Tribuna Sibiului, august 1968 (Anul 1, nr. 140-166)
1968-08-04 / nr. 143
; Pilule pentru însănătoşirea preţului de cost La urma centralizării datelor statistice la nivel de judeţ, pe semestrul I, rezultă că unităţile industriale au înregistrat succese deosebite în muncă. Sarcina de reducere a preţului de cost de minus 0,96 la sută s-a realizat la minus 1,54 la sută, obţinîndu-se peste prevederile planului economii la întreaga producţie de marfă în valoare de 32 495 000 lei, iar planul de beneficii a fost depăşit cu 40 718 000 lei. Cele mai substanţiale economii şi beneficii peste plan s-au înregistrat la uzina „Independenţa“ Sibiu, Uzina mecanică Mîrşa, U.C.M. Copşa Mică, uzina „Automecanica“ şi I.M.C.C. Sibiu. Cu toate acestea se constată că rezultatele au fost influenţate negativ de pierderile provenite din rebuturi care, la nivel de judeţ, s-au cifrat la 4 .032 000 lei şi cheltuielile neproductive de 5 410 000 lei. •Din analiza realizărilor cît şi a factorilor care mai perturbă rezultatele pozitive în activitatea industrială a unităţilor se desprind o serie de aspecte care conduc la concluzia că există încă multe rezerve interne ce pot fi valorificate în vederea ridicării eficienţei economice a industriei judeţului Sibiu. Pierderile din rebuturi la unele unităţi (uzina „Independenţa“ deţine ponderea cea mai însemnată) au fost generate, în special de munca în asalt ca urmare a unei aprovizionări neritmice cu materii prime şi materiale necesare turnătoriei. In acelaşi tirtp însă rebutul şi-a consolidat poziţia şi datorită slabei asistenţe din partea controlului interfazic. In schimburile II şi III această asistenţă este inexistentă. La izvoarele rebutului se află şi instalaţia de recoacere a pieselor din oţel manganos care nu are o evacuare continuă a apei,, iar piesa încălzită este scufundată în apa încălzită rămasă de la tratamentul anterior al pieselor. De semnalat că probele de laborator pentru amestecul de formare sunt elaborate prea tîrziu și asta duce la ineficacitatea lor. Controlul tehnic nu le mai studiază spre a vedea dacă formele executate de muncitori corespund reţetei dată de metalurgul şef. De aceea secţia are piese rebutate care cîntăresc tone întregi. Pentru exemplificare redăm: corp suflantă de 1.285 kg, filtru presă-capac fix de 1 400 kg, elevator hidraulic — cilindru superior 1 550 kg, amestecător — coroana dinţată de2 100 kg şi altele. La Uzina mecanică Sibiu rebuturile provin atît din secţia turnătorie cît şi din secţia mecanică, datorită în primul rînd slabei asistenţe tehnice. Considerăm necesar să arătăm că în rînndul unităţilor care mai trebuie să depună încă eforturi susţinute pentru eliminarea rebuturilor se numără şi „Vitrometan“ Mediaş, fabrica „Record“ Sibiu, Uzina mecanică Mîrşa. (Continuare în pag. a II - a) MIRCEA ŞERBAN director adjunct, BORIS ROTARU şef serviciu industriei de la Direcţia judeţeană de Statistică 1A1 LA STRÍNGEREA RECOLTE! Cum folosim timpul prielnic? Vineri a fost o zi călduroasă. Se cerea a fi folosită cu maximum de eficienţă la strînsul cerealelor. S-a făcut peste tot acest lucru? Iată întrebarea la care va căuta să răspundă raidul întreprins pe văile Hîrtibaciului şi Oltului. Constatările făcute pe teren ne-au prilejuit multe însemnări de aspecte pozitive. în unele unităţi au fost mobiLa întreprinderea agricolă de stat Ruja a fost strînsă recolta de grîu de pe 450 hectare. Cele 47 combine erau folosite la întreaga capacitate de producţie. Directorul întreprinderii, inginerul Constantin Tristu, ne mărturisea că viteza zilnică de lucru la recoltat este de 130 hectare. De aici rezultă că mecanizatorii depuneau eforturi susţinute Despre rolul specialistului în organizarea muncii nu mai este cazul să amintim aici. De asemenea, despre importanţa deosebită a hotărîrii şi operativităţii cu care sunt aplicate indicaţiile tehnice şi organizatorice în cooperativele agricole de producţie s-a vorbit destul. Acolo unde specialiştii se bucură de