri, oaspele nostru, care şi de altă dată a pus atâte întrebări, câte a voit pe la examenele noastre, ar fi voit a procede astfel, lăsând pe şcolari a declina în proposi­ţiuni întregi, nu ar fi fost atât de frapat, şi s’ar fi convins, că trăesce tocmai „în timpurile în care se cuvine.“ Aceasta este părerea noastră în obiectul acesta. Am expus starea lucrului după cum se întâmplă în şcoală, cu toate că stim, că dl Petri şi pe venitor îşi va cânta cântecul seu. Dl Petri nu este interesat pentru obiect, ci cearcă numai pretext de a şicana. Aceasta a dovedit-o şi anii trecuţi, când un învăţător adânc mâhnit, pentru­ că îi făcuse chiar această imputare, că a declinat „săc“ la examen, şi-a reflectat, că cum vine a-’i face această imputare, când scie destul de bine, că procederea la propunere a fost corectă, şcolarii înţeleg ce au învăţat. „Sciu“ răspunse dl Petri, „am vădut şi dela copilul meu“, — care era în clasa respectivă în acel an, — „de ce însă n’ai lăsat a se declina şi în exa­men în propuseţiuni întregi ?“ Nu este aceasta pedanterism ? Urmează declamarea. Aci zice dl Petri: „Sa declamat: „Păstorul“ „Avarul“ „Se­mănătorul“. Toţi au declamat marcând fiecare vers, ceea­ ce nu este permis a se face.“ Nu este adevărat, că s’ar fi declamat „Păstorul“. Şcolarii au declamat şi de astadată ca la toate examenele precedente, chiar ca la examenul strălucit din din 1882. N’am audit nici­odată pănă acuma pe dl Petri exprimându-se neîndestulit în acest obiect. Solut este, că în şcoala normală nu se poate propune declamarea ca artă. Cine are voie, nu fantaseze, poftească în şcoală, şi se va convinge, că mai bine nu se poate. A dice însă „de cap mai şa de coadă mai şa“ nu poţi opri pe nimene. La calculul din clasa III. — dl Anca — dice dl Pntri, că tema i se pare prea simplă şi prea uşoară. Iarăşi „de cap mai şa etc.“ La limba maghiară dice între altele, că Zicerea „Ea coasă haine“ s’a trecut prin toate timpurile, ceea­ ce însă nu este adevărat, căci în această clasă nici nu se propun toate tim­purile. Celelalte obiecte de învăţământ, şi cu deosebire clasa IV preste tot rămâne pardonată în anul acesta, adecă fără note de progres, cu mica observare, că, cu declamarea se îndrumează la clasa III, la care poate afla dl Petri şi răs­punsul nostru. (Va urma.F­rica s’a redus foarte tare. Numărul porcilor în­grăşaţi pentru export în cele 7 state ale Ame­ricei, enumărate mai la vale, a crescut în a. 1883 abia cu 1,543,283, în lunile Maiu şi April numărul porcilor a fost următorul: Total 14,235,463 12,692.180 Sporirea porcilor e așadară în a. 1884 față de 1883 numai de 12 percente, cari cad în cea mai mare parte pe statele din Vestul rnului Misisipi afară de lovas. Din acest număr de 14,235,463, pentru a se statora numărul uciderilor de preste iarnă, ar trebui a se subtrage numărul porcilor ucişi în decursul verei. Din 1 Martie pănă la 22 Octomvrie a anului curent respective a anului trecut s’au ucis. Total 3,491.944 3,345.286 Crescerea din anul curent de netto 150.000 faţă cu anul trecut, e de a se reduce la timpul din săptămâna trecută, când neguţătorii de porci­­şi-au fost perdut toată speranţa că preţurile s’ar mai pute urca. Afară de aceasta îngrăşătorii de porci s’au mai temut şi de o eventuală boală epidemică de porci ce poate proveni din nutrirea porcilor cu cucuruz moale din anul acesta. (Va urma.) în: 1884 1883 Ohio 1,801.658 1,644.340 Indiana 1,967.901 1,911.820 Illinoa 2,808.898 2,583.236 Java 1,846.540 1,895.044 Misuri 2,708.698 2,384.659 Cansas 1,953.044 1,393.968 Nebrasca 1,148.724 879.113 în: 1884 1883 Chicago circa 1,750.000 1,785.000 Cansas City 590.769 530.000 Cincinnati 120.500 115.000 St.