Tribuna Sibiului, octombrie 1968 (Anul 1, nr. 192-218)
1968-10-19 / nr. 208
ulV ----t-............. .ra Mai sigură scrutare a perspectivei Dintre concluziile pe care le-au impus dezbaterile din cadrul adunărilor pentru dări de seamă şi alegeri in unele organizaţii de partid, se impun cîteva capabile a sintetiza o experienţă şi un îndrumar pentru cele care vor urma. Rememorate, succint, constatările concretizează un climat care, în general, poate fi notificat drept o reuşită. Aşa cum subliniau unii activişti ai organelor judeţean şi municipale prezenţi, alegerile de pînă acum au demonstrat — luate în totalitate — o bună orientare a birourilor organizaţiilor de bază, o largă audienţă în rîndurile comuniştilor a cerinţei unui climat lucrativ, a unor „retuşări" de metodologie în stare a conduce la măsuri ferme pentru îndreptare. Se poate vorbi despre o creştere a capacităţii de a analiza competent şi eficace diversele laturi ale activităţii economice, ale acţiunilor politice concrete, prin prisma exigenţelor zilei impuse muncii de partid. Concret, fără concesii, se impune constatarea că organizaţiile de partid îşi îndeplinesc rolul de conducător politic în secţii, în uzine, în fabrici, în instituţii. In mai toate locurile, au participat la dezbateri un mare număr de comunişti care şi-au spus părerea în probleme de importanţă ale activităţii organizaţiilor. La adunarea de partid a organizaţiei nr. 10 de la„Vitrometan" Mediaş a fost vizibilă, în cadrul dării de seamă, tendinţa lăudabilă de a axa întreaga problematică pe perspectivă, de a face legătura cuvenită intre sporirea sarcinilor pentru viitor şi căutarea unor soluţii care să fie în stare a mări capacitatea organizaţiei de a fi motorul şi fermentul succeselor. A fost accentuată o problemă specifică locului — calitatea produselorşi — prin legătură — sarcinile ce revin pentru continua ridicare a calificării. O notă bună se cuvine concreteţea cu care a fost dezbătută aici, ca şi în alte părţi, disciplina de partid şi de producţie, în acelaşi mod laudativ trebuie consemnate intervenţiile unor comunişti, principiale şi combative. Adunările pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid în privinţa lipsurilor manifestate în legătură cu grija — necesar perpetuă şi plină de atenţie — pentru creşterea tineretului, pentru educarea lui. Au fost consemnate, de către cei care au participat la asemenea adunări, cîteva aspecte insuficient puse în valoare în unele adunări generale. Slab este reprezentată, în unele dări de seamă, viaţa internă de organizaţie. Tema aceasta, latura aceasta esenţială în munca de partid — căci condiţionează calitatea activităţii în oricare sector — mai este, în mod nepermis şi în ciuda tuturor indicaţiilor, scăldată in apele incolore ale frazelor generale. „Am primit atîţia în partid, nu am făcut totul, şedinţele nu s-au amînat şi au fost bine pregătite ..." Iată frînturi de contexte în care este înghesuită partea aceasta vie şi esenţială a muncii noastre. Nu se analizează (accentuăm, analizează şi nu enunţă) sub toate aspectele ei această viaţă. Să se spună, adică, în ce măsură se poate vorbi despre un climat prielnic schimbului de opinii în toate şedinţele, neapărat să se aprecieze ciştigul valoric, calitativ ,în privinţa stilului şi a metodelor de muncă (evident -ilaie.it-TexisUtud atare salt). Nu se demonstrează concret că munca colectivă în birou, critica şi autocritica au funcţionat cu adevărat. Că ele nu funcţionează doar în ... frazele din referate şi dări de seamă. Mai sînt apoi şi altele. Se impune apoi mai multă concreteţe în discutarea cazurilor de indisciplină. La „Independenţa", la organizaţia nr. 16, a trebuit să ia cuvîntul secretarul comitetului