Tribuna Sibiului, august 1968 (Anul 1, nr. 140-166)

1968-08-04 / nr. 143

; Pilule pentru însănătoşirea preţului de cost La urma centralizării datelor sta­tistice la nivel de judeţ, pe semes­trul I, rezultă că unităţile industriale au înregistrat succese deosebite în muncă. Sarcina de reducere a pre­ţului de cost de minus 0,96 la sută s-a realizat la minus 1,54 la sută, obţinîndu-se peste prevederile planu­lui economii la întreaga producţie de marfă în valoare de 32 495 000 lei, iar planul de beneficii a fost depăşit cu 40 718 000 lei. Cele mai substanţiale economii şi beneficii peste plan s-au înregistrat la uzina „Independenţa“ Sibiu, Uzi­na mecanică Mîrşa, U.C.M. Copşa Mică, uzina „Automecanica“ şi I.M.C.C. Sibiu. Cu toate acestea se constată că rezultatele au fost influenţate nega­tiv de pierderile provenite din rebu­turi care, la nivel de judeţ, s-au cifrat la 4 .032 000 lei şi cheltuielile neproductive de 5 410 000 lei. •Din analiza realizărilor cît şi a factorilor care mai perturbă rezul­tatele pozitive în activitatea indus­trială a unităţilor se desprind o serie de aspecte care conduc la concluzia că există încă multe rezerve interne ce pot fi valorificate în vederea ridi­cării eficienţei economice a industriei judeţului Sibiu. Pierderile din rebuturi la unele unităţi (uzina „Independenţa“ de­ţine ponderea cea mai însemnată) au fost generate, în special de munca în asalt ca urmare a unei aprovizio­nări neritmice cu materii prime şi materiale necesare turnătoriei. In ace­laşi tirt­p însă rebutul şi-a consolidat poziţia şi datorită slabei asistenţe din partea controlului interfazic. In schimburile II şi III această asis­tenţă este inexistentă. La izvoarele rebutului se află şi instalaţia de re­­coacere a pieselor din oţel manganos care nu are o evacuare continuă a apei,, iar piesa încălzită este scufun­dată în apa încălzită rămasă de la tratamentul anterior al pieselor. De semnalat că probele de labora­tor pentru amestecul de formare sunt elaborate prea tîrziu și asta duce la ineficacitatea lor. Controlul tehnic nu le mai studiază spre a vedea dacă formele executate de muncitori corespund reţetei dată de metalurgul şef. De aceea secţia are piese rebu­­tate care cîntăresc tone întregi. Pen­tru exemplificare redăm: corp su­­flantă de 1.285 kg, filtru presă-capac fix de 1 400 kg, elevator hidraulic — cilindru superior 1 550 kg, ames­­tecător — coroana dinţată de­­2 100 kg şi altele. La Uzina mecanică Sibiu rebutu­rile provin atît din secţia turnătorie cît şi din secţia mecanică, datorită în primul rînd slabei asistenţe teh­nice. Considerăm necesar să arătăm că în rînndul unităţilor care mai trebuie să depună încă eforturi susţinute pen­tru eliminarea rebuturilor se numără şi „Vitrometan“ Mediaş, fabrica „Re­cord“ Sibiu, Uzina mecanică Mîrşa. (Continuare în pag. a II - a) MIRCEA ŞERBAN director adjunct, BORIS ROTARU şef serviciu industriei de la Direcţia judeţeană de Sta­tistică 1­A1 LA STRÍNGEREA RECOLTE! Cum folosim timpul prielnic? Vineri a fost o zi călduroasă. Se cerea a fi folosită cu maximum de eficienţă la strînsul cerealelor. S-a făcut peste tot acest lucru? Iată în­trebarea la care va căuta să răs­pundă raidul întreprins pe văile