Tribuna Sibiului, august 1968 (Anul 1, nr. 140-166)

1968-08-02 / nr. 141

Pag. 2 NOTE Omenia te reclamă, doctore! îmbolnăvindu-li-se fiica, tata şi mama n-au disperat cînd şi-au dat seama că nu au trimitere de la circumscripţia sanitară nr. 16. De altfel era sîmbătă dimineaţa şi la circumscripţie consultaţiile erau programate abia după-amia­­ză. „Vom merge la policlinică şi-l vom ruga pe un doctor in­ternist s-o consulte, căci nu mai poate sta în halul ăsta pînă du­­pă-masă“. „Medicii sunt oameni doar. Vor înţelege". Şi aşa au procedat. La Policlinica din Sibiu, un tînăr a intrat la doctorul Aurel Co­­man să-i spună necazul oameni­lor. Dar vai, privirile urmaşului lui Hipocrat n-au binevoit să se întoarcă spre persoana intrată pe uşă. „Nu!" — a fost răspunsul său categoric. „Dacă nu există trimitere, nu se poate". Tînărul a ieşit afară şi s-a îndreptat spre direcţiunea instituţiei. Trebuie să găsesc la cineva înţelegere, s-a gîn­­dit el. Din încăpere, însă, o soră medicală i-a spus omului franc: „Directorul e în conce­diu!" „Şi cine-1 înlocuieşte?" — a întrebat din nou tînărul. „Doc­torul Aurel Coman" — i-a răs­puns femeia. Iată, deci, acelaşi om, care-i refuzase ţinea şi locul directorului. La cine să se mai adreseze? Au mai încercat oa­menii să intre în camera de ur­genţă de la parter. Dar uşa era încuiată cu cheia. Dureros este faptul că asemenea cazuri de lipsă de omenie se întîmplă toc­mai în rîndul medicilor, a ace­lora care prin munca lor trebuie să fie cei mai umani. Şi lipsa de omenie, pe astfel de oameni îi reclamă ... Nu sînt „minister”, domle! Săptămîna trecută, avînd tre­buri urgente pe la Mediaş, am trecut şi pe la complexul restau­rant „Tîrnava". Mi-a fost dat să văd aici multe lucruri frumoase. Am văzut localul ordonat, bine îngrijit, iar „Barul piticilor" aştep­­tîndu-şi elegant oaspeţii. Dar am mai văzut ceva. Un lucru ,cît se poate de urît. Un cetățean băuse cu un pahar în plus. Poate că n-a fost vina lui sau a fost. Tre­buia scos afară din grădina de vară. Cu asta sîntem de acord. Dar nu ne putem declara de a­­cord cu felul brutal în care a fost scos afară. Ospătarul Ladis­­lau Szente l-a îmbrîncit şi l-a înjurat în văzul consumatorilor. Cînd l-am rugat pe respectivul ospătar — de faţă cu unul din responsabilii unităţii — să ne spună cum îl cheamă, a vocifer­­at şi a refuzat. „Ce, cine eşti tu? Oi fi vre­un „minister"? Vezi că eu îţi dau una ...“ îi răspundem pe această cale. Nu sínt „minister“, tovarăşe Szente. Sínt om. Şi conducerea restaurantului „Tîrnava" din Me­diaş cînd te-a angajat, trebuia să­­şrie că dumneata vei avea de-a face cu oameni... Vreau o cafea „expres” Există cazuri cînd unii cetăţeni doresc, mai ales dimineaţă fiind, să servească o cafea neagră. Şi, obişnuiţi, cer de la o cofetărie apropiată „un filtru". Dar mare­le e surprinderea cînd, după o oră şi mai bine de la deschiderea unităţii respective, responsabilul acesteia răspunde cu seninătate: „Nu s-a încălzit încă aparatul". Dar, pentru încălzirea respectivă sunt necesare doar 20 de minute. Ieri, de exemplu, la ora 7,20, la cofetăria „Mocca“ din Sibiu, un consumator ieşea afară supărat foc pentru motivul expus mai sus. Astfel de cazuri se întîm­plă des şi la cofetăria „Liliacul". Oare I.A.P.L.