Tribuna, octombrie 1896 (Anul 13, nr. 216-240)

1896-10-10 / nr. 224

Anul XIII ABONAMENTELE contra Sitiin: 1 lună 85 cr., »/* an 2 fl. 50 cr., */» an 5 fl., 1 an 10 fl Pentru ducerea la casă cu 15 cr. pe lună mai mult. Psatru monarchi«: 1 iun* 1 fi 20 cr.,­­/1 an 3 fl. 50 cr., */» an 7 fl. 1 an 14 fl. Pentru România și străinătate: llt an 10 franci, */« an 20 franci, 1 an 40 franci. Abonamente se fac numai plătindu-se înainte. Sibiiu, Joi 10-22 Octomvrie 1896 TRIBUNA Apare în fiecare zi de lucru INSERŢÎUNILE Un şir garmond prima­ dată 7 cr., a doua-oară 6 cl a treia-oară 5 cr., şi timbru de 30 cr­­edacţii şi %aministrada­ .Jiraua Popu­ca Nr. 15 Telefon Nr. 14. Se prenumeră şi la poşte şi la librării. Epistole nefrancate se refusă. — Manuscripte nu se înapoia/­ Numeri singuratici k 5 cr. se vând la „Tipografia“, şoc pe acţiun COHTERENŢE. Sânt cât se poate de înveselitoare ştirile, ce ne vin de prin cercurile electo­rale româneşti. S’a pornit o mişcare în sinul poporului nostru cum nici n’au fi crezut. „Convocări“ multe am văzut, dar’­eată că ne vin rapoarte despre conferenţe de acelea, cari nici nu ştiam că sânt con­vocate. E îmbucurător, că mai pretutindenea alegătorii au fost informaţi şi despre ţi­nuta ce au să o observe faţă cu alegerile, conform ultimelor cond­use naţionale. Autorităţile politice s’au purtat co­rect pretutindenea, afară de Bistriţa. Cre­dem însă, că şeful poliţiei din Bistriţa a făcut mai mult un exces de şef, decât să fi împlinit doar’ un ordin mai înalt. Chiar şi dacă alt resultat n’ar ave acţiunea pornită — ceea­ ce e exchis — mişcarea aceasta de manifestare şi orga­­nisare încă ar fi un resultat considerabil, la tot caşul mai bun, decât inerţia ce o propovăduia „ Dreptatea “. Iată rapoartele ce ni-au sosit: afabil, ba vorbeşte în limba română cu po­porul. Vorbeşte la o parte cu un preot... eu mă apropiu şi trag eu urechea. — „Să faceţi bine, căci uite şi d-voastră aveţi lipsă de ajutor pentru şcoale şi".... — „Noi nu putem, trebue să aşteptăm decisiunile conferenţei noastre, şi“... punctum. Ca conclusiune: Csate acesta, e tot acel Csató, ai cărui părinţi sau moşi au purtat numele de Ciu­tea, şi care ne-a detras aju­torul învăţâtoresc, a conlucrat la de­­tragerea salarului preoţilor, care în luna trecută nu a voit să candideze pe Dr. Amos Frâncu, la postul de fisc orăşenesc sub cuvânt, că e memorandist. Şi acum totuşi are nasul, se se adreseze nouă cu „faceţi bine ce cutezanţă! Delabrad. mmm ——gmmMMMBBMIHHBBB MIŞCAREA ALEGETORILOR ROMÂNN­ După aceste se aleg cu unanimitate ca bărbaţi de încredere ai cercului electoral al Iosăşelului pentru conferinţa electorală gene­rală, ce se va ţină la Sibiiu în 24 octomvrie st. n. a. c. domnii: Petru Truţa, advocat în Arad, Cornel Lazar, preot în Almaş, car­ de suplenţi: Traian Magier, preot în Saturău şi Nicolăe Dragancea, preot în Cif. S’a reconstituit apoi clubul electoral al partidului naţional pe ciclul nou de 5 ani, ale­­gându-se un comitet de 70 de membri preoţi, învăţători şi plugari, jumătate din tractul Hal­­magiului şi jumătate din tractul Buteniului (ţi­­nându-se adecă 2 protopopiate de cercul elec­toral al Iosăşelului, care este curat românesc cu excepţiunea administrativilor, câţiva Ungu­raşi şi Jidani). Preşedinte al comitetului s’a ales cu unanimitate p. o. d. protopresbiter al Hălmagiului Ioan Groza; vicepresident: p. o. d. Constantin Gurban al Buteniului; secretar: preotul G. Lupşa din Dieci, care de notar Traian Magier din Saturău şi C. Lazar din Almaş. Vorbirea de deschidere a preşedin­telui I. Groza şi a