Tribuna, octombrie 1896 (Anul 13, nr. 216-240)
1896-10-10 / nr. 224
Anul XIII ABONAMENTELE contra Sitiin: 1 lună 85 cr., »/* an 2 fl. 50 cr., */» an 5 fl., 1 an 10 fl Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Psatru monarchi«: 1 iun* 1 fi 20 cr.,/1 an 3 fl. 50 cr., */» an 7 fl. 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: llt an 10 franci, */« an 20 franci, 1 an 40 franci. Abonamente se fac numai plătindu-se înainte. Sibiiu, Joi 10-22 Octomvrie 1896 TRIBUNA Apare în fiecare zi de lucru INSERŢÎUNILE Un şir garmond prima dată 7 cr., a doua-oară 6 cl a treia-oară 5 cr., şi timbru de 30 credacţii şi %aministrada .Jiraua Popuca Nr. 15 Telefon Nr. 14. Se prenumeră şi la poşte şi la librării. Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se înapoia/ Numeri singuratici k 5 cr. se vând la „Tipografia“, şoc pe acţiun COHTERENŢE. Sânt cât se poate de înveselitoare ştirile, ce ne vin de prin cercurile electorale româneşti. S’a pornit o mişcare în sinul poporului nostru cum nici n’au fi crezut. „Convocări“ multe am văzut, dar’eată că ne vin rapoarte despre conferenţe de acelea, cari nici nu ştiam că sânt convocate. E îmbucurător, că mai pretutindenea alegătorii au fost informaţi şi despre ţinuta ce au să o observe faţă cu alegerile, conform ultimelor conduse naţionale. Autorităţile politice s’au purtat corect pretutindenea, afară de Bistriţa. Credem însă, că şeful poliţiei din Bistriţa a făcut mai mult un exces de şef, decât să fi împlinit doar’ un ordin mai înalt. Chiar şi dacă alt resultat n’ar ave acţiunea pornită — ceea ce e exchis — mişcarea aceasta de manifestare şi organisare încă ar fi un resultat considerabil, la tot caşul mai bun, decât inerţia ce o propovăduia „ Dreptatea “. Iată rapoartele ce ni-au sosit: afabil, ba vorbeşte în limba română cu poporul. Vorbeşte la o parte cu un preot... eu mă apropiu şi trag eu urechea. — „Să faceţi bine, căci uite şi d-voastră aveţi lipsă de ajutor pentru şcoale şi".... — „Noi nu putem, trebue să aşteptăm decisiunile conferenţei noastre, şi“... punctum. Ca conclusiune: Csate acesta, e tot acel Csató, ai cărui părinţi sau moşi au purtat numele de Ciutea, şi care ne-a detras ajutorul învăţâtoresc, a conlucrat la detragerea salarului preoţilor, care în luna trecută nu a voit să candideze pe Dr. Amos Frâncu, la postul de fisc orăşenesc sub cuvânt, că e memorandist. Şi acum totuşi are nasul, se se adreseze nouă cu „faceţi bine ce cutezanţă! Delabrad. mmm ——gmmMMMBBMIHHBBB MIŞCAREA ALEGETORILOR ROMÂNN După aceste se aleg cu unanimitate ca bărbaţi de încredere ai cercului electoral al Iosăşelului pentru conferinţa electorală generală, ce se va ţină la Sibiiu în 24 octomvrie st. n. a. c. domnii: Petru Truţa, advocat în Arad, Cornel Lazar, preot în Almaş, car de suplenţi: Traian Magier, preot în Saturău şi Nicolăe Dragancea, preot în Cif. S’a reconstituit apoi clubul electoral al partidului naţional pe ciclul nou de 5 ani, alegându-se un comitet de 70 de membri preoţi, învăţători şi plugari, jumătate din tractul Halmagiului şi jumătate din tractul Buteniului (ţinându-se adecă 2 protopopiate de cercul electoral al Iosăşelului, care este curat românesc cu excepţiunea administrativilor, câţiva Unguraşi şi Jidani). Preşedinte al comitetului s’a ales cu unanimitate p. o. d. protopresbiter al Hălmagiului Ioan Groza; vicepresident: p. o. d. Constantin Gurban al Buteniului; secretar: preotul G. Lupşa din Dieci, care de notar Traian Magier din Saturău şi C. Lazar din Almaş. Vorbirea de deschidere a preşedintelui