de partid pentru ca cei din sală să „afle“ nepermise aspecte de indisciplină ale unor comunişti. Notăm cu satisfacţie atitudinea combativă a comuniştilor de la „Vitrometan" (organizaţia 16) care au nominalizat critic pe membrii de partid cu abateri de la disciplina muncii. (Victor Zoltán ) (Continuare în pag. a II-a) VICTOR DOMȘA PRIN ETER DE LA NAVELE ROMÂNEŞTI Staţia de telecomunicaţii intercontinentale a Direţiei generale a navigaţiei civile NAVROM a recepţionat în ultimele zile, numeroase radiograme de la navele care străbat mările şi oceanele lumii sub pavilion românesc. Echipajul navei „Bacău" anunţă că a ancorat la Bilbao, unde a transportat produse ale industriei chimice şi uşoare din România, în timp ce la Alexandria şi Beirut se termină descărcarea unor produse asemănătoare de pe motonavele „Arad" şi „Piteşti". De asemenea, „Moldova" a sosit în portul libian Derna cu ciment produs de fabricile din ţara noastră, iar „Deva" a ajuns în portul sovietic de la Marea Neagră, Poţi, cu 3 500 tone laminate şi mărfuri generale româneşti. In acelaşi timp spre Constanţa se îndreaptă petroliere şi cargouri care navighează sub tricolorul patriei. „Oltenia" a încărcat din portul iranian Ras Tanara, 35 500 tone ţiţei pentru rafinăriile şi întreprinderile petrochimice din ţară. Din Manchester urmează să plece în curînd cargourile „Sibiu", „Tîrgovişte", şi „Braşov“ care transportă pentru România utilaje şi instalaţii fabricate de firme britanice. La rindul lor, mineralierele „Reşiţa" şi „Hunedoara" execută în continuare transporturi pentru firmele sovietice din portul Ilicevsk spre Japonia. (Agerpres) Citiți în pag. a iii-a TRIBUNA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ C.A.P.B ACILIU AGNITA ALĂMII ALMA ALT/NA AM NAS APOLDU DE JOS APOLDU DE SUS ARMENI ÁRPÁSODE JOS ATEE AVRIG AXENTE SEVER BAZNA BIERTAN BÎRGHIS BLĂJEL BOGATU ROMÂN RO/AN BRATEIU BROSTENI BRU/U BU/A CHIR PÂR C/SNĂD/OARA CÎRTA CÎRT/SOARA COPSA MICĂ cornanel CRISTIAN CIRLOS DOBÎRCA GHUASA DE SUS CUSU HOGHILAG HOSMAN IGHISUL NOU IGHISUL VECHI LASLEA LOAMNES LUDOS MARPOD MĂUNCRAV MEDIAȘ MERCUREA SIBIULUI MERGHINDEAL MICĂ SASA MIHĂILENI MOINA NOCR CH NOISTAT , NOUL ROMAN OCNA SIBIULUI ORLAT PÂUCA PEUSOR pop Lucu PORUMBACU DE JOS PORUMBACU DE SUS PRESACA RACOVITA RĂVĂSEL RETIS ROȘIA RUS/ SACADATE SĂCEL SCORE/ SIBIU SÎNGĂT/N SLIMNIC STEJARIIUB SÁROS SEICA MARE SEICA MICĂ SEUMBAR SOROST/N 'SURA MARE 'sura Mică 'TĂLMACIU TÎRNAVA TOPÎRCEA VALEA VIILOR VĂRDIELT VURPAR 0 5 10 15 10 25 30 35 «o 1,5 50 55 60 65 JO 75 30 35 90 95 100 0 5 io 15 Z0 25 30 35 GO 65 50 55 60 65 70 75 3 0 8 5 9 0 95 100 5 10 15 20 25 30 35 60 65 50 55 60 65 70 75 So 35 90 95 too Graficul prezintă stadiul însăminţării griului şi a secarei pentru boabe in cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru la data de 17 octombrie a.c. Utilaje moderne de mare randament în dotarea fabricii .Flamura roșie“ din Sibiu SIBIU 1I PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROVIZORIU -K;: -4 ANUL I Nr. 208 Sîmbătă 19 OCTOMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Viteza zilnică de lucru poate fi mult mărită la insăminţări In zilele acestei săptămîni în unităţile agricole s-a efectuat un volum impresionant de lucrări. Strugurii au fost culeşi din podgorii în proporţii de 87 la sută, cartofii au fost recoltaţi în proporţie de 42 la sută, sfecla de zahăr — în proporţie de 51 la sută. Şi la însăminţări ritmul de executare a lucrărilor, faţă de perioada precedentă, a fost accelerat: s-au semănat culturile de toamnă în proporţie de 43 la sută faţă de planificare, iar grîul şi secara pentru boabe — în proporţie de 32 la sută. La această din urmă lucrare s-a ajuns la o viteză zilnică de lucru de cca. 1 200 hectare. Faţă de parcul de maşini S.U.