protopresbiterului C. Gur­ban, care desvoaltă în termeni poporali prin­cipiile statorite de conferenţele naţionale, pro­gramul naţional, ideea şi sensul pasivităţii au fost cu interes ascultate şi viu aclamate. Conferenţa alegătorilor români din cer­cul Iosăşelului, deci a avut resultatul, că membrii a’au depărtat cu nous convingeri şi armament pentru de a fi gata la greaua luptă a pasivităţii în faţa nouelor alegeri, d­e­ş­i s ’ a putut observa pe feţele alegă­torilor, că mai bucuros ar purta o luptă activă. Reflexiunile administrativilor cu agrea­tul lor guvernamental, faţă de decisiunile noa­stre se zice că ar fi fost: „Românii cu pasivitatea lor urîcioasă ’m­i-au uşurat lucrul şi micşorat spesele“. La comentar mai adaug, că cercul Iosăşel din partea guvernului a fost totdeauna „fără spese constituţionale“ şi pe Ortubay Gyula cu sco­­pul acela ,l-au candidat, ca cunoscut fiind în cerc ca fost pretor al Hălmagiului, să fie ales fără multe spese. Să le fie de bine! Dar’ noi Românii să fim atenţi şi să validitaţi pretu­tindenea cu stricteţă pasivitatea, până­ ce ne va veni şi nouă vremea. Nu-’i Romnân acela care cugetă şi face altcum in aceste zile grele. Corespondentul. Ocna­ Sil­ibrilu­i. — Raport special. — — 19 Octomvrie n. încă nici nu străbătuseră până în cele mai extreme puncte ale ţerii noastre sunetele glasu­lui, menit a deştepta pe tot Românul din apatie, şi conducătorii Românilor din cercul electoral Ocna-Sibiiului s’au şi pus in mişcare. Noi, cei din Ocna-Sibiiului şi cu noi credem tot, Românul cu durere pentru neamul seu eram dornici de acţiune, căci prea ne cuprin­­sese letargia şi simţiam cum această stare psichică este in contra firii noastre româneşti. Şi dovadă că aşteptam acţiune­a, că indată­ ce semnalul s’a dat, poporul numai decât a stat gata şi a alergat la glasul conducătorilor sei întrunindu-se in conferenţă electorală, care s’a ţinut Duminecă, în 18 a­­. c., în şcoala rom. gr.-or. din O­cna­ superioară, în fruntea poporului număros erau preoţ­i, toţi patru. Din partea magistratului a fost încre­dinţat cu susţinerea ordinei vicecăpitanul oraşului. De preşedinte ad hoc se alege părintele Ioan Vinţeleriu, car­ de notar Îs­aia Popa. Singurul obiect de pertractat a fost ale­gerea alor doi delegaţi pentru conferenţă na­ţională din Sibiiu. Se aleg cu unanimitate ca delegaţi mult an. domn Nicolau Gristea, asesor consistorial în Sibiiu şi dl Dr. Amos Frâncu, advocat în Sibiiu, ear’ de suplenţi domnii Kaia Popa şi Isaia Henteş, preoţi în Ocna. Alegătorilor li­ s’a explicat, că împregiu­­rările politice, care ne-au îndemnat a rămână în pasivitate nu s’au schimbat până acum, deci toţi alegătorii români au datoriaţa mo­rală şi naţională a nu pacta cu nici un can­didat, până­ ce nu vor auzi cuvântul mai ma­rilor noştri. Alegătorii se supun cond­uselor confe­­renţei naţionale şi în sensul acesta dau cre­­denţionalele delegaţilor Bei. * Ca încheiere amintesc, că în cercul no­stru Ocna­ Sibiiului sunt deja patru candidaţi, toţi mameluci guvernamentali. Emulaţia în­tre ei e mare. Un Jidan cu numele Uhlmann li-a băgat groază în oase, căci a promis dela 20—50 fl. pe un vot. Ospeţe se fac aproape în fiecare seară. Articlii economiei ne trec bine, încă un punct marcant. Când tocmai se încheiase conferenţă noastră, soseşte un oaspe. Cine-o fi... cine ne onorează aici în şcoala noastră... se întrebau toţi din toate părţile. Aha! E vicecomitele Csató! Ce o fi căutând oare intre noi... şi uite cum e de Comitatul Aradului. — Raport special. — Arad, 20 Oct. n. Pe Duminecă, 18 Octomvrie