-ul nu știe nimic despre acest lucru? De-ale cartierului La complexul „Autoservire" din cartierul Gh. Gheorghiu-Dej există, în faţă, un afiş pe care scrie: „Achiziţionăm sticle goale. Magazia se găseşte în spatele u­­nităţii". Şi oamenii, de bună cre­dinţă, vin aici cu sacoşele pline cu borcane goale. De multe ori însă, ajunşi la faţa locului, cetă­ţenii cartierului se întorc acasă tot cu sacoşele pline de sticle. De ce? Pentru că, din lipsa de am­balaje, în unele zile nu se mai achiziţionează sticle. Tot aici, întreprinderea de e­­lectricitate a început, zilele aces­tea, să spargă zonele verzi pen­tru a introduce un cablu sub­teran. Oare nu se putea face acest lucru înainte de a creşte iarba? Noi credem că da. AL. SOMEŞANU 1 - ■ ■ ' • - . . . ' › ‚ t ‰ - . .. ' i ‚• A ' • AVca?'.**­ Piața Republicii din Sibiu, văzută dia Tumul statului. Foto: Fred M­SS sport... sport... sport. Ciclismul — cenuşăreasa asociaţiei sportive Zilele trecute am primit la re­dacţie vizita tovarăşului IOAN COMLOŞAN, preşedintele secţiei de ciclism din cadrul asociaţiei spor­tive Gaz metan Mediaş. Ne-am ex­primat satisfacţia pentru această în­­tîlnire, gîndindu-ne că ea va prile­jui popularizarea unor concursuri, competiţii ce le-a organizat sau urmează a le organiza această sec­ţie, unica afiliată la F.R.C. din ju­deţul nostru. De la primul schimb de cuvinte ne-am dat seama că vizitatorul a venit pentru cu totul alte probleme. Legate desigur de ciclism, de activitatea secţiei pe care o conduce cu pasiune­a obser­vată tocmai prin dorinţa de care este pătruns de a pune pe... toate sportul cu pedale din Mediaş şi chiar din judeţul Sibiu, în această direcţie a venit la redacţie cu in­tenţia vădită de a face cunoscute greutăţile pe care le întîmpină, greu­tăţi care pun piedici în desfăşurarea normală a activităţii acestei secţii de performanţă. I . . ... Secţia noastră este afiliată la F.R.C. încă din anul 1958. Ciclis­mul m­edieşan are însă o tradiţie mult mai veche, încă de la începu­tul acestui secol în urbea de pe malurile Tîrnavei au existat ciclişti, ciclism şi chiar un velodrom. Desi­gur, activitatea a cunoscut destule perioade de întrerupere. Ea este continuă doar de 10 ani, de la afi­liere. Cu ce greutăţi ne zbatem numai noi ştim! De pildă, ni se pretinde de către consiliul asociaţiei să luăm parte la diferite concursuri interne fără a se ţine cont că nu dispunem de materialele necesare şi ca atare nici de condiţiile de pregătire. Am primit în acest an o subvenţie foar­te mică — nici 1 000 lei — cu toate că bugetul asociaţiei este de peste 600 000 lei. Numai din aceasta se poate observa şi raportul de ... aju­tor ce ni se acordă. Cu toate greu­tăţile întîmpinate, inimoşii membri ai secţiei, cu sacrificii personale, au continuat pregătirile şi au partici­pat la unele concursuri. Aşa cum a fost competiţia „Cupa Indepen­denţa“, desfăşurată la 30 iunie, la care rutierii secţiei au avut o com­portare bună, peste aşteptări. Nu-i mai puţin adevărat că nu am putut respecta calendarul sportiv, n-am putut participa la unele concursuri, tocmai din lipsa mijloacelor materia­le şi financiare. Bunăoară, n-am fost capabili să organizăm, pînă în pre­zent, competiţia „Circuitul ciclist al municipiului Mediaş“. în prezent ne zbatem pentru a organiza şi des­făşura, la un nivel corespunzător, „Cupa Eliberării“, competiţie ce ur­mează a avea loc la Sibiu în scopul reînvierii sportului cu pedale şi în Tînărul sportiv sibian Ioan Ga­­nea a făcut cunoştinţă cu săritu­rile în apă cu 10 ani în urmă, a­­tunci cînd avea vîrsta de 13 ani. Obţine primul rezultat tehnic de valoare în 1963, cînd cucereşte tit­lul de campion republican la sări­turile de la platformă. De atunci a mai cucerit încă de patru ori titlul la platformă şi de trei ori la trambulină. Talentatul nostru săritor acti­vează pînă în 1966 la