I. Groza şi a protopresbiterului C. Gurban, care desvoaltă în termeni poporali principiile statorite de conferenţele naţionale, programul naţional, ideea şi sensul pasivităţii au fost cu interes ascultate şi viu aclamate. Conferenţa alegătorilor români din cercul Iosăşelului, deci a avut resultatul, că membrii a’au depărtat cu nous convingeri şi armament pentru de a fi gata la greaua luptă a pasivităţii în faţa nouelor alegeri, deşi s ’ a putut observa pe feţele alegătorilor, că mai bucuros ar purta o luptă activă. Reflexiunile administrativilor cu agreatul lor guvernamental, faţă de decisiunile noastre se zice că ar fi fost: „Românii cu pasivitatea lor urîcioasă ’mi-au uşurat lucrul şi micşorat spesele“. La comentar mai adaug, că cercul Iosăşel din partea guvernului a fost totdeauna „fără spese constituţionale“ şi pe Ortubay Gyula cu scopul acela ,l-au candidat, ca cunoscut fiind în cerc ca fost pretor al Hălmagiului, să fie ales fără multe spese. Să le fie de bine! Dar’ noi Românii să fim atenţi şi să validitaţi pretutindenea cu stricteţă pasivitatea, până ce ne va veni şi nouă vremea. Nu-’i Romnân acela care cugetă şi face altcum in aceste zile grele. Corespondentul. Ocna Silibrilui. — Raport special. — — 19 Octomvrie n. încă nici nu străbătuseră până în cele mai extreme puncte ale ţerii noastre sunetele glasului, menit a deştepta pe tot Românul din apatie, şi conducătorii Românilor din cercul electoral Ocna-Sibiiului s’au şi pus in mişcare. Noi, cei din Ocna-Sibiiului şi cu noi credem tot, Românul cu durere pentru neamul seu eram dornici de acţiune, căci prea ne cuprinsese letargia şi simţiam cum această stare psichică este in contra firii noastre româneşti. Şi dovadă că aşteptam acţiunea, că indată ce semnalul s’a dat, poporul numai decât a stat gata şi a alergat la glasul conducătorilor sei întrunindu-se in conferenţă electorală, care s’a ţinut Duminecă, în 18 a. c., în şcoala rom. gr.-or. din Ocna superioară, în fruntea poporului număros erau preoţi, toţi patru. Din partea magistratului a fost încredinţat cu susţinerea ordinei vicecăpitanul oraşului. De preşedinte ad hoc se alege părintele Ioan Vinţeleriu, car de notar Îsaia Popa. Singurul obiect de pertractat a fost alegerea alor doi delegaţi pentru conferenţă naţională din Sibiiu. Se aleg cu unanimitate ca delegaţi mult an. domn Nicolau Gristea, asesor consistorial în Sibiiu şi dl Dr. Amos Frâncu, advocat în Sibiiu, ear’ de suplenţi domnii Kaia Popa şi Isaia Henteş, preoţi în Ocna. Alegătorilor li s’a explicat, că împregiurările politice, care ne-au îndemnat a rămână în pasivitate nu s’au schimbat până acum, deci toţi alegătorii români au datoriaţa morală şi naţională a nu pacta cu nici un candidat, până ce nu vor auzi cuvântul mai marilor noştri. Alegătorii se supun conduselor conferenţei naţionale şi în sensul acesta dau credenţionalele delegaţilor Bei. * Ca încheiere amintesc, că în cercul nostru Ocna Sibiiului sunt deja patru candidaţi, toţi mameluci guvernamentali. Emulaţia între ei e mare. Un Jidan cu numele Uhlmann li-a băgat groază în oase, căci a promis dela 20—50 fl. pe un vot. Ospeţe se fac aproape în fiecare seară. Articlii economiei ne trec bine, încă un punct marcant. Când tocmai se încheiase conferenţă noastră, soseşte un oaspe. Cine-o fi... cine ne onorează aici în şcoala noastră... se întrebau toţi din toate părţile. Aha! E vicecomitele Csató! Ce o fi căutând oare intre noi... şi uite cum e de Comitatul Aradului. — Raport special. — Arad, 20 Oct. n. Pe Duminecă, 18 