n., a fost convocată conferenţă alegătorilor români din oraşul Arad. Diferenţa s’a ţinut în hotel „ Vassu, luând parte cei mai de frunte alegători ro­mâni din Arad. Ea a fost deschisă de pă­rintele M a n g r a, care în vorbirea de deschi­dere motivează necesitatea de convenire şi consfătuire a noastră în faţa situaţiunii creată de alegerile dietale. De preşedinte al confe­renţei s’a ales dl Dr. Georgiu Popa, ear’ de notar dl Romul Nestor. Dl preşedinte într’o vorbire bogată în corecte reflexiuni arată, cum noi Românii prin sistemul dominant sun­­tem scoşi din domeniul drepturilor noastre legale. Vorbirea a fost întreruptă mereu de vii aprobări. Punctul prim al ordinei de zi e alegerea a doi delegaţi la conferenţă generală a ale­gătorilor români, convocată pe 24 O.t. la Sibiiu. Se aleg domnii: Vasile Mangra şi Dr. Aurel Suciu ca ordinari, care de suplenţi domnii Petru Truţa şi Traian Vaţan. Punctul al doilea din program a fost: ce atitudine să fie alegătorii români din Arad faţă de viitoarele alegeri. Se hotăreşte ob­servarea strictă a atitudinii de până acum. Ear, pentru mai bună executare a acestui decis, la propunerea dlui advocat Dr. Ştefan Pop se alege o comisiune pentru fiecare cerc al orașului. Se aleg domnii Vasile Mangra, Sava Raicu, Dimitrie Dobrău, Mihaiu Raicu, Alex. Moldovan, Lazar Curticean, Nie, Mil­ai­­lescu, G. Miga, Ant. Simionovin, G. Bogdan, G. Macinic, Iustin Olar, Ilie Crăciun, Teodor Măcean, Moise Hie, N. Ardelean, Ioan Duma, Nic. Marcu, Ioan Barna, G. Cernea şi Em. Tretean. încât sânt informat, clubul central ro­mân din Arad a provocat toate cercurile din comitat la alegerea delegaţilor pentru confe­­renţa din 24 oct. şi aşa sânt sigur, că comi­tatul nostru va fi bine representat la această conferenţă. Acum făcându-se alegeri noue, este tre­buinţă, ca toţi Românii să se sfătuiască, că oare se rămână şi mai departe în pasivitate, ori să alegem şi noi pentru dietă. Scopul întrunirii este, că pe lângă organizarea clubu­lui electoral cercul să se aleagă doi bărbaţi de încredere, cari se iee parte la sfatul din Sibiiu. Apoi cum va hotărî conferenţă din Sibiiu, aşa vom lucra. Propune, ca pentru şedinţa de astăzi să se aleagă un preşedinte şi un secretar. S’au ales cu aclamaţiune de preşedinte părintele Alexandru Muntean, preot în Veţel, car’ de secretar dl Dr. Alexandru L. Hosszú. Alesul preşedinte ocupându-’şi focul, des­făşură şi d-sa însemnătatea actului şi spune, că noi Românii avem să ne ţinem de hotă­­rîrile ce se vor aduce în Sibiiu. D sa crede, că noi şi mai departe avem să rămânem în pasivitate. Dar’ ori cura ar fi hotărîrea «in­ferenţei din Sibiiu, noi avem să o urmăm, şi acela, care altcum ar face, acela nu mai e vrednic a se numi Român şi om de omenie. Procedându-se conform punctului 1 al ordinei de zi la organisarea clubului electoral cercual, s’au ales de membri ai acestui club domnii dr. Hosszú L. Alexandru Moldovan sen. vicedirector de bancă şi Dr. Alex. L. Hosszú, advocat în Deva, George Popoviciu, preot în Lesnie, Petru Sinea, preot în Batiz şi George Guga, preot în Şoimuş. Trecând la punctul doi al ordinei de zi, după­ ce dl Fr. Hosszú L. a explicat din nou în termini cât se poate de poporali însemnă­tatea actului şi a conferenţei din Sibiiu, s’au ales de bărbaţi de Încredere ordinari d­iii Alexandru Moldovan sen. şi Dr. Alex. L. Hosszú, ear’ suplent dl Dr­a­mos Frâncu. De remarcat este interesul ce se mani­festa pe feţele ţeranilor veniţi la conferenţă. Când s’a zis, că noi numai aşa vom alege pentru dietă, dacă aşa va hotărî conferenţă din Sibiiu, un