Tribuna, 1934 (Anul 7, nr. 1-376)

1934-07-01 / nr. 26

ANUL VII. Nr. 26 — Preţul abonamentului Pe 1 an . . Lei 150.— Pe 1/2 an . . Lei 80.— Pentru autorităţi şi institu­ţii 500 Lei anual.­­. pendent Preţul unui exemplar 3 lei Ziar Naţional Pentru Ardeal şi Capitală» Un gest al domnului Barthou. Monsieur Louis Barthou, Je vous parle comme un fou. Que cherchez vous. done, chez nous Des louis sans passe-partout? Tot ce simte românește s’a bucurat de vizita domnului Barthou, marele sol francez, venit pe me­leagurile noastre. Nici nu se putea altfel. România se consideră Belgia Orientului şi ca atare neprecupeţitul entuziasm îşi are şi locul, dar şi rostul. Din toate câte s’au scurs, mie mi-a plăcut un singur gest al domnului Barthou. Nici sărutarea miniştrilor, nici sărutarea steagului prin gări. Mie mi-a plăcut păţania cu pilcul. Un francez — nu ştiu în ce gară — a înmannat ministrului de externe un plic, iar bătrânul oaspe luându-l, a exclamat: «Credeam că este o petiţie, s’o înaintez domnu­lui Antonescu, ministrul justiţiei, de care­ mă leagă multe amintiri prieteneşti». Faţă de această oarecum apostrofă plină de spirit galic, îmi iau îngăduinţa respectuoasă a poveşti soiului sărbătorit o anecdotă în legătură cu «petiţiile» cu atât mai vârtos că dumnealui a fost de repetate ori logofăt al justiţiei franceze. Nouă, domnule Barthou, la petiţii nu ni­ se răs­punde, chiar dacă plătim cu vârf şi îndesat ştempălu, adică timbru. Pentru judecătorii din Belgia Orientului, se prevede în lege două soiuri de înaintări: efectivă după un stagiu de 4 ani în grad şi pe loc după 6. Examene «Yok» — nici pentru una, dar nici pentru cealaltă. Ne milogim pe la politicieni, aşa cum pu­tem. Care apucă, apucă. In Franţa cum o fi, căci noi avem legi franceze! Bietul d. Grigore Iunian s’a luptat să ne dee tuturor posibilitatea să primim un ban mai mult, ca după vechime — de! — dar nu vor liberalii şi naţi­­onal-ţărăniştii, căci ei pretind să fim ai lor. Ai lor sunt fericiţi; ai lor o duc bine. Multe petiţii am făcut şi eu, dar nu mi-a răspuns nimeni; dar, vezi, că nici eu nu mă dau bătut. Cum să fac, totuşi, cum să dreg, să vorbească «ăi mari», politicianii ? ! Iată că trimit prietenului dumneavoastră o tele­gramă în englezeşte. Hei.... drăcia dracului! Mă pomenesc la iuţea­lă cu o scrisoare, prin care mi se punea în vedere că funcţionarii Statului Român, sunt obligaţi în cores­pondenţa lor ca autorităţile să întrebuinţeze limba ţării, adică cea românească. Totodată mi se cerea să răspund care a fost motivul de am scris engle­zeşte? — Ce credeţi că am răspuns? — M’am zăpăcit de când tot scriu petiţii pe ro­mâneşte, plătind şi timbru, dar nu m’a înţeles nici naiba. Acum scrisei pe englezeşte că poate o’nţelege care­va, tot aşa cum înţelege ce stă scris pe cutiile de crai chinezesc. Dem. Pand. Popescu Cerem pedepsirea jefuito­rilor banilor publici! Sub guvernarea de tristă amintire a naţional-ţă­­răniştilor, jaful şi risipa a fost criteriul după care s’a condus foştii guvernanţi. Chiar şi prefectul judeţului S­iiu, Dr. Cori Ştefan s’a crezut un zbir a! judeţului, a pus taxe pe autobuse cu de la sine putere, a încasat 852.076 lei, pe cari apoi i-a cheltuit în chefuri, mâncări, bacşişuri etc. Pentru a da dovadă că noi luptăm pentru apă­rarea banului public, a cinstei şi a legalităţii, am îna­intat Tribunalului Sibiu, următoarea acţiune directă, în contra fostului prefect Dr. Cori Ştefan, prin care cerem pedepsirea lui şi restituirea banilor prădaţi. Iată textul reclamaţiei: Domnule Primpreşedinte Subsemnatul, N. C- Droc, ziarist, domiciliat în Sibiu, în baza art. 61 al. 2 din Procedura Penală Ro­mână, ridic acuză în contra lui Dr. Coriolan Ştefan, fost prefect sub guvernarea naţional-ţărănistă în anul 1929—1931 şi 1933, pentru abuz de putere, jaf în banul public şi gestiune frauduloasă, comisă prin încasarea