-Louis 260.000 215.000 Indjanopol 20-4.000 178.000 Ledar Rapids 173.092 173.286 Milwaukee 144.000 94.000 în alte locuri 99.583 115.000 în toate locurile în săptămână ultimă 150.000 140.000 Economic. Economia de porci în America. Recolta bogată de cucuruz (porumb) din anul acesta din Statele­ Unite ale Americei va ave fără îndoială o influenţă mare asupra indus­triei de îngrăşare a porcilor. Dacă considerăm că din America se importează în Europa o can­titate mare de unsoare de porc, ajungem la con­­vincţiunea că economia de porci a Americei are pentru piaţele noastre un efect însemnat. In­­grăşetorii de porci ai Americei se sporesc; pe­ricolul din această parte însă pentru piaţele Eu­ropei deocamdată nu e mare, fiindcă cele trei recoalte din anii precedenţi au fost foarte slabe şi numărul porcilor şi al altor animale din Ame­ TRIBUNA Din Biblioteca poporală a „Tribunei“ au apărut pănă acuma. Nr. 1. Pădureanca. Novelă de loan Slavici. 12 coaie tip. broş. elegant. Un exemplar 40 er. sau 1 leu nou. Nr. 2. Fata Stolerului de Matilda Cugler- Poni. Un exemplar 5 cr. sau 15 bani. Nr. 3. Ce n’a fost și nu va fi. Poveste de I. T. Mera. Un exemplar 4 cr. sau 15 bani. Nr. 4. Piperuș Pătru. Poveste de I. T. Mera. Un exemplar 8 cr. sau 20 bani. Celor ce cumpără un număr mai mare de exemplare, cu deosebire librarilor și peste tot vânzătorilor se dă rabatul cuvenit. Varietăţi. (Frigurile galbene). „Figaro“ scrie: în şedinţa de la 10 Noemvrie a academiei de şciinţe din Paris, dl vice-preşedinte Bouley a întreţinut pe colegii sei despre o nouă descoperire, foarte importantă: Microbul frigurilor galbene. încă din 1880, dl Domingo Frere, profesor al facultăţii de medicină din Rio-Janeiro, s’a ocu­pat de această cestiune. A trimis chiar oa­re-cari comunicări în această privinţă academiei de me­dicină, dar’ nu s’a putut stabili cu siguranţă existenţa microbului, totuşi ori-care ar fi originea ce dă nascere acestei boale, s’a constat în mod satisfăcător, că prin virus a fost ușurată, ba chiar s’a vedut, că porcii de India dobândesc imunitatea. In acel timp, dl Rabourgeon (Francez), elev al dlor Chauveau, Pouchet și Pasteur, fiind che­mat de împăratul Don Pedro să fundeze o şcoală de veterinărie în Rio, se duse luându-­şi instru­mentele necesare la studiul microbilor. D-nii Domingos şi Rabourgeon unindu-­şi toate sforţările, după experienţe continue şi mi­nuţioase asupra porcilor de India, cu virus ate­nuat, atât dânşii, precum şi mai mulţi studenţi ai facultăţii de medicină şi preparatorii museului îşi inoculară virus atenuat. Ei avură simptomele frigurilor galbene, dar, după trei zile dispărură, împăratul veni la laborator şi vădind stră­lucitele resultate ale acestei metode, dete voie a se experimenta chiar asupra oamenilor. Aproape 200 din lucrătorii portului fură vaccinaţi. Şi pe când soţii lor muriau cu mulţimea, ei rămasără pe deplini