pentru ca maşinile să funcţioneze cel puţin 10 ore pe zi, iar defecţiunile ce apar în procesul de producţie să fie înlăturate cît mai operativ. Folosirea chibzuită a utilajului de campanie va crea condiţii, după cum spunea conducătorul unităţii, pentru ca recoltarea grîului să fie terminată la I.A.S. Ruja pînă luni seara, prestigiu şi autoritate în rîndurile cooperatorilor, organizarea muncii este făcută la un înalt nivel. Aşa se şi explică rezultatele bune în campanie obţinute de : C.A.P. Alţîna, Marpod, Hosman, Arpaşul de Jos, Porumbacu de Jos. La C.A P. Porumbacu deJos, după cum ne informa inginerul Atelizate toate forţele, toate mijloacele şi s-a folosit din plin timpul bun de lucru. In raidul nostru însă am îrtîlnit şi aspecte care ne-au dovedit că unii factori de conducere au lăsat, într-un moment atît de important pentru soarta recoltei, ca lucrările să se desfăşoare la voia întîmplării. xandru Petruţa, mai erau de recoltat vineri seara 5 hectare cu grîu şi 10 hectare cu ovăz. Consiliul de conducere din această unitate a ştiut să mobilizeze un număr mare de cooperatori la secere, iar combinele au lucrat permanent. Aceeaşi remarcă o putem face şi la adresa muncii desfăşurate la Arpaşul de Jos. La brigada din Arpaşul de Sus a acestei unităţi strîngerea grîului şi a secarei se va termina într-o singură zi, urmînd ca toate Cînd lucrările sînt lăsate la voi. Există şi unităţi unde organizarea muncii este deficitară. Consiliul de conducere a cooperativei agricole de producţie din Nocrich nu a reuşit să mobilizeze în campanie toate forţele ce se găsesc în unitate. Din această cauză recoltarea grîului este mult rămasă în urmă. Vineri la amiază mai era de strîns recolta de pe o suprafaţă de 230 hectare. Viteza zilnică era de numai 15, hectare, ceea ce înseamnă că mai sunt necesare cel puţin 16 zile lucrătoare pentru terminarea acestei lucrări. Ca fapt semnificativ pentru modul defectuos de organizare a muncii putem aminti că la ora 11 una din combinele care se defectase cu o zi înainte era încă în reparaţie. Oare ,această deforţele de care dispune cooperativa să fie concentrate duminică dimineaţa la brigada din Arpaşul de Jos, pentru ca şi aici pînă marţi să fie încheiată campania de recoltare. Specialistul unităţii, inginerul Mircea Constantinescu, era optimist în privinţa rezultatelor de campanie preconizate. Producţiile estimate depăşesc aşteptările, iar organizarea muncii se pare că şi la Arpaşul de Jos şi-a găsit o rezolvare competentă. întîmplării fecţiune nu se putea remedia în ziua precedentă sau dimineaţa, înaintea intrării în lan? Dar cum să se fi executat această remediere din moment ce chiar preşedintele unităţii, Augustin Lamotă, se găsea încă în sat la ora 11,30, motivînd că ar mai fi avut unele treburi. Ce alte probleme deosebite pot intra în preocupările unui preşedinte in această perioadă în afară de oranizarea bună a recoltării grîului? Acelaşi aspect al mersului la voia întîmplării în organizarea muncii l-am întîlnit şi la cooperativele agricole din Noiştat şi Stejeriş. Din (Continuare în pag. a II-a) P. BADEA Organizarea judicioasă a muncii O deplină concordanță O anticipaţie pentru locuitorii judeţului Ce vom consuma la toamnă ? Grija pentru om, pentru bunăstarea lui constituie obiectul principal al întregii politici de partid şi de stat. Pe linia aceasta se înscriu, prntre altele, şi problemele privind procesul de aprovizionare a populaţiei cu produse alimentare suficiente. Ziarul nostru îşi propune să surprindă o latură a acestui proces şi anume: aprovizionarea judeţului cu legume şi fructe în perioada de toamnă. Ne răspunde tovarăşul L. Fărcaş, şeful serviciului de contractări şi achiziţii din cadrul I.J.L.F. — Vom avea suficiente produse de sezon la toamnă? — Planurile de contractări şi achiziţii pe trimestrul IV întocmite de serviciul nostru justifică un răspuns afirmativ. In toamna aceasta, cetăţenii din judeţul nostru vor avea la dispoziţie 30 160 tone de cartofi, cu 