Şcoala spor­tivă Sibiu, continuă activitatea sportivă la clubul Steaua, pe perioa­da cît îşi satisface stagiul militar, iar din toamna anului trecut la secţia de nataţie a asociaţiei Indepen­denţa, în luna iulie Ioan Ganea putea fi văzut la bazinul de înot al ştran­dului sibian. El se pregăteşte intens pentru cel mai important eveni­ment sportiv al anului. Jocurile o­­limpice de vară din Mexic, între săriturile de la trambulină şi indicaţiile antrenorului său, profe­sor Norbert Hatzack, am purtat o discuţie cu talentatul sportiv. — Cînd aţi început propriu-zis pregătirile pentru Mexic? — în luna decembrie 1967. Atunci am fost chemat în lotul olimpic, centrul judeţean, oraş cu vechi tra­diţii în ciclism, dar care a rămas doar cu tradiţia ... Interlocutorul nostru s-a mai re­ferit la promisiunile ce s-au făcut în ultimul timp de către consiliul asociaţiei, organul municipal de e­­ducaţie fizică şi sport şi Consiliul sindical judeţean. Ar fi de dorit ca promisiunile să se concretizeze în­­tr-un ajutor efectiv, care să dea po­sibilitatea unicei secţii de perfor­manţă a sportului cu pedale din judeţul Sibiu să se afirme. GH. SASU Am început intense pregătiri prin antrenamente la Oradea. „ Ne-ar interesa la ce con­cursuri internaţionale aţi parti­cipat în acest an şi ce res­ul­tate aţi obţinut? — Am luat parte la concursul „Ziua internaţională a săritorului“, care s-a desfăşurat la Rostock (R.D.G.), împreună cu cei mai buni săritori din Europa şi Mexic, unde am ocupat locul trei la trambulină, la Moscova, la tradiţionalul concurs „Marea zi a săriturilor", la care m-am clasat pe locul şase, iar la Minsk, fiind accidentat, am ocupat locul opt. De curînd, la Bucureşti, în concursul internaţional cu sări­torii din R.S.S. Ucrainiană m-am cla­sat pe primul loc atît la săriturile de la trambulină cît şi de la plat­formă. — Ce pronostic daţi asupra locului ce o să-l ocupaţi la Ciu­dad de Mexico? — Mă abţin de la un răspuns ca­tegoric. Cînd o să mă întorc am să vă... comunic — şi a început să zîmbească. Pînă atunci nu fac altceva decît „sar" şi încă zilnic și de nenumărate ori. Poate to­varășul profesor să vă ajute în a­­ceastă direcţie. Cu paşaport pentru Mexic TIMPUL Soarele răsare la 5 h şi 03 m şi apune la 19 h şi 40 m. Vreme rela­tiv frumoasă, dar uşor instabilă. Cerul va fi variabil, mai mult noros după-amiaza cînd vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări elec­trice. Vîntul va sufla slab, din sec­torul nord-vestic. Minimele vor fi cuprinse între 10 şi 12 grade, iar maximele vor oscila între 21 şi 24 grade. TELEVIZIUNE 10.00 TV pentru specialişti. Ciclul „Medicină". 10.30 închiderea emisiunii de di­mineaţă. 17.30 TV pentru şcolari. 18.00 Drumuri şi popasuri. 18.20 Buletinul circulaţiei rutiere. 18.30 Curs de limba spaniolă (re­luarea lecţiei a IlI-a). 19.00 Brăţara de aur — emisiune pentru tineret. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.50 Buletinul meteorologic. Pu­blicitate. 20.00 Film artistic: „Băieţii de la Tonomat". 21.30 Reflector. 21.45 Studioul muzical. 22.05 Dialog despre cultură. 22.30 Rezumat filmat de la Festi­valul tineretului de la Sofia. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. CINEMA SIBIU: PACEA: Duelul lung (o­rele 8,30; 11,00; 13,30; 16,00; 18,30; 21,00) VICTORIA: împuşcătura (orele 9,00; 11,00;­ 13,30; 16,00; 18,30; 21,00); TINERETULUI: Un dolar găurit (orele 10,00; 12,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); INDEPENDENŢA: Cele trei nopţi ale unei iubiri (orele 11,00; 14,30; 16,30; 18,30; 20,30); 7 NOIEM­BRIE: Sindbad marinarul (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). MEDIAŞ: PROGRESUL: Inimă nebună, nebună de legat (orele 9,00; 11,15; 14,30; 16,30; 19,00; 21,15). TINERETULUI: Vicontele plăteşte poliţa (orele 10,00; 16,30; 18,30; 20,30). UNIREA: Faraonul seriile I şi II (orele 16 şi 19,00). CISNADIE: POPULAR: Opera­ţiunea Crossbow (orele 11,00; 14,00; 16,00; 18,00 şi 20,00). AGNITA: 8 MAI: Milă regească (orele 10,00; 14,00; 16,00; 18,00; 20,00. DUMBRĂVENI: 7 NOIEMBRIE: Apă curativă (orele 18,00 şi 20,00). OCNA SIBIULUI: Un taxi pen­tru Tobruk (orele 17,00 şi 19,00). BAZNA-BĂI: Căutaţi idolul (o­rele 17,00 şi 19,00). APOI,DU DE SUS, 23 AUGUST: Peretele vrăjitoarelor (orele 17,00 şi 19,00). TRIBUNA SIBIULUI Buletine de știri: 5,00; 5,30; 9,00 11,00; 15,00; 18,00; 20,00; 24,00 1,00; 2,00 și 3,50 (programul I) 7,30; 8,30; 10,00; 12,00; 18,55 21,00; 0,55—1,00 (programul II). Radiojurnale: 5,50; 13,00; 16,00; 19,00; 22,00 (programul I); 14,00; 17,00; 23,00 (programul II). Emisiuni literare: 8,25 — Moment poetic. Versuri de Giuseppe Unga­retti; 8,30 — Matineu literar; 15,15 — Lectură în premieră; 20,05 — Actualitatea în revistele literare; 21,05 — Sighișoara — Rășinari. No­te de drum; 22,30 — Moment poe­tic. Din lirica cehoslovacă contem­porană (programul I); 18,30 — Scriitori ai secolului XX: Max Frish; 21,30 — Studioul de poezie (pro­gramul II). Teatru radiofonic: 10,10 — Căs­nicia nu-i o joacă (programul II). Muzică simfonică și de operă 10,10; 11,05; 11,35; 12,00; 15,05 16,45; 18,45 (programul I); 9,00 9,30; 11,45; 13,00; 13,40; 14,08 16,00; 19,20; 21,05; 21,50; 22,30 23,07 (programul II). Muzică ușoară și de jazz: 6,00; 8,30; 9,05; 13,20; 15,35; 19,30; 20,40; 21,00; 21,25; 22,20; 22,35; 23,00; 0,05 2 3,50 (programul I); 7,40; 10,05; 11,20; 12,30; 15,00; 16,15; 17,35; 18,50; 23,52 (programul II). Muzică populară: 10,30; 12,30; 14,00; 14,50; 16,20; 18,20; 20,20 (programul I); 7,00; 8,00; 12,10; 15,30; 17,15; 19,00 (programul II). SIBIUL (Urmare din pag. I) amenajările necesare. Cu toate că s-a așezat pietriș care a fost com­­presat, prin lucrările de introducere a conductelor de apă potabilă și gaz metan, strada a fost desfundată, pietrișul a fost amestecat cu pă­­mîntul, iar din cauză că după tera­­sare partea carosabilă nu a fost în­treţinută corespunzător, au apărut gropi care­ se adîncesc din ce în ce mai mult. Loc ideal pentru apele din ploi care se adună, iar la tre­cerea autovehiculelor noroiul for­mat în ele este împroşcat pe case, pe garduri, pe hainele pietonilor. O călătorie cu autobuzul sau cu orice autovehicul îţi dă senzaţia că ţi se zdrobesc oasele. Cînd nu plouă, alt inamic, praful, este ridicat de autovehicule în nori groşi, care, purtaţi de vînt prin curţi, intră în casele oamenilor, se depune pe ali­mente, pe mobilă, pe lenjerie... Casele sunt în permanenţă cu o­­bloanele şi ferestrele închise din cauza prafului devenit insuportabil. Cetăţenii se întreabă, pe bună dreptate, de ce nu se iau măsuri ca această stradă să fie reparată, iar dacă nu este planificată sau proprie pentru asfaltare, de ce nu se im­pregnează cu reziduuri de petrol, sau de ce, cel puţin, aşa cum a fost planificat, nu este stropită în între­gime de 4 ori pe zi, ci doar „cînd se poate" şi numai pe anumite por­ţiuni? Străzi pietruite ca Tg. Finului, Nicolae Teclu, Faurului, 11 Iunie, 9 Mai, ca să nu mai amintim şi de cele periferice, sunt şi ele în per­manenţă pline de praf sau bălţi pline de noroi din cauza denivelă­rilor care se adîncesc pe zi ce trece, cît şi din