Tribuna Sibiului, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 167-191)
1968-09-11 / nr. 175
Imperativ esenţial în noul an: învăţămîntul de partid la nivelul sarcinilor de azi ale construcţiei socialiste Nu peste mult timp, un, nou an în învăţămîntul de partid va cuprinde, în diversele forme de studiu, zeci de mii de muncitori, ţărani sau intelectuali. Reuşita va depinde, în mare măsură, de organizare, de judiciozitatea alegerii formei de învăţămînt, de nivelul pregătirii lectorilor, ori propagandiştilor. Ne-am adresat tovarăşului Marin Panait, directorul cabinetului de partid al Comitetului judeţean de partid cu rugămintea de a ne da cîteva detalii privind măsurile care trebuie să ducă la o eficienţă sporită — pe măsura dezideratelor de azi — a învăţămîntului de partid. — Să plecăm de la cîteva concluzii privind anul trecut. Ce ne puteţi spune despre felul în care s-a desfăşurat învăţămîntul de partid? — In învăţămîntul de partid din anul 1967—1968, în judeţul Sibiu şi-au desfăşurat activitatea nu mai puţin de 530 cursuri şi cercuri pentru un număr de 17 forme de învăţămînt cuprinzînd peste 34 mii de cursanţi. Este ştiut că în centrul preocupărilor partidului nostru se află îndeplinirea sarcinilor economice la toţi indicatorii şi la un înalt nivel calitativ. De aceea s-a şi acordat o atenţie deosebită cunoaşterii temeinice a politicii economice a partidului în toate unităţile productive. Secţiile de economie ale Universităţii serale de marxism-leninism, şcolile serale economice, secţiile economice ale şcolilor uzinale, cursurile de probleme economice ale întreprinderilor industriale au cuprins peste nouă mii de cursanţi. La baza studiului au stat documentele plenarelor C.C. al P.C.R. din octombrie 1967, martie şi aprilie a.c., ale Conferinţei Naţionale şi altele. Au existat, fireşte, şi alte forme de învăţămînt, răspunzînd cerinţelor diferitelor categorii de cursanţi. Se poate aprecia că, în general, învăţămîntul de partid din anul trecut s-a înscris pe o linie ascendentă faţă de anii precedenţi, a crescut vizibil interesul membrilor de partid din judeţul nostru pentru o temeinică însuşire a problemelor ideologice şi politice, a crescut nivelul discuţiilor în cadrul cercurilor, al organizaţiilor de bază, a crescut combativitatea şi simţul răspunderii personale, participarea activă a membrilor de partid la întreaga viaţă politică a ţării, la realizarea sarcinilor economice, politice şi social-culturale. — în analiza învăţămîntului de partid pe care aţi făcut-o la sfârşitul anului aţi consemnat şi unele deficienţe. Care sunt? — Deşi mai bine organizat ca în anii precedenţi, învăţămîntul de partid din anul trecut a avut şi unele carenţe. De pildă, insuficienta preocupare pentru orgarizarea de cursuri şi cercuri privind educaţia moral-cetăţenească, acolo unde acestea se impuneau, a făcut ca în timpul anului organele de partid să intervină cu recomandări exprese ca să se înfiinţeze asemenea forme de învăţămînt; nu în toate cazurile nivelul pregătirii propagandiştilor şi lectorilor a fost in măsură să asigure desfăşurarea dezbaterilor şi expunerilor la nivelul cerut. Menţionez că nici organizaţiile de partid n-au informat cu regularitate pe propagandişti şi lectori despre realizările şi sarcinile economice ale întreprinderilor, nu i-au îndrumat şi controlat cu suficient simţ de răspundere. Au fost şi situaţii cînd cursanţii din unele (Continuare în pag. a 111-a) Convorbire consemnată de VICTOR DOMIIA Maşini moderne de înaltă productivitate din secţia termoplast a întreprinderii „Flamura roşie" din Sibiu. In dreapta imaginii, conveierul pentru transportul materialelor şi a produselor finite. Întîlnirile deputaţilor cu alegătorii Sub semnul maturităţii obşteşti Lunile iulie şi august au