Hîrtibaciului şi Oltului. Constată­rile făcute pe teren ne-au prilejuit multe însemnări de aspecte pozi­tive. în unele unităţi au fost mobi­La întreprinderea agricolă de stat Ruja a fost strînsă recolta de grîu de pe 450 hectare. Cele 47 combine erau folosite la întreaga capacitate­­ de producţie. Directorul întreprin­derii, inginerul Constantin Tristu, ne mărturisea că viteza zilnică de lucru la recoltat este de 130 hec­tare. De aici rezultă că mecaniza­torii depuneau eforturi susţinute Despre rolul specialistului în or­ganizarea muncii nu mai este cazul să amintim aici. De asemenea, des­pre importanţa deosebită a hotă­­rîrii şi operativităţii cu care sunt aplicate indicaţiile tehnice şi orga­­ni­zatorice în cooperativele agricole de producţie s-a vorbit destul. Acolo unde specialiştii se bucură de pentru ca maşinile să funcţioneze cel puţin 10 ore pe zi, iar defecţi­unile ce apar în procesul de pro­ducţie să fie înlăturate cît mai ope­rativ. Folosirea chibzuită a utilaju­lui de campanie va crea condiţii, după cum spunea conducătorul uni­tăţii, pentru ca recoltarea grîului să fie terminată la I.A.S. Ruja pînă luni seara, prestigiu şi autoritate în rîndurile cooperatorilor, organizarea muncii este făcută la un înalt nivel. Aşa se şi explică rezultatele bune în campanie obţinute de : C.A.P. Al­­ţîna, Marpod, Hosman, Arpaşul de Jos, Porumbacu de Jos. La C.A­ P. Porumbacu de­­Jos, du­pă cum ne informa inginerul Ate­lizate toate forţele, toate mijloacele şi s-a folosit din plin timpul bun de lucru. In raidul nostru însă am­ î­rtîlnit şi aspecte care ne-au dove­dit că unii factori de conducere au lăsat, într-un moment atît de im­portant pentru soarta recoltei, ca lucrările să se desfăşoare la voia întîmplării. xandru Petruţa, mai erau de re­coltat vineri seara 5 hectare cu grîu şi 10 hectare cu ovăz. Con­siliul de conducere din această uni­tate a ştiut să mobilizeze un nu­măr mare de cooperatori la secere, iar combinele au lucrat permanent. Aceeaşi remarcă o putem face şi la adresa muncii desfăşurate la Arpa­şul de Jos. La brigada din Arpaşul de Sus a acestei unităţi strîngerea grîului şi a secarei se va termina într-o singură zi, urmînd ca toate Cînd lucrările sînt lăsate la voi. Există şi unităţi unde organizarea muncii este deficitară. Consiliul de conducere a cooperativei agricole de producţie din Nocrich nu a reuşit să mobilizeze în campanie toate forţele ce se găsesc în unitate. Din această cauză recoltarea grîu­lui este mult rămasă în urmă. Vi­neri la amiază mai era de strîns recolta de pe o suprafaţă de 230 hectare. Viteza zilnică era de nu­mai 15, hectare, ceea ce înseamnă că­­ mai sunt necesare cel puţin 16 zile lucrătoare pentru terminarea acestei lucrări. Ca fapt semnifica­tiv pentru modul defectuos de or­ganizare a muncii putem aminti că la ora 11 una din combinele care se defectase cu o zi înainte era încă în reparaţie. Oare ,această de­forţele de care dispune cooperativa să fie concentrate duminică dimi­neaţa la brigada din Arpaşul de Jos, pentru ca şi aici pînă marţi să fie încheiată campania de recoltare. Specialistul unităţii, inginerul Mir­­cea Constantinescu, era optimist în privinţa rezultatelor de campanie preconizate. Producţiile