Octomvrie n., a fost convocată conferenţă alegătorilor români din oraşul Arad. Diferenţa s’a ţinut în hotel „ Vassu, luând parte cei mai de frunte alegători români din Arad. Ea a fost deschisă de părintele M a n g r a, care în vorbirea de deschidere motivează necesitatea de convenire şi consfătuire a noastră în faţa situaţiunii creată de alegerile dietale. De preşedinte al conferenţei s’a ales dl Dr. Georgiu Popa, ear’ de notar dl Romul Nestor. Dl preşedinte într’o vorbire bogată în corecte reflexiuni arată, cum noi Românii prin sistemul dominant suntem scoşi din domeniul drepturilor noastre legale. Vorbirea a fost întreruptă mereu de vii aprobări. Punctul prim al ordinei de zi e alegerea a doi delegaţi la conferenţă generală a alegătorilor români, convocată pe 24 O.t. la Sibiiu. Se aleg domnii: Vasile Mangra şi Dr. Aurel Suciu ca ordinari, care de suplenţi domnii Petru Truţa şi Traian Vaţan. Punctul al doilea din program a fost: ce atitudine să fie alegătorii români din Arad faţă de viitoarele alegeri. Se hotăreşte observarea strictă a atitudinii de până acum. Ear, pentru mai bună executare a acestui decis, la propunerea dlui advocat Dr. Ştefan Pop se alege o comisiune pentru fiecare cerc al orașului. Se aleg domnii Vasile Mangra, Sava Raicu, Dimitrie Dobrău, Mihaiu Raicu, Alex. Moldovan, Lazar Curticean, Nie, Milailescu, G. Miga, Ant. Simionovin, G. Bogdan, G. Macinic, Iustin Olar, Ilie Crăciun, Teodor Măcean, Moise Hie, N. Ardelean, Ioan Duma, Nic. Marcu, Ioan Barna, G. Cernea şi Em. Tretean. încât sânt informat, clubul central român din Arad a provocat toate cercurile din comitat la alegerea delegaţilor pentru conferenţa din 24 oct. şi aşa sânt sigur, că comitatul nostru va fi bine representat la această conferenţă. Acum făcându-se alegeri noue, este trebuinţă, ca toţi Românii să se sfătuiască, că oare se rămână şi mai departe în pasivitate, ori să alegem şi noi pentru dietă. Scopul întrunirii este, că pe lângă organizarea clubului electoral cercul să se aleagă doi bărbaţi de încredere, cari se iee parte la sfatul din Sibiiu. Apoi cum va hotărî conferenţă din Sibiiu, aşa vom lucra. Propune, ca pentru şedinţa de astăzi să se aleagă un preşedinte şi un secretar. S’au ales cu aclamaţiune de preşedinte părintele Alexandru Muntean, preot în Veţel, car’ de secretar dl Dr. Alexandru L. Hosszú. Alesul preşedinte ocupându-’şi focul, desfăşură şi d-sa însemnătatea actului şi spune, că noi Românii avem să ne ţinem de hotărîrile ce se vor aduce în Sibiiu. D sa crede, că noi şi mai departe avem să rămânem în pasivitate. Dar’ ori cura ar fi hotărîrea «inferenţei din Sibiiu, noi avem să o urmăm, şi acela, care altcum ar face, acela nu mai e vrednic a se numi Român şi om de omenie. Procedându-se conform punctului 1 al ordinei de zi la organisarea clubului electoral cercual, s’au ales de membri ai acestui club domnii dr. Hosszú L. Alexandru Moldovan sen. vicedirector de bancă şi Dr. Alex. L. Hosszú, advocat în Deva, George Popoviciu, preot în Lesnie, Petru Sinea, preot în Batiz şi George Guga, preot în Şoimuş. Trecând la punctul doi al ordinei de zi, după ce dl Fr. Hosszú L. a explicat din nou în termini cât se poate de poporali însemnătatea actului şi a conferenţei din Sibiiu, s’au ales de bărbaţi de Încredere ordinari diii Alexandru Moldovan sen. şi Dr. Alex. L. Hosszú, ear’ suplent dl Dramos Frâncu. De remarcat este interesul ce se manifesta pe feţele ţeranilor veniţi la conferenţă. Când s’a zis, că noi numai aşa vom alege pentru dietă, dacă aşa va hotărî