sănătoşi. Astfel că mai mulţi Englezi Pag. 667 căpitani de corăbii s’au vaccinat dimpreună cu tot personalul vasului. Virusul atenuat a preservat pănă acum 500 persoane, cari au voit a se vaccina. D. Rochard istorisesce, că din 25 medici trimişi în Senegal a căuta pe bolnavi de frigu­rile galbene, 23 au murit în primele z zile. Prin această descoperire se va pune o li­mită acestui flagel al ţerilor tropicale şi care omoară mai pe toţi Europenii ce se duc în acele locuri. Frigurile galbene sunt endemice. (Lipitoarea-barometru). Meteorologia po­­rorară, întemeiându-se pe observaţiuni multiple, dă niste indicaţiuni tot aşa de serioase, ca şi acele ale barometrelor celor mai bune. O simplă lipitoare poate să inlocuiască mica broască verde, a cărei gimnastică este bine cu­noscută. Dacă­­jiua va fi frumoasă, lipitoarea rămâne nemişcată în fundul fiolei, unde se strînge în spirală. Dacă are să plouă, dînsa se ridică la partea superioară a apei şi se menţine cât timp ţine ploaia. în cas de mare vânt, lipitoarea se agită mereu. în cas de mare furtună, dînsa ese din apă şi, agăţându-se de orificiul sticlei, pare a fi în prada unui mare neastâmpăr, care se tradă prin mişcări convulsive. Di­n­ public. Bogare. O văduvă săracă din parochia cetăţei de aici, rămasă cu 6 copii necrescuţi, în cea mai mare miserie, s’a adresat de multe ori cătră sub­scrisul pentru ajutor, care după putinţă i s’a şi dat din puţinele mijloace disponibile din când în când. Dar’ arătându-se acele mijloace de tot nesuficiente faţă cu mulţimea trebuinţelor: nu­triment, îmbrăcăminte, chiar casei, (de mai multe luni neplătită), lemne etc., cu deosebire acum în gura iernei, subscrisul îşi ţine de datorinţă, a face pe calea aceasta apel cătră toţi iubitorii de omenire, ca cu iubire creştinească să binevoiască a­ veni în ajutor sărmanei familii cu ce le va da mâna: numărariu, virtuale, vestminte (dela oa­meni sănătoşi), lemne, cărţi şi rechisite de şcoală etc., căci fiind lipsă de toate, toate vor fi bine­­primite. Ofertele se vor transpune din partea mea neamânat la locul destinaţiunei lor şi se vor curta în public, care lacrămile de bucurie ale celor împărtăşiţi, vor implora asupra celor îndurători binecuvântarea cerească. Sibiiu 6/18 Noemvrie 1884. Zacharia Boiu m. p., par. gr. or.>" cet. Posta ultimă. Budapesta, 18 Noemvrie n. Co­misar al guvernului pentru afacerile Cian­­găilor în locul secretarului de stat Desi­­deriu Gfromon va fi numit, precum se sus­ţine, deputatul dictet Adam Bornemisza. Berlin, 18 Noemvrie­n. Tabloul complet al partidelor din Reichstagul nou e următorul: centru 110 (cu 1 mai mult ca la 1881), Poloni 16 (cu doi mai puţini), conservatori 76 (cu 23 mai mulţi), partidul imperiului 31 (cu 6 mai mulţi), liberali naţionali 50 (cu 5 mai mulţi), liberali 67 (cu 39 mai puţini), de­mocraţi 7 (cu 3 mai puţini), socialişti 24 (cu 11 mai mulţi), Danezi 1 (cu 1 mai puţin, Alsacieni 15, Londra, 18 Noemvrie n. „Times“ comunică din Alexandria cu data de ieri. Mudirul din Dongola telegrafează, că a primit o epistolă de la generalul Gordon din 4 Noemvrie, în care Gordon îl nu­­mesce pe el (pe Mudirul din Dongola) general de brigadă adaugând, că în Char­tumn merg toate bine. Director: Ioan Slavici. Redactor responsabil: Cornel Pop Păcurar

Next