Tribuna Sibiului, august 1968 (Anul 1, nr. 140-166)
1968-08-02 / nr. 141
Pag. 2 NOTE Omenia te reclamă, doctore! îmbolnăvindu-li-se fiica, tata şi mama n-au disperat cînd şi-au dat seama că nu au trimitere de la circumscripţia sanitară nr. 16. De altfel era sîmbătă dimineaţa şi la circumscripţie consultaţiile erau programate abia după-amiază. „Vom merge la policlinică şi-l vom ruga pe un doctor internist s-o consulte, căci nu mai poate sta în halul ăsta pînă după-masă“. „Medicii sunt oameni doar. Vor înţelege". Şi aşa au procedat. La Policlinica din Sibiu, un tînăr a intrat la doctorul Aurel Coman să-i spună necazul oamenilor. Dar vai, privirile urmaşului lui Hipocrat n-au binevoit să se întoarcă spre persoana intrată pe uşă. „Nu!" — a fost răspunsul său categoric. „Dacă nu există trimitere, nu se poate". Tînărul a ieşit afară şi s-a îndreptat spre direcţiunea instituţiei. Trebuie să găsesc la cineva înţelegere, s-a gîndit el. Din încăpere, însă, o soră medicală i-a spus omului franc: „Directorul e în concediu!" „Şi cine-1 înlocuieşte?" — a întrebat din nou tînărul. „Doctorul Aurel Coman" — i-a răspuns femeia. Iată, deci, acelaşi om, care-i refuzase ţinea şi locul directorului. La cine să se mai adreseze? Au mai încercat oamenii să intre în camera de urgenţă de la parter. Dar uşa era încuiată cu cheia. Dureros este faptul că asemenea cazuri de lipsă de omenie se întîmplă tocmai în rîndul medicilor, a acelora care prin munca lor trebuie să fie cei mai umani. Şi lipsa de omenie, pe astfel de oameni îi reclamă ... Nu sînt „minister”, domle! Săptămîna trecută, avînd treburi urgente pe la Mediaş, am trecut şi pe la complexul restaurant „Tîrnava". Mi-a fost dat să văd aici multe lucruri frumoase. Am văzut localul ordonat, bine îngrijit, iar „Barul piticilor" aşteptîndu-şi elegant oaspeţii. Dar am mai văzut ceva. Un lucru ,cît se poate de urît. Un cetățean băuse cu un pahar în plus. Poate că n-a fost vina lui sau a fost. Trebuia scos afară din grădina de vară. Cu asta sîntem de acord. Dar nu ne putem declara de acord cu felul brutal în care a fost scos afară. Ospătarul Ladislau Szente l-a îmbrîncit şi l-a înjurat în văzul consumatorilor. Cînd l-am rugat pe respectivul ospătar — de faţă cu unul din responsabilii unităţii — să ne spună cum îl cheamă, a vociferat şi a refuzat. „Ce, cine eşti tu? Oi fi vreun „minister"? Vezi că eu îţi dau una ...“ îi răspundem pe această cale. Nu sínt „minister“, tovarăşe Szente. Sínt om. Şi conducerea restaurantului „Tîrnava" din Mediaş cînd te-a angajat, trebuia săşrie că dumneata vei avea de-a face cu oameni... Vreau o cafea „expres” Există cazuri cînd unii cetăţeni doresc, mai ales dimineaţă fiind, să servească o cafea neagră. Şi, obişnuiţi, cer de la o cofetărie apropiată „un filtru". Dar marele e surprinderea cînd, după o oră şi mai bine de la deschiderea unităţii respective, responsabilul acesteia răspunde cu seninătate: „Nu s-a încălzit încă aparatul". Dar, pentru încălzirea respectivă sunt necesare doar 20 de minute. Ieri, de exemplu, la ora 7,20, la cofetăria „Mocca“ din Sibiu, un consumator ieşea afară supărat foc pentru motivul expus mai sus. Astfel de cazuri se întîmplă des şi la cofetăria „Liliacul". Oare I.A.P.L.