cauză că nu sunt mătu­rate zilnic. Casele şi vitrinele uni­tăţilor comerciale sunt stropite în permanenţă prin împroşcările auto­vehiculelor. * Unele din blocurile date în folo­sinţă au nevoie de grabnice repa­raţii ale faţadelor, la casa scărilor, la geamuri etc., reparaţii care ar trebui făcute sau de către cei vino­vaţi de degradări sau de către I.L.L. în ce priveşte preocuparea I.L.L. în privinţa sesizărilor, oferim ca exem­plu un aspect din sesizarea pensio­narului Nicolae Nichitovici din strada 13 Aprilie nr. 12. „De a­proape un an şi jumătate am făcut o cerere la sectorul II al I.L.L Si­biu prin care am cerut să fie înlo­cuit tubul de scurgere şi ramifica­ţiile care fac legătura între parter şi etaj cu canalizarea clădirii şi care trece prin pivniţa subsemnatu­lui. Acest tub fiind crăpat, apele reziduale se scurg în pivniţa in care îmi ţin alimentele. Tencuiala pereţilor şi a pivniţei se macină şi se surpă. Am fost în repetate rîn­­duri la şeful sectorului şi de fiecare dată mi s-a răspuns că nu sînt tu­buri de schimb în depozit. Intere­­sîndu-mă la depozit mi s-a spus că au fost tuburi, dar au fost reparti­zate la alte lucrări mai importante". Acest cetăţean nu este singurul, ci unul din mulţii chiriaşi ai I.L.L. care bat zadarnic pe la uşile acestei întreprinderi în speranţa rezolvării cererilor lor. Aceste lacune oglindesc, desigur, doar într-o anumită măsură aspec­tele negative care se manifestă în organizarea şantierelor şi în gospo­dărirea oraşului. Ziarul „Tribuna Sibiului" aşteaptă de la edilii sibieni răspunsuri din care să rezulte că întreprinderile care se fac vinovate de cele cîteva aspecte criticate aici se raliază unei cerințe pe care, în repetate rînduri, noi am folosit-o în titlul articolelor pe această temă: „Sibiul — mai frumos, mai bine gospodărit". — mai frumos — mai bine gospodărit Am lăsat sportivul să-şi continue săriturile şi am început discuţia cu antrenorul său, N. Hatzack. — Tot în legătură cu pro­nosticul, ce ne puteţi spune? — La concursurile internaţionale la care a participat în acest an lo­tul nostru de săritori am întîlnit elemente de valoare, toţi cu preten­ţii la o medalie olimpică. Aşa că ... Totuşi, cred că Ganea va obţine un loc fruntaş. Trebuie să înţelegeţi că săriturile nu se măsoară nici cu cen­timetrul, nici cu gramele, nici cu secundele. Totul depinde de preci­zia şi eleganţa săriturii, dar şi de aprecierile arbitrilor. — în ce vor consta în viitor pre­gătirile lotului de care vă ocu­paţi? — Desigur că nu poate fi vorba de învăţare, ci doar de perfecţiona­rea săriturilor, de corijarea unor mici deficienţe. Pe lîngă antrena­mente zilnice, pregătirea în viitor se desfăşoară şi prin participarea la mai multe concursuri internaţio­nale (N. R.: în prezent lotul olim­pic de săritori se află în R.F. a Germaniei, unde susţine o confrun­tare cu olimpicii gazdă, iar peste cîteva zile la Bolzeno — Italia, la un concurs la care vor participa majoritatea săritorilor din Europa). Ultima verificare a stadiului de pre­gătire — ne-a relatat interlocutorul — va avea loc în Capitală la fi­nele lunii august îşi începutul lunii septembrie, cu oc­azia întîlnirii in­ternaţionale dintre combinatele o­­raşelor Bucureşti — Sibiu şi Halle — Leipzig. După aceea plecarea pen­tru marea confruntare olimpică. Sperăm că tînărul I. Ganea, uni­­cul reprezentant din judeţul nostru în lotul sportivilor români care se deplasează în Mexic, va avea o bună comportare, ceea ce va constitui un îndemn ca în viitor şi alţi sportivi să se pregătească cu asiduitate