estimate depăşesc aşteptările, iar organizarea muncii se pare că şi la Arpaşul de Jos şi-a găsit o rezolvare compe­tentă. întîmplării fecţiune nu se putea remedia în ziua precedentă sau dimineaţa, îna­intea intrării în lan? Dar cum să se fi executat această remediere din moment ce chiar preşedintele uni­tăţii, Augustin Lamotă, se găsea încă în sat la ora 11,30, motivînd că ar mai fi avut unele treburi. Ce alte probleme deosebite pot in­tra în preocupările unui preşedinte in această perioadă în afară de or­­anizarea bună a recoltării grîului? Acelaşi aspect al mersului la voia întîmplării în organizarea muncii l-am întîlnit şi la cooperativele agricole din Noiştat şi Stejeriş. Din (Continuare în pag. a II-a) P. BADEA Organizarea judicioasă a muncii O deplină concordanță O anticipaţie pentru locuitorii judeţului Ce vom consuma la toamnă ? Grija pentru om, pentru bună­starea lui constituie obiectul princi­pal al întregii politici de partid şi de stat. Pe linia aceasta se înscriu, prn­­tre altele, şi problemele privind procesul de aprovizionare a popu­laţiei cu produse alimentare sufi­ciente. Ziarul nostru îşi propune să surprindă o latură a acestui pro­ces şi anume: aprovizionarea judeţu­lui cu legume şi fructe în perioada de toamnă. Ne răspunde tovarăşul L. Fărcaş, şeful serviciului de con­tractări şi achiziţii din cadrul I.J.L.F. — Vom avea suficiente pro­duse de sezon la toamnă? — Planurile de contractări şi a­­chiziţii pe trimestrul IV întocmite de serviciul nostru justifică un răs­puns afirmativ. In toamna aceasta, cetăţenii din judeţul nostru vor avea la dispoziţie 30 160 tone de cartofi, cu 10 000 mai multe decit a­­ul tre­cut, 2 523 tone de rădăcinoase (mor­covi, pătrunjel, ţelină, păstîrnac). Varza va fi şi ea în cantităţi sufi­ciente: 5 120 tone, cu 2 000 tone mai multă decît în 1967. O situaţie puţin mai dificilă prezintă aprovi­zionarea cu ceapă şi usturoi. Pro­ducţia în judeţul nostru este, anul acesta, destul de slabă. Avem însă repartiţii din alte judeţe şi sperăm că acestea ne vor livra cantităţile promise. Fructele nu vor lipsi din maga­zinele noastre. Pînă la ora actuală am contractat 527 tone de mere, 81 tone de pere. Prune avem în canti­tăţi excedentare. Din cele 822 tone de care dispunem, vom putea livra altor judeţe o parte însemnată. Can­tităţilor ‘de frînctie indicate" li se adaugă altele obţinute prin achi­ziţii. La Cacova, Fîntînele, Sibiel, Rîul Sadului, Sălişte se deschid în fiecare an centre de achiziţii. Şi rezultatele nu sunt deloc neglijabile: aproximativ 150—200 tone de fruc­te, în special mere. Strugurii, fără care toamna şi-ar pierde parcă din farmec, vor depăşi cifra de 900 000 tone. — Ce garanţie avem că, în­­tr-adevăr, la toamnă, magazinele I.J.L.F. vor fi bine aprovizionate şi în ce mod urmăriţi să trans­formaţi cifrele de mai sus în realitate? — Intr-adevăr, cifrele indicate sînt cele ideale. Ne-am gîndit, însă, şi la posibilitatea ivirii unor nea­junsuri şi ne-am luat măsuri de pre­vedere. Una — şi cea mai impor­tantă — • reprezintă contractările suplimentare. In urma dispoziţiilor Uniunii Naţonale a C.A.P., o par­te din terenurile de pe care s-au recoltat grîul şi orzul au fost însă­­mînţate cu legume. Pe întreg