-ul nu știe nimic despre acest lucru? De-ale cartierului La complexul „Autoservire" din cartierul Gh. Gheorghiu-Dej există, în faţă, un afiş pe care scrie: „Achiziţionăm sticle goale. Magazia se găseşte în spatele unităţii". Şi oamenii, de bună credinţă, vin aici cu sacoşele pline cu borcane goale. De multe ori însă, ajunşi la faţa locului, cetăţenii cartierului se întorc acasă tot cu sacoşele pline de sticle. De ce? Pentru că, din lipsa de ambalaje, în unele zile nu se mai achiziţionează sticle. Tot aici, întreprinderea de electricitate a început, zilele acestea, să spargă zonele verzi pentru a introduce un cablu subteran. Oare nu se putea face acest lucru înainte de a creşte iarba? Noi credem că da. AL. SOMEŞANU 1 - ■ ■ ' • - . . . ' › ‚ t ‰ - . .. ' i ‚• A ' • AVca?'.** Piața Republicii din Sibiu, văzută dia Tumul statului. Foto: Fred MSS sport... sport... sport. Ciclismul — cenuşăreasa asociaţiei sportive Zilele trecute am primit la redacţie vizita tovarăşului IOAN COMLOŞAN, preşedintele secţiei de ciclism din cadrul asociaţiei sportive Gaz metan Mediaş. Ne-am exprimat satisfacţia pentru această întîlnire, gîndindu-ne că ea va prilejui popularizarea unor concursuri, competiţii ce le-a organizat sau urmează a le organiza această secţie, unica afiliată la F.R.C. din judeţul nostru. De la primul schimb de cuvinte ne-am dat seama că vizitatorul a venit pentru cu totul alte probleme. Legate desigur de ciclism, de activitatea secţiei pe care o conduce cu pasiunea observată tocmai prin dorinţa de care este pătruns de a pune pe... toate sportul cu pedale din Mediaş şi chiar din judeţul Sibiu, în această direcţie a venit la redacţie cu intenţia vădită de a face cunoscute greutăţile pe care le întîmpină, greutăţi care pun piedici în desfăşurarea normală a activităţii acestei secţii de performanţă. I . . ... Secţia noastră este afiliată la F.R.C. încă din anul 1958. Ciclismul medieşan are însă o tradiţie mult mai veche, încă de la începutul acestui secol în urbea de pe malurile Tîrnavei au existat ciclişti, ciclism şi chiar un velodrom. Desigur, activitatea a cunoscut destule perioade de întrerupere. Ea este continuă doar de 10 ani, de la afiliere. Cu ce greutăţi ne zbatem numai noi ştim! De pildă, ni se pretinde de către consiliul asociaţiei să luăm parte la diferite concursuri interne fără a se ţine cont că nu dispunem de materialele necesare şi ca atare nici de condiţiile de pregătire. Am primit în acest an o subvenţie foarte mică — nici 1 000 lei — cu toate că bugetul asociaţiei este de peste 600 000 lei. Numai din aceasta se poate observa şi raportul de ... ajutor ce ni se acordă. Cu toate greutăţile întîmpinate, inimoşii membri ai secţiei, cu sacrificii personale, au continuat pregătirile şi au participat la unele concursuri. Aşa cum a fost competiţia „Cupa Independenţa“, desfăşurată la 30 iunie, la care rutierii secţiei au avut o comportare bună, peste aşteptări. Nu-i mai puţin adevărat că nu am putut respecta calendarul sportiv, n-am putut participa la unele concursuri, tocmai din lipsa mijloacelor materiale şi financiare. Bunăoară, n-am fost capabili să organizăm, pînă în prezent, competiţia „Circuitul ciclist al municipiului Mediaş“. în prezent ne zbatem pentru a organiza şi desfăşura, la un nivel corespunzător, „Cupa Eliberării“, competiţie ce urmează a avea loc la Sibiu în scopul reînvierii sportului cu pedale şi în Tînărul sportiv sibian Ioan Ganea a făcut cunoştinţă cu săriturile în apă cu 10 ani în urmă, atunci cînd avea vîrsta de 13 ani. Obţine primul rezultat tehnic de valoare în 1963, cînd cucereşte titlul de campion republican la săriturile de la platformă. De atunci a mai cucerit încă de patru ori titlul la platformă şi de trei ori la trambulină. Talentatul nostru săritor activează pînă în 1966 la Şcoala sportivă