10 000 mai multe decit aul trecut, 2 523 tone de rădăcinoase (morcovi, pătrunjel, ţelină, păstîrnac). Varza va fi şi ea în cantităţi suficiente: 5 120 tone, cu 2 000 tone mai multă decît în 1967. O situaţie puţin mai dificilă prezintă aprovizionarea cu ceapă şi usturoi. Producţia în judeţul nostru este, anul acesta, destul de slabă. Avem însă repartiţii din alte judeţe şi sperăm că acestea ne vor livra cantităţile promise. Fructele nu vor lipsi din magazinele noastre. Pînă la ora actuală am contractat 527 tone de mere, 81 tone de pere. Prune avem în cantităţi excedentare. Din cele 822 tone de care dispunem, vom putea livra altor judeţe o parte însemnată. Cantităţilor ‘de frînctie indicate" li se adaugă altele obţinute prin achiziţii. La Cacova, Fîntînele, Sibiel, Rîul Sadului, Sălişte se deschid în fiecare an centre de achiziţii. Şi rezultatele nu sunt deloc neglijabile: aproximativ 150—200 tone de fructe, în special mere. Strugurii, fără care toamna şi-ar pierde parcă din farmec, vor depăşi cifra de 900 000 tone. — Ce garanţie avem că, într-adevăr, la toamnă, magazinele I.J.L.F. vor fi bine aprovizionate şi în ce mod urmăriţi să transformaţi cifrele de mai sus în realitate? — Intr-adevăr, cifrele indicate sînt cele ideale. Ne-am gîndit, însă, şi la posibilitatea ivirii unor neajunsuri şi ne-am luat măsuri de prevedere. Una — şi cea mai importantă — • reprezintă contractările suplimentare. In urma dispoziţiilor Uniunii Naţonale a C.A.P., o parte din terenurile de pe care s-au recoltat grîul şi orzul au fost însămînţate cu legume. Pe întreg judeţul ar fi cam 200 de hectare deja însămânţate, de pe care am contractat suplimentar 786 tone de legume (fasole, castraveţi, rădăcinoase, varză). — Poate că desfacerea produselor prezintă şi ea ceva deosebit, specific faţă de vară? — Toamna începînd de la sfîrşitul lunii septembrie şi pînă în noiembrie, în locurile aglomerate din (Continuare în pag. a II-a) Convorbire consemnată de SANDA NEGRUŢIU BIBLIOTECA,,ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU npag. III. magazin Osmoză contemporană Sub patina timpului implacabil, lucruri şi oameni îşi schimbă înfăţişarea. Trecem. Trecem lăsînd undeva, la margine de nostalgii, făptura murată a copilăriei. Din cînd în cînd tresărim. Privirea ingenuă a unor bolţi cu faguri de lumină cercetează depărtările şi ne cheamă să-i retrăim limpezimea. Atunci drumurile se întorc irezistibil spre locurile care, fără să ştim, şi-au păstrat cu precizie conturul în sufletul nostru. 'h..d ccă: ;• cp&îăidr Sufer tuţile maşinii. Fug spre satul copilăriei. Numele lui, cu rezonanţă de poveste rostită molcom de bunica în nopţi lungi de iarnă, îmi învăluie gîndurile. Către Dealul Frumos, după cîtă vreme? Dar uite că ..timpul îşi pierde puterea. Se contractă şi, printr-un miracol, imposibilitatea ireversibilităţii cade. Privesc totul cu prospeţimea ochilor de altădată. Satele astea parcă le ştiu: porţi sub arcade de cărămidă, ziduri albe, uliţe largi cu multă verdeaţă. Şi clădirea spaţioasă de colo cînd a crescut? ... Şi strada prelungită printre atîtea case în roşu? Dar de ee mă mir? Amiaza tremură peste zările ce rămîn în urmă. Clăile de grîu se proiectează mitic pe retina întinderilor întretăiate de verdele matur al dealurilor. îmi simt gleznele încinse de alergătură prin miriști. Cunosc făptura asta pîntecoasă capabilă să File de reportaj înlocuiască optzeci de secerători. Oamenii din marginea lanului îmi fac mucalit cu mina. Opresc și schimb cu ei cîteva vorbe: — Bună ziua! — Bună să-ți fie inima. — Merge treaba? — Merge dară, cum nu! — Cum a fost cu seceta anul acesta? — Nu prea rău. Cu irigații, cu mașini... Pe la noi nu prea rău. Sînt atît de aproape de sat. Tot mai multe dealuri îndesate și noduroase ca pumnii strînşi ai bărbaţilor acestor locuri. Dealul de la Chip veghează dinspre Agnita. Intru în sat din partea opusă, prin poarta sa campestră. Mersul maşinii se încetineşte. Cobor. Casele respiră tăcute parfumul