ju­deţul ar fi cam 200 de hectare de­ja însămânţate, de pe care am con­tractat suplimentar 786 tone de le­gume (fasole, castraveţi, rădăcinoa­se, varză). — Poate că desfacerea produ­selor prezintă şi ea ceva deosebit, specific faţă de vară? — Toamna începînd de la sfîr­­şitul lunii septembrie şi pînă în no­iembrie, în locurile aglomerate din (Continuare în pag. a II-a) Convorbire consemnată de­ SANDA NEGRUŢIU BIBLIOTECA,,ASTRA" SIBIU PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU n­pag. III. magazin Osmoză contemporană Sub patina timpului implacabil, lucruri şi oameni îşi schimbă înfăţi­şarea. Trecem. Trecem lăsînd unde­va, la margine de nostalgii, făptura mu­rată a copilăriei. Din cînd în cînd tresărim. Privirea ingenuă a unor bolţi cu faguri de lumină cercetează depărtările şi ne cheamă să-i retrăim limpezimea. Atunci drumurile se în­torc irezistibil spre locurile care, fă­ră să ştim, şi-au păstrat cu precizie conturul în sufletul nostru. 'h..d ccă: ;• cp&îăidr Sufer tu­­ţile maşinii. Fug spre satul copilăriei. Numele lui, cu rezonanţă de poveste rostită molcom de bunica în nopţi lungi de iarnă, îmi învăluie gîndu­­rile. Către Dealul Frumos, după cîtă vreme? Dar uite că ..timpul îşi pierde puterea. Se contractă şi, printr-un miracol, imposibilitatea ireversibili­tăţii cade. Privesc totul cu prospeţi­­mea ochilor de altădată. Satele astea parcă le ştiu: porţi sub arcade de cărămidă, ziduri albe, uliţe largi cu multă verdeaţă. Şi clădirea spaţioasă de colo cînd a crescut? ... Şi strada prelungită printre atîtea case în roşu?­ Dar de ee mă mir? Amiaza tremură peste zările ce rămîn în urmă. Clăile de grîu se proiectează mitic pe retina întinde­rilor întretăiate de verdele matur al dealurilor. îmi simt gleznele încinse de alergătură prin miriști. Cunosc făptura asta pîntecoasă capabilă să File de reportaj înlocuiască optzeci de secerători. Oamenii din marginea lanului îmi fac mucalit cu mina. Opresc și schimb cu ei cîteva vorbe: — Bună ziua! — Bună să-ți fie inima. — Merge treaba? — Merge dară, cum nu! — Cum a fost cu seceta anul a­­cesta? — Nu prea rău. Cu irigații, cu mașini... Pe la noi nu prea rău. Sînt atît de aproape de sat. Tot mai multe dealuri îndesate și nodu­roase ca pumnii strînşi ai bărbaţilor acestor locuri. Dealul de la Chip veghează dinspre Agnita. Intru în sat din partea opusă, prin poarta sa campestră. Mersul maşinii se înceti­neşte. Cobor. Casele respiră tăcute parfumul grădinilor în pîrgă. Aceas­tă linişte de oră suspendată în medi­taţii îmi poartă paşii prin troscotul verilor mele desculţe. Dar oamenii vor fi fiind aceiaşi? Pietrele mă cu­nosc. Îmi spun, în glasul lor ştiut numai de mine, „bine-ai venit“. Tă­cerea asta de început de lume îmi pare stranie şi falsă. Un zbîrnîit prelung şi. . . Două autobuze opresc în „centru“. Din­ ele c­oboară veseli şi gălăgioşi tineri şi tinere. Or fi turişti?... Nu, nu-s străini. Nu-i ştiu pe nume, dar îmi sunt cunoscuţi. Consăteni. Vin de la lucru. Mun­cesc în întreprinderile agniţene şi acum se întorc de la lucru. Şi-s mulţi. Trec grăbiţi pe lîngă mine dispărând în toate direcţiile. Casa asta era . .. Dar acuma ce-o fi? Pe zidul din faţă o firmă anun­ţă modest: „I.C.U­. Sibiana — Sec­ţia de fabricaţie Dealul­ Frumos — Bella Colina“. Intru. Mă întîmpină, condescendent, Gheorghe Masuri — responsabilul secţiei şi Mina Antipa — un specialist grec în fabricarea brînzeturilor. Aflu că aici, în satul meu, o mică fabrică prepară din laptele cîtorva zeci de mii de d­­­viurii erpuri. Angajaţ,: ir., localnici. Mai sînt şi cîţiva greci şi italieni. (De aici adausul pe firmă: Bella Colina.) Ce ştiau pe vremuri oamenii aces­tor locuri despre fabrici? Munceau fără să ştie prea bine ce înseamnă un muncitor. Români, greci, italieni într-o fabricuţă în Dealul-Frumos! Din, nou pe şoseaua construită abia de cîţiva ani. Strania linişte a începutului de lume se pulverizează dincolo de timp. Satul verilor des­culţe, rostogolite prin troscotul uli­ţei, rămîne undeva în urmă. Con­turul lui se precizează, însă, tot mai mult, în marea osmoză contempo­rană. TRAI­AN SUCIU Secţia tricotat plan a fabricii „Drapelul roşu“ din Sibiu a fost dotată în ultimii ani cu ma­şini moderne, de mare randa­ment ANUL I Nr. 143 Duminică 4 AUGUST 1968 4 PAGINI 30 BANI Quantometrul unul din cele mai moderne aparate cu care este dotat laboratorul central al Uzinei chimico-metalurgică din Copșa Mică. Apa­ratul este folosit la analizele aglomeratului zinco-plumbos și ale zgurei de furnal. ZIUA MARINEI Pe catargele navelor flotei noastre comerciale şi militare, ma­rinarii au înălţat azi marele pavoaz. în prima duminică a lu­nii august echipajele vapoarelor de sub pavilion românesc sărbă­toresc „Ziua marinei Republicii Socialiste România“. In dimineaţa aceasta, după fes­tivitatea de deschidere, în rada porturilor noastre, au început tradiţionalele întreceri marină­reşti. 220000 lei economii anual In scopul sporirii economiilor la preţul de cost la Uzinele tex­tile din Cisnădie s-a realizat o măsură, cuprinsă în planul de organizare ştiinţifică a producţiei, a cărei eficienţă economică este de 220 mii lei anual. Este vorba de compensarea energiei electrice (produc anumite cantităţi de energie prin mijloace proprii),, ceea ce face să se realizeze importante economii la sistemul energetic naţional. IOAN STREZA, coresp. mm0­00000­ La „Fîntîniţa haiducului'' s-au aprins becurile electrice De puţin timp, la „Fîntîniţa haiducului“, atît la bufet cît şi la campingul de aici, ard becurile electrice. Sursa de curent electric a fost procurată de mandatarul Simion Slavu, iar instalaţiile au fost făcute­ de electricienii coo­perativei de­ consum Selimbăr de care aparține unitatea. In fiecare seară, ard peste 40 de becuri. A început festivalul Acţiune de largă respiraţie ar­tistica. Festivalul judeţean de mu­zică uşoară şi populară, „Sibiu 68“, a­ început la 1 august. Tradiţionala manifestare orga­nizată de Comitetul judeţean pentru cultură şi artă, Consiliul sindicatelor şi Comitetului ju­deţean U.T.C. se va desfăşura în trei faze: — Faza I, inter-întreprinderi, u­rlet-comunală, orăşeiiească şi municipială, de la 1 august la 15 noiembrie 1968. — Faza a II-a, judeţeană, de­ la 15 noiembrie la 30 decembrie. In închiderea festivalului —­ concurs se va organiza un spec­tacol de gală cu premianții. A­­cesta va avea loc la data de 28 decembrie a.c. Răsărit de soare pe litoral Foto: Fred M­SS

Next