Sibiu, continuă activitatea sportivă la clubul Steaua, pe perioada cît îşi satisface stagiul militar, iar din toamna anului trecut la secţia de nataţie a asociaţiei Independenţa, în luna iulie Ioan Ganea putea fi văzut la bazinul de înot al ştrandului sibian. El se pregăteşte intens pentru cel mai important eveniment sportiv al anului. Jocurile olimpice de vară din Mexic, între săriturile de la trambulină şi indicaţiile antrenorului său, profesor Norbert Hatzack, am purtat o discuţie cu talentatul sportiv. — Cînd aţi început propriu-zis pregătirile pentru Mexic? — în luna decembrie 1967. Atunci am fost chemat în lotul olimpic, centrul judeţean, oraş cu vechi tradiţii în ciclism, dar care a rămas doar cu tradiţia ... Interlocutorul nostru s-a mai referit la promisiunile ce s-au făcut în ultimul timp de către consiliul asociaţiei, organul municipal de educaţie fizică şi sport şi Consiliul sindical judeţean. Ar fi de dorit ca promisiunile să se concretizeze într-un ajutor efectiv, care să dea posibilitatea unicei secţii de performanţă a sportului cu pedale din judeţul Sibiu să se afirme. GH. SASU Am început intense pregătiri prin antrenamente la Oradea. „ Ne-ar interesa la ce concursuri internaţionale aţi participat în acest an şi ce resultate aţi obţinut? — Am luat parte la concursul „Ziua internaţională a săritorului“, care s-a desfăşurat la Rostock (R.D.G.), împreună cu cei mai buni săritori din Europa şi Mexic, unde am ocupat locul trei la trambulină, la Moscova, la tradiţionalul concurs „Marea zi a săriturilor", la care m-am clasat pe locul şase, iar la Minsk, fiind accidentat, am ocupat locul opt. De curînd, la Bucureşti, în concursul internaţional cu săritorii din R.S.S. Ucrainiană m-am clasat pe primul loc atît la săriturile de la trambulină cît şi de la platformă. — Ce pronostic daţi asupra locului ce o să-l ocupaţi la Ciudad de Mexico? — Mă abţin de la un răspuns categoric. Cînd o să mă întorc am să vă... comunic — şi a început să zîmbească. Pînă atunci nu fac altceva decît „sar" şi încă zilnic și de nenumărate ori. Poate tovarășul profesor să vă ajute în această direcţie. Cu paşaport pentru Mexic TIMPUL Soarele răsare la 5 h şi 03 m şi apune la 19 h şi 40 m. Vreme relativ frumoasă, dar uşor instabilă. Cerul va fi variabil, mai mult noros după-amiaza cînd vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice. Vîntul va sufla slab, din sectorul nord-vestic. Minimele vor fi cuprinse între 10 şi 12 grade, iar maximele vor oscila între 21 şi 24 grade. TELEVIZIUNE 10.00 TV pentru specialişti. Ciclul „Medicină". 10.30 închiderea emisiunii de dimineaţă. 17.30 TV pentru şcolari. 18.00 Drumuri şi popasuri. 18.20 Buletinul circulaţiei rutiere. 18.30 Curs de limba spaniolă (reluarea lecţiei a IlI-a). 19.00 Brăţara de aur — emisiune pentru tineret. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 Film artistic: „Băieţii de la Tonomat". 21.30 Reflector. 21.45 Studioul muzical. 22.05 Dialog despre cultură. 22.30 Rezumat filmat de la Festivalul tineretului de la Sofia. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. CINEMA SIBIU: PACEA: Duelul lung (orele 8,30; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00) VICTORIA: împuşcătura (orele 9,00; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00); TINERETULUI: Un dolar găurit (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDENŢA: Cele trei nopţi ale unei iubiri (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEMBRIE: Sindbad marinarul (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Inimă nebună, nebună de legat (orele 9,00; 11,15; 14,30; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Vicontele plăteşte poliţa (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Faraonul seriile I şi II (orele 16 şi 19,00). CISNADIE: POPULAR: Operaţiunea Crossbow (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Milă regească (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00. DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Apă curativă (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Un taxi pentru Tobruk (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BĂI: Căutaţi idolul (orele 17,00 şi 19,00). APOI,DU DE SUS, 23 AUGUST: Peretele vrăjitoarelor (orele 17,00 şi 19,00). TRIBUNA SIBIULUI Buletine de știri: 5,00; 5,30; 9,00 11,00; 15,00; 18,00; 20,00; 24,00 1,00; 2,00 și 3,50 (programul I) 7,30; 8,30; 10,00; 12,00; 18,55 21,00; 0,55—1,00 (programul II). Radiojurnale: 5,50; 13,00; 16,00; 19,00; 22,00 (programul I); 14,00; 17,00; 23,00 (programul II). Emisiuni literare: 8,25 — Moment poetic. Versuri de Giuseppe Ungaretti; 8,30 — Matineu literar; 15,15 — Lectură în premieră; 20,05 — Actualitatea în revistele literare; 21,05 — Sighișoara — Rășinari. Note de drum; 22,30 — Moment poetic. Din lirica cehoslovacă contemporană (programul I); 18,30 — Scriitori ai secolului XX: Max Frish; 21,30 — Studioul de poezie (programul II). Teatru radiofonic: 10,10 — Căsnicia nu-i o joacă (programul II). Muzică simfonică și de operă 10,10; 11,05; 11,35; 12,00; 15,05 16,45; 18,45 (programul I); 9,00 9,30; 11,45; 13,00; 13,40; 14,08 16,00; 19,20; 21,05; 21,50; 22,30 23,07 (programul II). Muzică ușoară și de jazz: 6,00; 8,30; 9,05; 13,20; 15,35; 19,30; 20,40; 21,00; 21,25; 22,20; 22,35; 23,00; 0,05 2 3,50 (programul I); 7,40; 10,05; 11,20; 12,30; 15,00; 16,15; 17,35; 18,50; 23,52 (programul II). Muzică populară: 10,30; 12,30; 14,00; 14,50; 16,20; 18,20; 20,20 (programul I); 7,00; 8,00; 12,10; 15,30; 17,15; 19,00 (programul II). SIBIUL (Urmare din pag. I) amenajările necesare. Cu toate că s-a așezat pietriș care a fost compresat, prin lucrările de introducere a conductelor de apă potabilă și gaz metan, strada a fost desfundată, pietrișul a fost amestecat cu pămîntul, iar din cauză că după terasare partea carosabilă nu a fost întreţinută corespunzător, au apărut gropi care se adîncesc din ce în ce mai mult. Loc ideal pentru apele din ploi care se adună, iar la trecerea autovehiculelor noroiul format în ele este împroşcat pe case, pe garduri, pe hainele pietonilor. O călătorie cu autobuzul sau cu orice autovehicul îţi dă senzaţia că ţi se zdrobesc oasele. Cînd nu plouă, alt inamic, praful, este ridicat de autovehicule în nori groşi, care, purtaţi de vînt prin curţi, intră în casele oamenilor, se depune pe alimente, pe mobilă, pe lenjerie... Casele sunt în permanenţă cu obloanele şi ferestrele închise din cauza prafului devenit insuportabil. Cetăţenii se întreabă, pe bună dreptate, de ce nu se iau măsuri ca această stradă să fie reparată, iar dacă nu este planificată sau proprie pentru asfaltare, de ce nu se impregnează cu reziduuri de petrol, sau de ce, cel puţin, aşa cum a fost planificat, nu este stropită în întregime de 4 ori pe zi, ci doar „cînd se poate" şi numai pe anumite porţiuni? Străzi pietruite ca Tg. Finului, Nicolae Teclu, Faurului, 11 Iunie, 9 Mai, ca să nu mai amintim şi de cele periferice, sunt şi ele în permanenţă pline de praf sau bălţi pline de noroi din cauza denivelărilor care se adîncesc pe zi