prilejuit, prin intermediul întîlnirilor dintre alegători şi deputaţi, largi dezbateri asupra bunului mers al treburilor obşteşti ale municipiului Sibiu. Cu această ocazie au fost trecute in revistă realizările locuitorilor urbei noastre şi, mai ales, ceea ce trebuie întreprins în viitor. Propunerile făcute de cetăţeni surprind cu mare acuitate sarcini şi obiective pentru toate sectoarele activităţii Consiliului popular — gospodărirea şi înfrumuseţarea oraşului, perfecţionarea activităţii comerciale, probleme de învăţămînt şi cultură, măsuri de ordin sanitar ş.a. Sintetizarea şi „cotarea" acestora, repartizarea lor pe resoarte asigură (excluzînd birocratismul) cea mai reală planificare a muncii administrativ-gospodăreşti în care se reflectă precis ceea ce este cu adevărat necesar. Am putea spune, aşadar, că întîlnirile dintre alegători şi deputaţi, prin bogăţia conţinutului lor s-au desfăşurat sub semnul unei depline maturităţi obşteşti, avînd ca trăsătură definitorie responsabilitatea faţă de „aspectul" social al municipiului. în cele ce urmează vom structura , pe compartimente, principalele probleme revelate în respectivele adunări cetăţeneşti. Edilitar-gospodăreşte Străzile unei localităţi, prin felul în care se înfăţişează trecătorului, vorbesc despre priceperea şi calităţile gospodarilor, investiţi cu răspunderea întreţinerii şi înfrumuseţării lor. Materia care notează, pe această linie, gradul de civilizaţie este... asfaltul, iar bunul gust — pomii, florile şi gazonul. Nu este cazul, credem, să dăm o statistică a tonelor de pietriş, metrilor cubi de ciment, suprafeţelor de asfalt şi gazon, numărului de pomi plantaţi, care anul acesta au sporit „paleta edilitară" a oraşului. Menţionăm doar faptul că multe din realizări se datoresc iniţiativei colective, hărniciei cetăţenilor, obiectivării sutelor de mii de ore muncă voluntară. Mai sunt totuşimulte, foarte multe de făcut. Vechiul nostru burg nu mai încape în costumul său medieval. Necesităţile contemporane îi impun „ambiţii" de alte dimensiuni decit modestele pretenţii de pînă ieri-alaltăieri. Modernizarea drumurilor rutiere, înfiinţarea mai multor locuri pentru gararea autovehiculelor constituie în prezent o problemă acută. Intensitatea circulaţiei reclamă (şi cetăţenii propun) construirea unor pasarele peste calea ferată în punctele Gara Mică, Lupeni, Ştefan cel Mare. Extinderea conductelor de apă şi canalizare pe o serie de străzi „de la margine" (la marginea preocupărilor) a căror listă ar ocupa prea mult loc. In optica edililor periferia nu trebuie să mai apară ca un apendice de a cărui existenţă se ia la cunoştinţă o dată pe an (prin dările de seamă ale deputaţilor). Fintînile publice din suburbia Gîişteriţa nu toate au apă potabilă' (ba chiar destul de puţine). Acest fapt creează o situaţie destul de neplăcută locuitorilor de aici şi mai ales copiilor de şcoală care, neavînd încotro, alături de cărţi şi caiete, un ghiozdane mai cară şi „plosca". Tot guşteritenii cer, şi pe bună dreptate, mutarea crescătoriei de porci în afara „aşezării", aceasta fiind sursa unui aer pestilenţiat. (Arătăm în paranteză că o cerinţă de igienă reclamă ca fermele zootehnice să fie la o distanţă de cel puţin 500 m faţă de sat sau oraş).Notabilă mi se pare şi propunerea locatarilor blocurilor de la aeroport în legătură cu introducerea încălzirii centrale în respectivele imobile. Cele arătate sunt doar cîteva din multiplele propuneri făcute de către cetăţeni pe linia edilitar-gospodărească. Comerciale Populaţia Sibiului, în plină creştere numerică, îşi afirmă puternic cerinţele de tot felul. Cunoaşterea şi satisfacerea acestora constituie obiectivul numărul unu al organelor de resort. Ca formă de modernizare a comerţului, diversificarea, chiar dacă mai are