ţeran a reflectat, dar’ şi atunci numai aşa, dacă se vor pune deputaţi de ne­amul şi legea noastră. De altcum, deschizându-se şedinţa, conform convocatorului punct la 9 ore dimineaţa, şi isprăvindu-se în timp de cam o jumătate de oră, mulţi, mai ales venind dela sate, au în­târziat, dar­ aflând ce s’a petrecut, s’au de­clarat mulţumiţi cu acelea. * Până acum în comitatul Hunedoarei s’au ales pentru conferenţă, în Haţeg: Dr. Gavril­ Suciu, adv. şi Romul Racca, preot, ca bărbaţi de încredere ordinari. Nicolae Todosie, comerciant şi Sa­­muilă Ascilean, proprietar. In Hunedoara: F­r. Hosszú L. şi Ni­colae Muntean, proprietar. De la Orăştie, Dobra şi Brad încă nu se ştie nimic. Comitatul Bistriţa-Nâsăud. — Raport special.­ Ieri după tipărirea foii am primit din Bistriţa următoarea telegramă revol­tătoare : „Adunarea alegătorilor români din comitatul Bistriţa-Năsăud, convocată pe azi aici în Bistriţa, e oprită. Recurs te­legrafic la ministru. Neresolvat încă. Po­liţia şi gendarmii au împrăştiat adunarea, intrând la locul întrunirii. Recurs in­sinuat. Azi-dimineaţă ni-a sosit şi raportul despre această nouă bravură a guvernu­lui Bánffy. Lăsăm să urmeze raportul: — Prima volnicie. — Bistriţa, 20 Oct. n. 1896. Pe astăzi, 20 Octomvrie n., au fost con­vocaţi aici în Bistriţa alegătorii români din comitatul Bistriţa-Năsăud, pentru consultare şi pentru alegerea bărbaţilor de Încredere la conferenţă generală din Sibiiu. Ieri după ameazi însă căpitanul poliţiei Înştiinţează pe dl Dr. G. Tripon, că nu per­mite adunarea şi că a luat toate măsu­rile pentru a împrăştia alegătorii din motivul, că în ţeara asta numai o singură şi indivisibilă naţiune este: naţiunea maghiară prin urmare nu recunoaşte a fi existând şi alegători români. Această idee millenară o scoate „savantul patriot" din­­ legea de naţionalităţi. „Lege de naţionalităţi" şi totuşi nu sunt naţionalităţi. Ce logical S’a făcut recurs la vicecomite, de na­ţionalitate Sas, pardon, Maghiar cu limbă să­sească, care — nici mai încape vorbă — a aprobat măsura căpitanului. De, suntem doară la Bistriţa, unde deputatul Fluger mai anul tre­cut la „darea e i de seamă", în auzul conaţio­nalilor sei a profesat principiul, la care se provoacă şi căpitanul poliţiei. Iată, că făţiş şi fără nici o genă ni­ se deneagă naţionalitatea. în faţă ’ţi­ se spune, că nu eşti ce eşti. Nici Turcii nu zic Armenilor, că nu sânt Armeni. S’a recurat pe cale telegrafică la mini­strul de interne. Până acuma nu am primit răspuns. Poliţia a oprit şi aceea, ca alegă­torii sosiţi în număr mare se aştepte răspun­sul ministrului în sala adunării. Astfel trebue se umble pe cele străzi pândiţi şi urmăriţi mereu de poliţie. Conster­­naţiunea e mare. Daună, că s’au sfirşit congresele mil­­ionare. Ce dovadă clasică ar fi şi caşul acesta pentru lăudăroşia „cavalerilor" cu li­bertatea lor „firă pereche“. Censor. Comitatul Hunedoarei­ — Raport special. — Deva, 20 Octomvrie­­. Astăzi, 20 Octomvrie 1896, s’a ţinut con­­ferenţa alegătorilor români din cercul elec­toral al Devei. Dl Dr. Alexandru L. Hosszú, unul din­tre conchemători a indicat celor adunaţi sco­pul Întrunirii. Anume disolvându se camera deputaţilor, se vor face noue alegeri de de­putaţi. Noi Românii încă din 1831 ne-am format într-un partid, care are de scop îngri­jirea şi promovarea intereselor noastre naţio­nale româneşti. Conducătorii acestui partid şi conferenţele generale de mai înainte au hotărît, că în vederea asprimii legii electorale , Românii să nu fee parte la alegeri, până nu se va schimba această lege, ca să ne pu­tem