-29 şi tractoare, aflat in dotarea întreprinderilor de mecanizare a agriculturii, care deservesc cooperativele agricole de producţie şi cel al întreprinderilor agricole de stat, această viteză zilnică realizată la semănatul griului este mult prea mică: numai I.M.A. Sibiu, posesoare a 49 maşini S.U.-29, poate realiza zilnic cca. 700 hectare semănătură. Dar cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru sunt deservite de încă 6 I.M.A., iar cele 10 I.A.S. au un puternic parc de maşini şi tractoare. în aceste condiţii realizarea unei viteze zilnice de 5 000 hectare la însămînţatul griului în judeţul nostru este o posibilitate ce nu aşteaptă decît intervenţia organizării bune a muncii în campanie pentru a se transforma în realitate. Menţionăm că în cooperativele agricole de producţie din Alma, Brateiu, Bruiu, Chirpăr, Ocna Sibiului, Racoviţa, Tălmaciu, Valea Viilor, Velţ, unde însămînţarea griului este mult rămasă în urmă, ca şi la Copşa Mică, unde această lucrare nici nu a început, trebuie să se ia măsuri urgente pentru impulsionarea ritmului de lucru. Se impune folosirea maşinilor de semănat la capacitatea maximă de lucru, utilizarea şi a celorlalte utilaje de campanie la parametrii proiectaţi, pentru a se termina cît mai grabnic însămînţarea griului de toamnă. Schimburile de experienţă în străinătate laborioasă sursă de aplicare a stiintei şi tehnicii Sunt binecunoscute eforturile materiale făcute de stat pentru înzestrarea industriei noastre socialiste cu tehnica cea mai nouă. Complexitatea producţiei, ritmul alert de dezvoltare a acesteia au impus ca şi cunoştinţele specialiştilor, muncitorilor să se ridice la gradul de cunoaştere, de manevrare a noilor agregate. Cunoaşterea, acest imperativ modern, trebuie să se desfăşoare cu un pas înainte de achiziţionarea maşinilor-unelte. Tocmai de aceea s-a înrădăcinat obiceiul ca unii specialişti în diferite ramuri de producţie să prospecteze pieţele străine, să studieze căile cele mai lesnicioase, rentabile, pentru dotarea întreprinderilor cu tehnica cea mai nouă. In ultimii ani, numeroşi specialişti din întreprinderile municipiului Sibiu s-au deplasat peste graniţă, la diferite firme producătoare, contractînd utilaje de cea mai înaltă productivitate. O activitate laborioasă în acest domeniu au desfăşurat-o unii specialişti de la fabrica „Libertatea", unitate care, în ultimii ani, a fost dotată aproape în întregime cu utilaje de cel mai înalt nivel tehnic. Astfel, inginerul Ioan Munteanu a vizitat Franţa unde a întreprins cercetări la diferite firme producătoare de utilaj textil. Au fost vizitate şi întreprinderi textile în care se lucrează cu utilaje executate de firmele constructoare, în urma acestei vizite s-a stabilit un amplu plan de măsuri care prevăd achiziţionarea de utilaj, schimbarea unor tehnologii, modernizarea unor maşini mai vechi cu piese din import etc. Activitate rodnică de prospectare au mai adus şi alte cadre. Inginerul Ştefan Adam, Valentina Olariu au vizitat firme constructoare de maşini textile din R.F. a Germaniei, Nicolae Nan şi Ilie Motronea, Italia, Zaharia Muntiu, Elveţia. în afară de problemele tehnice cercetate, fiecare specialist a urmărit felul cum sînt organizate întreprinderile, tehnologia aplicată în ţesătorii. Observaţiile s-au extins şi asupra montajului de piese, ansamble etc., la războaiele cu care este dotată întreprinderea „Libertatea". Eficienţa prospectărilor în străinătate şi-a găsit expresie în aplicarea unor măsuri cu mare eficacitate economică. Deplasîndu-se în R.F. a Germaniei, inginera Valentina Olariu şi Nicolae Goldea, ajutor de maistru la apretura umedă, au adus unele îmbunătăţiri