abuzivă a unor taxe pe autobuse, în sumă de 852.076 lei, pe cari i-a manipulat fraudulos, chel­tuindu i în scopuri personale şi de partid. A călcat art. 109 din Constituţie, apoi art 55 şi 57 din legea contabilităţii publice. Propun ca martori pe dnn­ Insp general admi­nistrativ, N. Avram, din Ministerul de Interne, N. Regman, prefectul judeţului Sibiu şi Florian Nenovici, şeful serviciului contabilităţii din Administraţia Finan­ciară Sibiu. Cer să se restitue judeţului suma de mai sus şi să i­ se aplice art. 361—364 din Codul Penal Trans. Rog să binevoiţi a cita martorii şi a fixa un termen urgent de judecată. Cu stimă, N. C. Droc. ■ Dar expoziţia ? In sălile şcoalei, comori de ţesă­turi pe motive bătrâneşti, broderii migăloase, covoare ţesute de fetiţele noastre. Dar băieţii?... obiecte lucrate din lemn, încât te minunezi. Toată lauda şi dragostea de român pentru dl. Târşea, directorul şcoalei, pentru dşoarele învăţătoare, într’un cuvânt pentru autorităţi şi bravii locuitori in­teligenţi, curaţi şi patrioţi ai frumoasei comune To­­­măcel. Dem. Pand Popescu Serbarea Şcolară din Tălmăcel. Pe un deal înconjurat de măreţia unui decor păduros, luceşte fermecătoarea comună Tălmăcel. Dacă Sibienii s’ar îngriji de prosperitatea acestui buchet pitulat printre brazi, fagi şi nuci, cu văi răco­roase, cu pârâiaşe cristaline şi capre cu iezi, sburdând pe stânci, am avea un loc de odihnă şi recreaţie su­fletească asemuitor unui giuvaer de pe valea Prahovei. Nimic n’ar lipsi Tălmăcelului, căci e bogat, iar poezia naturii se îmbină minunat cu biserica, podoabă de pictură bizantină, cu şcoala şi primăria, clădiri de sol. — La 24 iunie, m’am întâmplat la serbarea încheerii anului şcolar. Cât suflet, câtă inimă! Pe o scenă de teatru im­provizată ingenios din pături şi scoarţe, neau desfă­tat copiii munţilor noştri cu tot felul de producţii. Coruri eroice, doine, recitări de poezii patriotice şi chiar o piesă teatrală, pictată — nu glumă. Redacţia şi administraţia: SIBIU, Str. Reg. Maria Nr. 12 Director: Nicolae Coman Droc Anunţuri: Rândul m/m 2.50 Lei în pagina de text 4.50 Lei. Chemare telefonică: Sibiu No. 50. Scriitorii Sibiului. Nu cunosc toate scrierile Preotului A. Nanu, aşa că îmi spun cuvântul numai despre volumul «Fâclii Cereşti», un buchet de schiţe morale, în care cu vădită măestrie autorul ne redă puternice trăsături din viaţa mucenicilor legii strămoşeşti. Părintele A. Nanu este un scriitor născut şi cu atât mai mult folositor în marea luptă pe care trebue s’o ducem pentru deşteptarea a­cestei naţiuni la o viaţă curată. Posedă un stil dulce, aproape biblic şi pe alo­­curea întrebuinţează proza rimată, ceea ce dă schiţelor sale o aromă de fragedă, poezie. Cei ce vor să-şi manifesteze indignarea pentru pornografia romanelor bucureştene, să citească lucrarea Părintelui Nanu — şi se vor convinge că apostolii scrisului n’au nevoie de laurii — iertaţi-mâ — porceşti ai academiilor, cari dela o vreme se complac în isvoarele inspiraţiei pro­­veninde fără înconjur din părţile ascunse. Dem. Pand Popescu Proces interesant la Sibiu. Luni 2 iulie se va judeca în faţa Tribuna­lului Sibiu un proces interesant, intentat comi­sarului—ajutor Constantin Tecau Chestura Po­liţiei Sibiu. Reclamaţia a fost făcută de dr. Nicolae C. Droc, directorul ziarului nostru, care a făcut ac­ţiune penală directă în baza art. 61, aliniatul 2 din Procedura Penală Română, prin care îl acu­ză pe numitul poliţist că a şantajat cu suma de 9000 lei pe Dna. Bădulescu, soţia dlui pluto­nier major Bădulescu de la Regtul 90 Inf. Cazul a făcut mare senzaţie în oraş la timpul său, iar acum se prevede un public nu­meros la desbatere. Inculpatul între timp și-a cerut eroare de la fosta victimă, dar la proces — unde se cere jurământ — se va descoperi totul. Citiţi şi răspândiţi „TRIBUNA“ Regina Apelor Minerale „BORVIZ de BORSEC“

Next