presenta şi noi în număr corăspunzător în dietă. Din cercul Igh­iu. — Raport special. — — 19 Oct. Adunarea alegătorilor români din cercul electoral al Ighiului, s’a ţinut un 18 c., şi a decurs în perfecţii ordine. Poporul a luat parte un număr însemnat la adunare, a primit cu mulţumire sfaturile ce li s'au dat, de a se ţină strict de con­d­usele ce se vor lua în conferenţă naţională din 24 Oct. De delegaţi s’au ales pentru conferenţă naţională următorii domni: Rubin Patiţa, adv. în Alba Iul­ia şi Nicolau Florescu, proprie­tar în Ighiu, car’ de suplent Ioan Muntean, advocat în Alba-Iulia. Convocarea conferenţei a produs pretutindenea cea mai viuâ bucurie! Corespondentul. Din cercul Iosăşel. -- Raport special. — — 19 Oct. 1896. Duminecă, la 6: 18 a. c., s’a ţinut con­­ferenţa cerc s elect, a alegătorilor români din cercul I o s ă ş e 1, la care în urma convocării făcute de ambii protopopi, 1. Groza al Hăl­­magiului şi O. Gurbanu ai Bateniuîui s’au pre­­sentat vre-o 200 de alegători, preoţi, învăţă­tori şi plugari în număr frumos. Coincidenţă ciudată (?), că tocmai in acea zi s’a ţinut şi candidarea de deputat dietal al cercului. Ortubay Gyula, prim-pretor al Aradului — din partea câtor­va Unguraşi şi Jidani cu admi­nistrativii în frunte — a fost cauza, că alegă­torii români s’au împărţi­t; cu toate aceste­­a candidsiva lui Oi­cule , abi­­ au luat parte vre-o 60—80 de plugari români aduşi cu pu­terea din piaţă. Tămbălaul ce a urmat după candidare şi împărţirea steagurilor nu ne in­teresează, deci trec la conferenţă noastră. Conferenţa alegătorilor români din cer­cul Iosăşel înainte de toate a enunţat­ că: „stau pe basa programului naţional din 1881 şi aderează la cond­usele conferenţelor naţionale ţinute la Sibiiu până la 1892 inclu­sive, carora se supun necondiţionat, susţinând pasivitate faţa de alegerile dietale, până acelea nu vor fi modificate din partea eventualei con­ferenţe naţionale. Daci se angagiază în faţa alegerilor de acum nu numai a fi singuri pa­sivi, ci a conlucra din răsputeri întru reţine­rea alegătorilor români dela urnă, ca pasivi­­tatea decretată se poată fi rodnică impună­toare". Nr. 224 Sibiiu, 21 Oct. 1896. „Mundus vuit decipere, h­ergo“... E versiun­ea „Dreptăţii“ şi despre ea e vorba. Această foaie în „gura morţii“ voind cu ori­ce preţ să se­ certe, căci discuta nu poate, re­curge la falsificări. Am arătat în nrul 217 al „Tribunei“ prima falsificare. Trebue să arătăm acum şi pe a doua, care a comis-o în articolul seu din nrul 222, în prim-artico­­lul „­« faţa alegerilor“, cu care ne ocupăm şi într’alt loc şi ne vom ocupa încă. Ea scrie: »In faţa acestei primejdioase situaţiuni ce face »Tribuna«? Ea... face propunerea „se se abandoneze basa representativă şi se se convoace o simplă adunare de alegători, după mostră din 1894». Iată o falsificare, o minciună, şi pe mnciuna asta îşi basează Dreptatea mai în­treg articolul seu! Articolul, asupra căreia „Dreptatea“ co­mite actul de falsificare este cel din nnul 217, „Umb­-la-umer“, în acel articol am pledat pentru convocarea conferenţei, combătând toate obiecţiunile, şi marcând toate even­tualităţile, per dato sed non concesso am scris : »Dar, admiţând chiar caşul, că confe­renţa nu s’ar pute întruni sau nu s ar per­mite pe basele vechi representative, credem, că după­ ce la 1894 am ţinut deja o confe­­renţa naţională în forma unei simple adunări electorale a alegătorilor români, fie ca acel pas să fi fost chiar greşit, faţă cU mijloacele de validitate naţională, ce ni­ le pre­scrie „Dreptatea* când vorbeşte despre

Next