multe puncte nevralgice, se înscrie totuşi într-o curbă ascendentă. Aprovizionarea şi desfacerea n-a intrat încă în ritmul cerut, însă şi aici se faceforturi susţinute pentru „măturarea" birocratismului şi inerţiei. Deservirea deşi cu poticniri se apropie (poate prea încet) de treapta pretenţiilor. Toată lumea ştie (Continuare în pag. a IlI-a) TRAIAN SUCIU 27000 de ginduri Chiar dacă — ţinînd cont de celebrul aforism al lui Hipocrate — fac din cumpătare chezăşia vieţii lor, din întîmplare oamenii se mai îmbolnăvesc şi sînt obligaţi să apeleze la urmaşii părintelui medicinei. E interesant să-i urmăreşti pe suferinzi mergînd sau venind de la policlinică. Dacă în momentul plecării spre medic — din cauza ■ durerii poate — faţa şi privirile oamenilor sunt încărcate de teamă şi îngrijorare, la întoarcere, în majoritatea cazurilor, ochii lor sunt înseninaţi de puterea speranţei. De unde această miraculoasă schimbare în fizionomie? De la medic. De la omul îmbrăcat în alb, de la semenii aceştia cu o menire atît de nobilă ... Să aline durerile Cel mai clar se poate vedea acest lucru la policlinica stomatologică. O admirabilă instituţie, dotată cu tot ce avem mai modern în ale aparaturii din domeniul stomatologiei. Am urmărit timp de o oră pacienţii care veneau şi plecau de aici. Dacă la sosire aveau privirile negre, la plecare, majoritatea lor erau liniştiţi şi veseli, dovadă că la policlinica stomatologică din Sibiu există nu numai cabinete bine înzestrate, ci şiacest lucru e cel mai important) medici pricepuţi şi excelent pregătiţi în alinarea durerilor. Şi fac acest lucru cu o plăcere demnă de laudă. Observ urcînd pe scările policlinicii o mamă cu o fetiţă care se ţinea cu mînuţa de obrazul sting şi plîngea. După ce au aşteptat cîteva minute în faţa cabinetului cu nr. 23, mama şi odrasla au intrat înăuntru. Le-am urmat... Fetiţa mai plîngea încă şi la vederea aparaturii medicale lacrimile parcă dădeau năvală. — Te doare Gabriela? — a întrebat-o, precum mama, sora Ana Kainert — ducînd copilul spre fotoliul dentar. La vederea aparatului dentar ochii Gabrielei nu mai plîngeau. Erau speriaţi aidoma puiului de căprioară, la auzul zgomotului. — Nu-ţi fie teamă Gabriela — s-a adresat fetiţei cu o voce părintească medicul loan Stanică. N-o să te doară deloc. Dinţişorii tăi sînt de lapte ... Şi provocînd voit,^ prin vorbe şi zîmbet o inducţie negativă, cu cleştele, mîna lui sigură a extras incisivul cu pricina. •— Ei, vezi că nu te-a durut? Ochii puiului de om s-au umplut iarăşi de lacrimi, dar nu mai erau lacrimile durerii, erau ale recunoştinţei ... — Lucrez în policlinică de la 1 iulie, cînd s-a deschis. In meserie de 18 ani , ne mărturiseşte medicul şef, Ioan Stanică. Instituţia noastră dispune de 11 cabinete dentare. Aici se fac tratamente conservative, proteice şi chirurgicale. Avem un cabinet de urgenţă care funcţionează dimineaţa, după amiază şi toată noaptea. Există un cabinet de radiologie, o sală de operaţie, unde vor fi efectuate tratamentele chirurgicale necesare şi la care vor fi antrenaţi toţi medicii. Aici vin zilnic 350 pacienţi. Aceştia sunt programaţi. Să nu mai vorbim de urgenţe ... Dorinţa noastră, a tuturor medicilor de aici, e ca oamenii să meargă acasă mulţumiţi ... Lucrează foarte bine Că cele spuse de medicul Ioan Stanică sunt adevărate nev-am convins la faţa locului. Unui număr de pacienţi care aşteptau in faţa cabinetelor dentare le-am adresat următoarea întrebare: de ce te duci la tratament neapărat la medicul acesta? Toţi ne-au dat un singur răspuns: lucrează excelent. Şi fie că a fost vorba de medicii Valeria Băluţ, Viorel Roman, Rodica Demian, fie de Lucia Palade şi Iosif Simion, oamenii ne-au spus despre ei numai cuvinte de laudă. Adăugaţi la aceasta dorinţa pacienţilor de