procesului de producţie. Cu bune rezultate s-a aplicat fixarea chimică la articolele din lină, spălarea ţesăturilor în mediu slab alcalin etc. Măsurile aplicate au contribuit la creşterea productivităţii muncii, la creşterea gradului de şifonabilitate, îmbunătăţirea tuşeului. Dotarea întreprinderii „Flamura roşie" cu utilaje de injectat în sectorul termo-rigide a impus necesitatea deplasării la firmele străine a unui grup de specialişti. Scopul deplasării nu era altul decît specializarea lui în vederea modului de funcţionare a utilajelor achiziţionate, întreţinerea lor. La rîndul lui, grupul a instruit întreg personalul care lucrează la maşinile primite din import. Ca urmare, utilajele respective au ajuns destulde repede la parametrii proiectaţi. Punerea în funcţiune a acestor maşinîi de mare randament a dat posibilitatea înlocuirii tuburilor textile din hîrtie, cu tuburi din masă plastică, de zece ori mai durabile. Informaţii preţioase au fost strînse şi cu ocazia schimbului de experienţă efectuat în U.R.S.S., cu privire la tehnologia de fabricaţie a garniturilor rigide pentru carde de bumbac. Informaţiile culese au făcut obiectul unor propuneri în vederea proiectului de dezvoltare a întreprinderii. Specialiştii de la întreprinderea poligrafică se gîndesc încă de pe acum la dotarea noii unităţi aflată în construcţie cu maşini şi utilaje poligrafice la cel mai înalt nivel. Pornind de la acest deziderat, specialiştii întreprinderii au vizitat firme străine care produc utilaje de poligrafie, s-au interesat îndeaproape de randamentul lor, calitatea lucrărilor de policromie, cerneluri etc. La „Tîrgul internaţional de primăvară" de la Leipzig, din acest an, inginerul Iosif Szas, a primit informaţii detaliate de la diferite firme constructoare de maşini din R.D.G., Cehoslovacia, R.F. a Germaniei, U.R.S.S. şi alte ţări. O dată cu intrarea în funcţiune, în trimestrul patru 1969, a noului combinat, după cum ne relata inginerul Iosif Szas, atelierele specializate pe offset, ca şi celelalte secţii vor fi dotate cu cele mai moderne maşini de artă grafică. I. NISIPIANU In campania agricolă de toamnă Exista baza clar cum Brigadierul sta la taifas... La brigăzile din Fofeldea ale C.A.P. Hosman se găseau la recoltatul cartofilor doar cîţiva cooperatori, în timp ce brigadierul Ioan Gliga stătea la taifas cu nişte oameni în mijlocul comunei. Sfecla de zahăr şi porumbul aşteaptă să fie recoltate, dar în ritmul în care se lucrează, de nu vor fi luate măsuri pentru antrenarea tuturor cooperatorilor, va mai dura mult pînă să le vină rîndul. în ceea ce priveşte însămînţările, situaţia nu e cu nimic mai strălucită. La C.A.P. Hosman au fost însămînţate 100 hectare cu grîu şi cu orz, din 680 hectare prevăzute. Rămînerea în urmă nu a fost determinată nicidecum de lipsa de teren. După cum ne informa specialistul unităţii sînt arate circa 450 hectare, iar 90 de hectare, pregătite. Cauza întîrzierii o constituie faptul că maşinile de semănat continuă să nu fie folosite la întreaga lor capacitate. Unii specialişti dau explicaţii ... La Marpod, inginerul Nicolae Veştemeanu spunea că membrii cooperatori sunt ocupaţi în aceste zile cu recoltatul otavei şi al trifoiului din mirişti. Aşa se face că din 140 hectare cu cartofi au fost recoltate abia 30, iar la porumb această lucrare nici nu a început. Nu înţelegem de ce consiliul de conducere nu se hotărăşte să acorde o mai mare atenţie mobilizării forţelor la strîngerea recoltei, cînd bine se ştie că după cartofi şi porumb urmează să fie însămînţate cu grîu 132 de hectare? Şi la însăminţări unitatea a rămas mult în urmă. Au fost însămînţate 114 hectare cu grîu şi 45 hectare cu orz, din 600 hectare planificate. Explicaţia