grădinilor în pîrgă. Această linişte de oră suspendată în meditaţii îmi poartă paşii prin troscotul verilor mele desculţe. Dar oamenii vor fi fiind aceiaşi? Pietrele mă cunosc. Îmi spun, în glasul lor ştiut numai de mine, „bine-ai venit“. Tăcerea asta de început de lume îmi pare stranie şi falsă. Un zbîrnîit prelung şi. . . Două autobuze opresc în „centru“. Din ele coboară veseli şi gălăgioşi tineri şi tinere. Or fi turişti?... Nu, nu-s străini. Nu-i ştiu pe nume, dar îmi sunt cunoscuţi. Consăteni. Vin de la lucru. Muncesc în întreprinderile agniţene şi acum se întorc de la lucru. Şi-s mulţi. Trec grăbiţi pe lîngă mine dispărând în toate direcţiile. Casa asta era . .. Dar acuma ce-o fi? Pe zidul din faţă o firmă anunţă modest: „I.C.U. Sibiana — Secţia de fabricaţie Dealul Frumos — Bella Colina“. Intru. Mă întîmpină, condescendent, Gheorghe Masuri — responsabilul secţiei şi Mina Antipa — un specialist grec în fabricarea brînzeturilor. Aflu că aici, în satul meu, o mică fabrică prepară din laptele cîtorva zeci de mii de dviurii erpuri. Angajaţ,: ir., localnici. Mai sînt şi cîţiva greci şi italieni. (De aici adausul pe firmă: Bella Colina.) Ce ştiau pe vremuri oamenii acestor locuri despre fabrici? Munceau fără să ştie prea bine ce înseamnă un muncitor. Români, greci, italieni într-o fabricuţă în Dealul-Frumos! Din, nou pe şoseaua construită abia de cîţiva ani. Strania linişte a începutului de lume se pulverizează dincolo de timp. Satul verilor desculţe, rostogolite prin troscotul uliţei, rămîne undeva în urmă. Conturul lui se precizează, însă, tot mai mult, în marea osmoză contemporană. TRAIAN SUCIU Secţia tricotat plan a fabricii „Drapelul roşu“ din Sibiu a fost dotată în ultimii ani cu maşini moderne, de mare randament ANUL I Nr. 143 Duminică 4 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI Quantometrul unul din cele mai moderne aparate cu care este dotat laboratorul central al Uzinei chimico-metalurgică din Copșa Mică. Aparatul este folosit la analizele aglomeratului zinco-plumbos și ale zgurei de furnal. ZIUA MARINEI Pe catargele navelor flotei noastre comerciale şi militare, marinarii au înălţat azi marele pavoaz. în prima duminică a lunii august echipajele vapoarelor de sub pavilion românesc sărbătoresc „Ziua marinei Republicii Socialiste România“. In dimineaţa aceasta, după festivitatea de deschidere, în rada porturilor noastre, au început tradiţionalele întreceri marinăreşti. 220000 lei economii anual In scopul sporirii economiilor la preţul de cost la Uzinele textile din Cisnădie s-a realizat o măsură, cuprinsă în planul de organizare ştiinţifică a producţiei, a cărei eficienţă economică este de 220 mii lei anual. Este vorba de compensarea energiei electrice (produc anumite cantităţi de energie prin mijloace proprii),, ceea ce face să se realizeze importante economii la sistemul energetic naţional. IOAN STREZA, coresp. mm000000 La „Fîntîniţa haiducului'' s-au aprins becurile electrice De puţin timp, la „Fîntîniţa haiducului“, atît la bufet cît şi la campingul de aici, ard becurile electrice. Sursa de curent electric a fost procurată de mandatarul Simion Slavu, iar instalaţiile au fost făcute de electricienii cooperativei de consum Selimbăr de care aparține unitatea. In fiecare seară, ard peste 40 de becuri. A început festivalul Acţiune de largă respiraţie artistica. Festivalul judeţean de muzică uşoară şi populară, „Sibiu 68“, a început la 1 august. Tradiţionala manifestare organizată de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, Consiliul sindicatelor şi Comitetului judeţean U.T.C. se va desfăşura în trei faze: — Faza I, inter-întreprinderi, urlet-comunală, orăşeiiească şi municipială, de la 1 august la 15 noiembrie 1968. — Faza a II-a, judeţeană, de la 15 noiembrie la 30 decembrie. In închiderea festivalului — concurs se va organiza un spectacol de gală cu premianții. Acesta va avea loc la data de 28 decembrie a.c. Răsărit de soare pe litoral Foto: Fred MSS