a mulţumi surorilor Maria Năstăsoiu, Ibolya Totorcea, Maria Tănase şi Florica Fleşeru pentru răbdarea şi omenescul de care dau dovadă şi vă veţi da seama de utilitatea acestei instituţii. Şi amintindu-mi de numărul mare de pacienţi (peste 350) care zilnic pleacă de aici cu durerile alinate, mă gîndesc: dacă de la 1 iulie medicii de aici au primit peste 27 000 ginduri de mulţumire, cile vor primi de aici înainte? Şi cu siguranţă că gîndurile de mulţumire merg mai departe, spre zămislitorii acestei orînduiri care acordă atîta atenţie bunăstării omului. ALEXANDRU GRAD IBIBUOTECA„A5TIW' 1 S Pb? i U3 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VÂ ! AV/v W "7 ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.C.R SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROVIZORIU Anul I, nr. 175 Miercuri, 11 septembrie 1968 4 pagini 30 bani Una din noile şcoli din oraşul Sibiu, ridicată în anii din urmă: Şcoala generală nr. 18. Foto: FR. MSS Şcolile de specializare postliceale în anul şcolar 1968 -1969 Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi că, începînd cu anul şcolar 1968/1969, vor funcţiona secţii serale in cadrul şcolilor de specializare postliceală. Pentru specialităţile cu caracter economic-financiar şi administrativ vor funcţiona şi secţii fără frecvenţă. La concursul de admitere pentru aceste forme de învăţămînt se pot înscrie absolvenţi ai liceului de cultură generală (cu sau fără diplomă de bacalaureat) sau ai altor şcoli echivalente, care lucrează în domeniul specialităţii în care doresc să se pregătească, înscrierile pentru concursul de admitere se fac între 20 septembrie şi 4 octombrie la sediul şcolilor de specializare postliceală. Concursul de admitere se desfăşoară între 5 şi 10 octombrie şi constă din aceleaşi probe ca la învăţămîntul de zi, publicate în îndrumătorul pentru admiterea în şcolile de specializare postliceală, care se găseşte de vînzare în librării sau poate fi consultat la şcolile respective. înscrierea la concurs se face pe baza unei cereri însoţite de următoarele acte: certificat de naştere (original şi o copie); actul de studii în original; certificat medical eliberat de circumscripţia medico-sanitară la care candidatul se află în evidenţă; dovadă de încadrare în muncă, cu precizarea meseriei sau funcţiei îndeplinite, eliberată de întreprinderea sau instituţia în care lucrează candidatul. Publicăm mai jos reţeaua şi profilul şcolilor de specializare postliceală cu învăţămînt seral şi fără frecvenţă. Reţeaua şi profilul şcolilor de specializare postliceală — învăţămînt de zi — în cadrul cărora se înfiinţează secţii de învăţămînt seral în anul şcolar 1968-1969 JUDEŢUL ALBA 1. Şcoala de specializare postliceală pentru industria construcţiilor de maşini — Cugir, str. Victoriei nr. 10, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. — tehnician proiectant pentru industria construcţiilor de maşini şi a prelucrării metalelor,— tehnician pentru construcţii de maşini. JUDEŢUL ARAD 2. Şcoala de specializare postliceală pentru industria construcţiilor de maşini Arad, str. Armata Poporului nr. 31 A, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. — tehnician pentru construcţii de maşini. 