conferenţă din Sibiiu, un ţeran a reflectat, dar’ şi atunci numai aşa, dacă se vor pune deputaţi de neamul şi legea noastră. De altcum, deschizându-se şedinţa, conform convocatorului punct la 9 ore dimineaţa, şi isprăvindu-se în timp de cam o jumătate de oră, mulţi, mai ales venind dela sate, au întârziat, dar aflând ce s’a petrecut, s’au declarat mulţumiţi cu acelea. * Până acum în comitatul Hunedoarei s’au ales pentru conferenţă, în Haţeg: Dr. Gavril Suciu, adv. şi Romul Racca, preot, ca bărbaţi de încredere ordinari. Nicolae Todosie, comerciant şi Samuilă Ascilean, proprietar. In Hunedoara: Fr. Hosszú L. şi Nicolae Muntean, proprietar. De la Orăştie, Dobra şi Brad încă nu se ştie nimic. Comitatul Bistriţa-Nâsăud. — Raport special. Ieri după tipărirea foii am primit din Bistriţa următoarea telegramă revoltătoare : „Adunarea alegătorilor români din comitatul Bistriţa-Năsăud, convocată pe azi aici în Bistriţa, e oprită. Recurs telegrafic la ministru. Neresolvat încă. Poliţia şi gendarmii au împrăştiat adunarea, intrând la locul întrunirii. Recurs insinuat. Azi-dimineaţă ni-a sosit şi raportul despre această nouă bravură a guvernului Bánffy. Lăsăm să urmeze raportul: — Prima volnicie. — Bistriţa, 20 Oct. n. 1896. Pe astăzi, 20 Octomvrie n., au fost convocaţi aici în Bistriţa alegătorii români din comitatul Bistriţa-Năsăud, pentru consultare şi pentru alegerea bărbaţilor de Încredere la conferenţă generală din Sibiiu. Ieri după ameazi însă căpitanul poliţiei Înştiinţează pe dl Dr. G. Tripon, că nu permite adunarea şi că a luat toate măsurile pentru a împrăştia alegătorii din motivul, că în ţeara asta numai o singură şi indivisibilă naţiune este: naţiunea maghiară prin urmare nu recunoaşte a fi existând şi alegători români. Această idee millenară o scoate „savantul patriot" din legea de naţionalităţi. „Lege de naţionalităţi" şi totuşi nu sunt naţionalităţi. Ce logical S’a făcut recurs la vicecomite, de naţionalitate Sas, pardon, Maghiar cu limbă săsească, care — nici mai încape vorbă — a aprobat măsura căpitanului. De, suntem doară la Bistriţa, unde deputatul Fluger mai anul trecut la „darea e i de seamă", în auzul conaţionalilor sei a profesat principiul, la care se provoacă şi căpitanul poliţiei. Iată, că făţiş şi fără nici o genă ni se deneagă naţionalitatea. în faţă ’ţi se spune, că nu eşti ce eşti. Nici Turcii nu zic Armenilor, că nu sânt Armeni. S’a recurat pe cale telegrafică la ministrul de interne. Până acuma nu am primit răspuns. Poliţia a oprit şi aceea, ca alegătorii sosiţi în număr mare se aştepte răspunsul ministrului în sala adunării. Astfel trebue se umble pe cele străzi pândiţi şi urmăriţi mereu de poliţie. Consternaţiunea e mare. Daună, că s’au sfirşit congresele milionare. Ce dovadă clasică ar fi şi caşul acesta pentru lăudăroşia „cavalerilor" cu libertatea lor „firă pereche“. Censor. Comitatul Hunedoarei — Raport special. — Deva, 20 Octomvrie. Astăzi, 20 Octomvrie 1896, s’a ţinut conferenţa alegătorilor români din cercul electoral al Devei. Dl Dr. Alexandru L. Hosszú, unul dintre conchemători a indicat celor adunaţi scopul Întrunirii. Anume disolvându se camera deputaţilor, se vor face noue alegeri de deputaţi. Noi Românii încă din 1831 ne-am format într-un partid, care are de scop îngrijirea şi promovarea intereselor noastre naţionale româneşti. Conducătorii acestui partid şi conferenţele generale de mai înainte au hotărît, că în vederea asprimii legii electorale , Românii să nu fee parte la alegeri, până nu se va schimba această