rămînerii în urmă constă în faptul că şi aici mijloacele mecanice nu sînt folosite cu maximum de randament Unitatea are arate peste 300 de hectare. Dar pe zi nuse însămînţează mai mult de 20 de hectare cu trei maşini, care în mod normal ar trebui să realizeze minimum 35 de hectare. Şi în ultimele zile s-a lucrat la discuit cu o încetineală de melc. Astfel, cu două discuri nu s-a reuşit să se pregătească decît 6 hectare. Este deci şi firesc ca într-o asemenea „viteză" să nu se facă mare lucru. Inginerul Nicolae Veştemeama zicea că nu are ca avans pregătite nici măcar 10 hectare pentru însămînţări. Şi spunea acest lucru cu indiferenţă, ca şi cum nu el, ci altcineva ar fi trebuit să se ocupe de accelerarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ. Este, credem, cazul ca pentru aceste neglijenţe în organizarea şi coordonarea activităţii de campanie, direcţia agricolă şi Uniunea judeţeană a G.A.P. să ia şi măsurile cuvenite, car un hectar. Ca urmare, se lucrează numai cu două semănători din trei, iar din ziua următoare, după materiala, o folosim? (Continuare în pag. a il-a) P. BADEA Centrala termică a Uzinelor la Cisnădie, înzestrată cu utilaj aparatură modernă aproviziei totalitatea secţiilor cu aburi, nec procesului de producţie Expoziţie industrială britanică la Bucureşti Incepînd de joi, Pavilionul central al Complexului de expoziţii din Piaţa Scinteii din Capitală găzduieşte Expoziţia industrială britanică, organizată sub patronajul Consiliului bri tanic pentru comerţul cu ţările est-europene. Circa 400 de firme prezintă la această expoziţie, pe o suprafaţă de aproape 10 000 mp, realizări din diferite ramuri ale economiei britanice. Ponderea principală revine produselor industriale constructoare de maşini, reprezentată printr-o gamă variată de instalaţii şi utilaje pentru diverse sectoare ca: echipamente complete pentru industria chimică, petrochimică şi minieră, industria alimentară, textilă, mase plastice, turnătorii şi sudură, pentru fabricarea hîrtiei, separarea şi purificarea gazelor, instalaţii necesare centralelor termoelectrice, hidroelectrice şi nucleare, echipament electrotehnic şi electronic, maşini-unelte pentru prelucrarea şi aşchierea metalelor, pentru industria lemnului, pentru fabricarea sticlei, a ceramicii şi cimentului, maşini şi utilaje tipografice. Cunoscute firme expun, într-un sortiment variat, mijloace moderne de transport, automobile şi autocamioane, locomotive şi alt material rulant, avioane şi părţi componente, machete ale unor construcţii navale. Bogat reprezentate sunt şi alte sectoare ale industriei britanice: siderurgică, chimică şi petrolieră, materiale de construcţie, industrie uşoară etc. ...Iar alţii nici măcar atît nu fac... O situaţie care, prin gravitatea faptelor, reclamă, de asemenea, urgente măsuri, am întîlnit şi la C.A.P. Ighişul Vechi. Aici, cei chemaţi să răspundă de strîngerea recoltei şi asigurarea celei viitoare nici măcar nu se obosesc să motiveze, într-un fel sau altul, întîrzierea lucrărilor. De altfel, nici nu există asemenea motive care să acopere totala lipsă de preocupare a preşedintelui cooperativei agricole, Traian Ciocănea şi a inginerului agronom, Marius Lala. Pînă miercuri seara, au fost însămînţate orzul pe întreaga suprafaţă planificată, de 90 hectare şi 100 hectare cu grîu din 510 hectare planificate. Baza materială există: tractoare, maşini, teren eliberat şi totuşi nu s-a însămînţat mai mult. Chiar şi cartofii au fost recoltaţi de pe 50 hectare, iar sfecla de zahăr de pe 90 de hectare. Este, de asemenea, o suprafaţă de 244 hectare unde urmează a se însăminţa grîu după grîu. Dar, ca şi la Marpod, din această suprafaţă nu se găseşte pregătit în avans nici mă