pen­tru sportul de performanță. Convorbire realizată de I. IONESCU coresp. „Pămîntul observat din cosmos" în sala de spectacole a Casei de cultură a municipiului Sibiu în ca­drul programului manifestărilor cul­turale şi artistice pe luna august, astăzi are loc prezentarea de dia­pozitive color intitulată „Pămîntul observat din cosmos". Expunerea va fi făcută de către Aurel Ghe­­rasim, muzeograf principal la Mu­zeul Brukenthal. Noi itinerare Oferind posibilităţi de transport prin I.R.T.A., excursiile organizate de întreprinderea balneo-climaterică „Păltiniş" la bazele turistice şi ca­banele din masivul Făgăraş şi Mun­ţii Cibinului, se bucură de tot mai mult interes din partea oamenilor muncii care vor să-şi petreacă con­cediul în plăcuta ambianţă montană. Astfel au fost organizate curse zil­nice cu autobuzul între Sibiu şi Crinţ, Poiana Neamţului, Bîlea, Gîtul Ber­becului. ■ Anul I nr. 141 In șantierul Hipodrom Sibiu, echipa de zidari, condusă de Ion Huber, execută tencuieli interioare la blocul nr. 19. Uzina „AUTOMECANICA“ Sibiu angajează de urgenţă : — sudori electrici şi autogeni Informaţii suplimentare se dau la serviciul perso­nal al uzinei telefon 15090. Vînd autoturism I.M.S. Sibiu str. Șerpuită nr. 35 Vinci Opel Kapitan tip 1960 Sibiu, str. Nicovalei Nr. 19 tele­fon 12367 CEREŢI STOFE DIN PRODUSELE NOASTRE — calitate superioară — sortiment bogat de stofe bărbăteşti­­— în desene şi culori variate — sortiment nou pentru sezonul de primăvară şi vară De vînzare la toate magazinele I.C.S.T.I., I.I.S. „Libertatea“ fabrică textilă Sibiu STOFE FINE !» (Urmare din pag. I) Admirabila forţă în această privință. Altfel, realizarea veniturilor anuale planificate de la ateliere va fi periclitată. Este drept, pînă la ora actuală am realizat 257 000 lei din vînzarea materialelor prelucrate. Dacă avem în vedere că acest venit s-a obţinut cu o cheltu­ială de numai 27 737 lei, iar mano­pera ne-a costat 74 462 lei, rezultă că s-a obţinut un venit net de peste 150 000 lei. Anul acesta am executat în atelierele noastre 3 620 lădiţe pentru pline, peste 600 m­i scări, aproape 500 lopeţi de brutărie şi 600 cozi pentru aceste lopeţi, pes­te 4 000 cozi pentru sape. Mai avem gata pregătite pentru expediere 630 oişti pentru căruţe, cîteva mii de cozi pentru ciocane, pentru tîrna­­coape, pentru sape. Credem că pe 7 luni vom atinge, la ateliere, un ve­nit de 330 000 lei. Este aceasta o realizare remar­cabilă. Şi dacă avem în vedere că în 1964 s-a obţinut un venit de la întreprinderile anexe ale acestei uni­tăţi de sub 100 000 lei, nu se poate trece cu vederea preocuparea per­manentă a consiliului de conducere de aici, (preşedinte Aurel Budac) pentru canalizarea cea mai eficientă a priceperilor oamenilor locului. Dispunînd de condiţii propice dez­voltării acestor activităţi — mun­tele, pădurea, situîndu-se în ime­diata apropiere a comunei lor — cooperatorii din Cîrţişoara valorifică superior, prin prelucrare la un înalt nivel calitativ, lemnul de fag, de car­pen sau de brad. Din mîinile lor harnice ies unelte finisate cu mi­gală, care duc faima priceperii lor în toată ţara. Admirabila forţă a hărniciei ur­maşilor legendarului peregrin Badea Cîrţan îşi aduce o contribuţie sub­stanţială la întărirea economică a cooperativei agricole. Afară ploua monoton, dar în ha­lele mari lumina inunda fețele oame­nilor, mesele de lucru.. Motoarele zumzăiau harnic, puse la lucru de oameni. Mîinile lor bătătorite, as­pre, produc netezimi de oglindă, la care sînt concentrate clipele lor de încordare și hărnicie.

Next