lege, ca să ne putem presenta şi noi în număr corăspunzător în dietă. Din cercul Ighiu. — Raport special. — — 19 Oct. Adunarea alegătorilor români din cercul electoral al Ighiului, s’a ţinut un 18 c., şi a decurs în perfecţii ordine. Poporul a luat parte un număr însemnat la adunare, a primit cu mulţumire sfaturile ce li s'au dat, de a se ţină strict de condusele ce se vor lua în conferenţă naţională din 24 Oct. De delegaţi s’au ales pentru conferenţă naţională următorii domni: Rubin Patiţa, adv. în Alba Iulia şi Nicolau Florescu, proprietar în Ighiu, car’ de suplent Ioan Muntean, advocat în Alba-Iulia. Convocarea conferenţei a produs pretutindenea cea mai viuâ bucurie! Corespondentul. Din cercul Iosăşel. -- Raport special. — — 19 Oct. 1896. Duminecă, la 6: 18 a. c., s’a ţinut conferenţa cerc s elect, a alegătorilor români din cercul I o s ă ş e 1, la care în urma convocării făcute de ambii protopopi, 1. Groza al Hălmagiului şi O. Gurbanu ai Bateniuîui s’au presentat vre-o 200 de alegători, preoţi, învăţători şi plugari în număr frumos. Coincidenţă ciudată (?), că tocmai in acea zi s’a ţinut şi candidarea de deputat dietal al cercului. Ortubay Gyula, prim-pretor al Aradului — din partea câtorva Unguraşi şi Jidani cu administrativii în frunte — a fost cauza, că alegătorii români s’au împărţit; cu toate acestea candidsiva lui Oicule , abi au luat parte vre-o 60—80 de plugari români aduşi cu puterea din piaţă. Tămbălaul ce a urmat după candidare şi împărţirea steagurilor nu ne interesează, deci trec la conferenţă noastră. Conferenţa alegătorilor români din cercul Iosăşel înainte de toate a enunţat că: „stau pe basa programului naţional din 1881 şi aderează la condusele conferenţelor naţionale ţinute la Sibiiu până la 1892 inclusive, carora se supun necondiţionat, susţinând pasivitate faţa de alegerile dietale, până acelea nu vor fi modificate din partea eventualei conferenţe naţionale. Daci se angagiază în faţa alegerilor de acum nu numai a fi singuri pasivi, ci a conlucra din răsputeri întru reţinerea alegătorilor români dela urnă, ca pasivitatea decretată se poată fi rodnică impunătoare". Nr. 224 Sibiiu, 21 Oct. 1896. „Mundus vuit decipere, hergo“... E versiunea „Dreptăţii“ şi despre ea e vorba. Această foaie în „gura morţii“ voind cu orice preţ să se certe, căci discuta nu poate, recurge la falsificări. Am arătat în nrul 217 al „Tribunei“ prima falsificare. Trebue să arătăm acum şi pe a doua, care a comis-o în articolul seu din nrul 222, în prim-articolul „« faţa alegerilor“, cu care ne ocupăm şi într’alt loc şi ne vom ocupa încă. Ea scrie: »In faţa acestei primejdioase situaţiuni ce face »Tribuna«? Ea... face propunerea „se se abandoneze basa representativă şi se se convoace o simplă adunare de alegători, după mostră din 1894». Iată o falsificare, o minciună, şi pe mnciuna asta îşi basează Dreptatea mai întreg articolul seu! Articolul, asupra căreia „Dreptatea“ comite actul de falsificare este cel din nnul 217, „Umb-la-umer“, în acel articol am pledat pentru convocarea conferenţei, combătând toate obiecţiunile, şi marcând toate eventualităţile, per dato sed non concesso am scris : »Dar, admiţând chiar caşul, că conferenţa nu s’ar pute întruni sau nu s ar permite pe basele vechi representative, credem, că după ce la 1894 am ţinut deja o conferenţa naţională în forma unei simple adunări electorale a alegătorilor români, fie ca acel pas să fi fost chiar greşit, faţă cU mijloacele de validitate naţională, ce ni le prescrie „Dreptatea* când vorbeşte despre