3. Şcoala de specializare postliceală pentru comerţ Arad, Piaţa George Enescu nr. 2, Ministerul Comerţului Interior. — contabil pentru comerţ; — merceolog pentru produse alimentare şi alimentaţie publică; — merceolog pentru produse industriale. JUDEŢUL ARGEŞ 4. Şcoala de specializare postliceală pentru industria construcţiilor de maşini Cîmpulung Muscel, str. Negru Vodă nr. 131, Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini. — tehnician proiectant pentru industria construcţiilor de maşini; (Continuare în pag. a lll-a) Ramă de bobine a noului urzitor secționat de la fabrica de tricotaje .Drapelul roșu" Sibiu. Citiți în pagina a ll-a: Rubricile „Coloana diverselor” și „Azi... Azi... Azi...” Scurte relatări de la principalele manifestări sportive. Adeziune deplină la principiile politicii externe a partidului şi guvernului Interesele noastre Simt o nesfîrşită bucurie atunci cînd văd cu cită dragoste cetăţenii patriei, români, germani, maghiari şi de alte naţionalităţi înconjoară partidul şi conducătorii săi. Sînt fericită cînd văd că fiecare hotărîre, fiecare acţiune întreprinsă de conducerea ţării oglindeşte sentimentele şi gîndurile noastre ale tuturor. Adeziunea unanimă a întregului popor faţă de politica partidului îşi are rădăcinile în justeţea ei deplină, în caracterul ei marxist-leninist. Profund patriotic şi în acelaşi timp animat de responsabilitatea internaţionalistă, partidul a reuşit să creeze o legătură armonioasă, principială intre programul intern, de rezolvare a intereselor vitale ale naţiunii române, şi preocuparea sa neabătută pentru întărirea unităţii ţărilor socialiste a întregii mişcări comuniste şi muncitoreşti. Principiile care reprezintă piatra unghiulară a poziţiei României în viaţa politică internaţională, reafirmarea cu tărie în declaraţia adoptată la 22 august de către Marea Adunare Naţională, în cuvîntările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi de alţi conducători de partid şi de stat, reprezintă în cel mai înalt grad interesele colaborării între popoare în scopul înaintării lor pe drumul progresului. Sunt convinsă că istoria contemporană îşi va scrie paginile cu lumina întreţinută permanent de raţiunea multelor milioane de oameni dornici să înalţe, pe temelia prezentului, un viitor mai luminos, mai uman, mai fericit. Partidul nostru militează tocmai pentru asemenea idealuri şi de aceea ader din toată inima la programul său politic, acesta fiind pătruns de grijă părintească faţă de destinele noastre şi ale generaţiilor viitoare, îmi exprim şi pe această cale hotărârea fermă de a-mi alătura străduinţele efortului întregului popor român pentru înfăptuirea plenară a înţeleptei sale politici. Dr. AURELIA PLIU președinta comitetului sindicatului de la Spitalul unificat C.F.R. Sibiu Fermitatea gîndului şi faptelor noastre Ca un şuvoi nestăvilit, milioane de voci de pe pămintul românesc îşi manifestă în aceste zile, deplina încredere în drumul creionat de hotărîrile partidului. Doresc să-mi alătur gîndul milioanelor de concetăţeni care, intr-un fel sau altul, îşi arată hotărîrea nestrămutată de a munci în aşa fel încît să susţinem, prin forţa faptei, politica înţeleaptă a partidului şi statului nostru. Am urmărit, cu interesul omului convins că tot ce scrie acolo reprezintă gîndurile lui cele mai intime, reafirmarea explicită a principiilor de politică internă şi externă a partidului nostru. Am citit cu deplină aprobare documentele de partid şi de stat, luările de poziţii ale conducătorilor noştri. In calitatea mea de inginer, de specialist, sunt pe deplin convins că ideile cuprinse în documentele de partid şi de stat dau glas aspiraţiilor noastre, ale tuturora. Acesta este motivul esenţial pentru care voi munci mai mult, voi lupta cu toate puterile mele pentru transpunerea în viaţă a acestor idei. Nici un efort nu mi se va părea prea mare pentru a ratifica, prin faptă muncitorească, acordul şi deplina adeziune exprimate aici. Alături de toţi muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderea noastră asigurăm partidul şi guvernul de hotărîrea noastră unanimă de a munci cu spor mai mare pentru a contribui la transpunerea în practică a principiilor politicii partidului, pentru înflorirea scumpei noastre Românii socialiste. ing. VLADIMIR PROSAC şef serviciu producţie Iprofil .Republica* Sibiu