ce trece, cît şi din cauză că nu sunt măturate zilnic. Casele şi vitrinele unităţilor comerciale sunt stropite în permanenţă prin împroşcările autovehiculelor. * Unele din blocurile date în folosinţă au nevoie de grabnice reparaţii ale faţadelor, la casa scărilor, la geamuri etc., reparaţii care ar trebui făcute sau de către cei vinovaţi de degradări sau de către I.L.L. în ce priveşte preocuparea I.L.L. în privinţa sesizărilor, oferim ca exemplu un aspect din sesizarea pensionarului Nicolae Nichitovici din strada 13 Aprilie nr. 12. „De aproape un an şi jumătate am făcut o cerere la sectorul II al I.L.L Sibiu prin care am cerut să fie înlocuit tubul de scurgere şi ramificaţiile care fac legătura între parter şi etaj cu canalizarea clădirii şi care trece prin pivniţa subsemnatului. Acest tub fiind crăpat, apele reziduale se scurg în pivniţa in care îmi ţin alimentele. Tencuiala pereţilor şi a pivniţei se macină şi se surpă. Am fost în repetate rînduri la şeful sectorului şi de fiecare dată mi s-a răspuns că nu sînt tuburi de schimb în depozit. Interesîndu-mă la depozit mi s-a spus că au fost tuburi, dar au fost repartizate la alte lucrări mai importante". Acest cetăţean nu este singurul, ci unul din mulţii chiriaşi ai I.L.L. care bat zadarnic pe la uşile acestei întreprinderi în speranţa rezolvării cererilor lor. Aceste lacune oglindesc, desigur, doar într-o anumită măsură aspectele negative care se manifestă în organizarea şantierelor şi în gospodărirea oraşului. Ziarul „Tribuna Sibiului" aşteaptă de la edilii sibieni răspunsuri din care să rezulte că întreprinderile care se fac vinovate de cele cîteva aspecte criticate aici se raliază unei cerințe pe care, în repetate rînduri, noi am folosit-o în titlul articolelor pe această temă: „Sibiul — mai frumos, mai bine gospodărit". — mai frumos — mai bine gospodărit Am lăsat sportivul să-şi continue săriturile şi am început discuţia cu antrenorul său, N. Hatzack. — Tot în legătură cu pronosticul, ce ne puteţi spune? — La concursurile internaţionale la care a participat în acest an lotul nostru de săritori am întîlnit elemente de valoare, toţi cu pretenţii la o medalie olimpică. Aşa că ... Totuşi, cred că Ganea va obţine un loc fruntaş. Trebuie să înţelegeţi că săriturile nu se măsoară nici cu centimetrul, nici cu gramele, nici cu secundele. Totul depinde de precizia şi eleganţa săriturii, dar şi de aprecierile arbitrilor. — în ce vor consta în viitor pregătirile lotului de care vă ocupaţi? — Desigur că nu poate fi vorba de învăţare, ci doar de perfecţionarea săriturilor, de corijarea unor mici deficienţe. Pe lîngă antrenamente zilnice, pregătirea în viitor se desfăşoară şi prin participarea la mai multe concursuri internaţionale (N. R.: în prezent lotul olimpic de săritori se află în R.F. a Germaniei, unde susţine o confruntare cu olimpicii gazdă, iar peste cîteva zile la Bolzeno — Italia, la un concurs la care vor participa majoritatea săritorilor din Europa). Ultima verificare a stadiului de pregătire — ne-a relatat interlocutorul — va avea loc în Capitală la finele lunii august îşi începutul lunii septembrie, cu ocazia întîlnirii internaţionale dintre combinatele oraşelor Bucureşti — Sibiu şi Halle — Leipzig. După aceea plecarea pentru marea confruntare olimpică. Sperăm că tînărul I. Ganea, unicul reprezentant din judeţul nostru în lotul sportivilor români care se deplasează în Mexic, va avea o bună comportare, ceea ce va constitui un îndemn ca în viitor şi alţi sportivi să se pregătească cu asiduitate pentru sportul de performanță. Convorbire realizată de I. IONESCU coresp. „Pămîntul observat din cosmos" în sala de spectacole a Casei de cultură a municipiului Sibiu în cadrul programului manifestărilor culturale şi artistice pe luna august, astăzi are loc prezentarea de diapozitive color intitulată „Pămîntul observat din cosmos". Expunerea va fi făcută de către Aurel Gherasim, muzeograf principal la Muzeul Brukenthal. Noi itinerare Oferind posibilităţi de transport prin I.R.T.A., excursiile organizate de întreprinderea balneo-climaterică „Păltiniş" la bazele turistice şi cabanele din masivul Făgăraş şi Munţii Cibinului, se bucură de tot mai mult interes din partea oamenilor muncii care vor să-şi petreacă concediul în plăcuta ambianţă montană. Astfel au fost organizate curse zilnice cu autobuzul între Sibiu şi Crinţ, Poiana Neamţului, Bîlea, Gîtul Berbecului. ■ Anul I nr. 141 In șantierul Hipodrom Sibiu, echipa de zidari, condusă de Ion Huber, execută tencuieli interioare la blocul nr. 19. Uzina „AUTOMECANICA“ Sibiu angajează de urgenţă : — sudori electrici şi autogeni Informaţii suplimentare se dau la serviciul personal al uzinei telefon 15090. Vînd autoturism I.M.S. Sibiu str. Șerpuită nr. 35 Vinci Opel Kapitan tip 1960 Sibiu, str. Nicovalei Nr. 19 telefon 12367 CEREŢI STOFE DIN PRODUSELE NOASTRE — calitate superioară — sortiment bogat de stofe bărbăteşti— în desene şi culori variate — sortiment nou pentru sezonul de primăvară şi vară De vînzare la toate magazinele I.C.S.T.I., I.I.S. „Libertatea“ fabrică textilă Sibiu STOFE FINE !» (Urmare din pag. I) Admirabila forţă în această privință. Altfel, realizarea veniturilor anuale planificate de la ateliere va fi periclitată. Este drept, pînă la ora actuală am realizat 257 000 lei din vînzarea materialelor prelucrate. Dacă avem în vedere că acest venit s-a obţinut cu o cheltuială de numai 27 737 lei, iar manopera ne-a costat 74 462 lei, rezultă că s-a obţinut un venit net de peste 150 000 lei. Anul acesta am executat în atelierele noastre 3 620 lădiţe pentru pline, peste 600 mi scări, aproape 500 lopeţi de brutărie şi 600 cozi pentru aceste lopeţi, peste 4 000 cozi pentru sape. Mai avem gata pregătite pentru expediere 630 oişti pentru căruţe, cîteva mii de cozi pentru ciocane, pentru tîrnacoape, pentru sape. Credem că pe 7 luni vom atinge, la ateliere, un venit de 330 000 lei. Este aceasta o realizare remarcabilă. Şi dacă avem în vedere că în 1964 s-a obţinut un venit de la întreprinderile anexe ale acestei unităţi de sub 100 000 lei, nu se poate trece cu vederea preocuparea permanentă a consiliului de conducere de aici, (preşedinte Aurel Budac) pentru canalizarea cea mai eficientă a priceperilor oamenilor locului. Dispunînd de condiţii propice dezvoltării acestor activităţi — muntele, pădurea, situîndu-se în imediata apropiere a comunei lor — cooperatorii din Cîrţişoara valorifică superior, prin prelucrare la un înalt nivel calitativ, lemnul de fag, de carpen sau de brad. Din mîinile lor harnice ies unelte finisate cu migală, care duc faima priceperii lor în toată ţara. Admirabila forţă a hărniciei urmaşilor legendarului peregrin Badea Cîrţan îşi aduce o contribuţie substanţială la întărirea economică a cooperativei agricole. Afară ploua monoton, dar în halele mari lumina inunda fețele oamenilor, mesele de lucru.. Motoarele zumzăiau harnic, puse la lucru de oameni. Mîinile lor bătătorite, aspre, produc netezimi de oglindă, la care sînt concentrate clipele lor de încordare și hărnicie.