Tribuna Sibiului, octombrie 1968 (Anul 1, nr. 192-218)

1968-10-19 / nr. 208

ulV ----t-............. .ra Mai sigură scrutare a perspectivei Dintre concluziile pe care le-au impus dezbaterile din cadrul adună­rilor pentru dări de seamă şi ale­geri in unele organizaţii de partid, se impun cîteva capabile a sinteti­za o experienţă şi un îndrumar pen­tru cele care vor urma. Rememora­te, succint, constatările concretizea­ză un climat care, în general, poate fi notificat drept o reuşită. Aşa cum subliniau unii activişti ai organelor judeţean şi municipale prezenţi, ale­gerile de pînă acum au demonstrat — luate în totalitate — o bună orien­tare a birourilor organizaţiilor de bază, o largă audienţă în rîndurile comuniştilor a cerinţei unui climat lucrativ, a unor „retuşări" de me­todologie în stare a conduce la mă­suri ferme pentru îndreptare. Se poate vorbi despre o creştere a ca­pacităţii de a analiza competent şi­­ eficace diversele laturi ale activită­ţii economice, ale acţiunilor politice concrete, prin prisma exigenţelor zi­lei impuse muncii de partid. Con­cret, fără concesii, se impune con­statarea că organizaţiile de partid îşi îndeplinesc rolul de conducător po­litic în secţii, în uzine, în fabrici, în instituţii. In mai toate locurile, au participat la dezbateri un mare număr de comunişti care şi-au spus părerea în probleme de importanţă ale activităţii organizaţiilor. La adunarea de partid a organi­zaţiei nr. 10 de la„Vitrometan" Me­diaş a fost vizibilă, în cadrul dării de seamă, tendinţa lăudabilă de a axa întreaga problematică pe pers­pectivă, de a face legătura cuvenită intre sporirea sarcinilor pentru vii­tor şi căutarea unor soluţii care să fie în stare a mări capacitatea or­ganizaţiei de a fi motorul şi fermen­tul succeselor. A fost accentuată o problemă specifică locului — cali­tatea produselor­­şi — prin­ legătură — sarcinile ce revin pentru conti­nua ridicare a calificării. O notă bună se cuvine concreteţea cu care a fost dezbătută aici, ca şi în alte părţi, disciplina de partid şi de pro­ducţie, în acelaşi mod laudativ tre­buie consemnate intervenţiile unor comunişti, principiale şi combative. Adunările pentru dări de seamă şi alegeri în organizaţiile de partid în privinţa lipsurilor manifestate în legătură cu grija — necesar per­petuă şi plină de atenţie — pentru creşterea tineretului, pentru educa­rea lui. Au fost consemnate, de către cei care au participat la asemenea adu­nări, cîteva aspecte insuficient puse în valoare în unele adunări gene­rale. Slab este reprezentată, în une­le dări de seamă, viaţa internă de organizaţie. Tema aceasta, latura a­­ceasta esenţială în munca de partid — căci condiţionează calitatea ac­tivităţii în oricare sector — mai este, în mod nepermis şi în ciuda tuturor indicaţiilor, scăldată in apele incolore ale frazelor generale. „Am primit atîţia în partid, nu am făcut totul, şedinţele nu s-au amînat şi au fost bine pregătite ..." Iată frîn­­turi de contexte în care este înghe­suită partea aceasta vie şi esenţială a muncii noastre. Nu se analizează (accentuăm, analizează şi nu enunţă) sub toate aspectele ei această viaţă. Să se spună, adică, în ce măsură se poate vorbi despre un climat priel­nic schimbului de opinii în toate şe­dinţele, neapărat să se aprecieze ciş­­tigul valoric, calitativ ,în privinţa stilului şi a metodelor de muncă (evident -ilaie­.it-TexisUt­ud atare salt). Nu se demonstrează concret că munca colectivă în birou, critica şi autocritica au funcţionat cu ade­vărat. Că ele nu funcţionează doar în ... frazele din referate şi dări de seamă. Mai sînt apoi şi altele. Se impune apoi mai multă concre­teţe în discutarea cazurilor de indis­ciplină. La „Independenţa", la orga­nizaţia nr. 16, a trebuit să ia cuvîn­­tul secretarul comitetului de partid pentru ca cei din sală să „afle“ ne­­permise aspecte de indisciplină ale unor comunişti. Notăm cu satisfac­ţie atitudinea combativă a comuniş­tilor de la „Vitrometan" (organiza­ţia 16) care au nominalizat critic pe membrii de partid cu abateri de la disciplina muncii. (Victor Zoltán ) (Continuare în pag. a II-a) VICTOR DOMȘA PRIN ETER DE LA NAVELE ROMÂNEŞTI Staţia de telecomunicaţii intercontinentale a Direţiei generale a naviga­ţiei civile NAVROM a recepţionat în ultimele zile, numeroase radiograme de la navele care străbat mările şi oceanele lumii sub pavilion rom­­ânesc. Echipajul navei „Bacău" anunţă că a ancorat la Bilbao, unde a transpor­tat produse ale industriei chimice şi uşoare din România, în timp ce la Alexandria şi Beirut se termină descărcarea unor produse asemănătoare de pe motonavele „Arad" şi „Piteşti". De asemenea, „Moldova" a sosit în portul libian Derna cu ciment produs de fabricile din ţara noastră, iar „Deva" a ajuns în portul sovietic de la Marea Neagră, Poţi, cu 3 500 tone laminate şi mărfuri generale româneşti. In acelaşi timp spre Constanţa se îndreaptă petroliere şi cargouri care navighează sub tricolorul patriei. „Oltenia" a încărcat din portul iranian Ras Tanara, 35 500 tone ţiţei pentru rafinăriile şi întreprinderile petrochi­mice din ţară. Din Manchester urmează să plece în curînd cargourile „Sibiu", „Tîrgovişte", şi „Braşov“ care transportă pentru România utilaje şi instalaţii fabricate de firme britanice. La rindul lor, mineralierele „Reşiţa" şi „Hunedoara" execută în continuare transporturi pentru firmele sovietice din portul Ilicevsk spre Japonia. (Agerpres) Citiți în pag. a iii-a TRIBUNA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ C.A.P.B­ ACILIU AGNITA ALĂMII ALMA ALT/NA AM NAS APOLDU DE JOS APOLD­U DE SUS ARMENI ÁRPÁSODE JOS ATEE AVRIG AXENTE SEVER BAZNA BIERTAN BÎRGHIS BLĂJEL BOGATU ROMÂN RO/AN BRATE­IU BROSTENI BRU/U BU/A CHIR PÂR­ C/SNĂD/OARA CÎRTA CÎRT/SOARA COPSA MICĂ cornanel CRISTIAN CIRLOS DOBÎRCA GHUASA DE SUS CUSU HOGHILAG HOSMAN IGHISUL NOU IGHISUL VECHI LAS­LEA LOAMNES LUD­OS MARPOD MĂUNCRAV MEDIAȘ MERCUREA SIBIULUI MERGHINDEAL MICĂ SAS­A MIHĂILENI MOINA NOCR­ CH NOISTAT , NOUL ROMAN OCNA SIBIULUI OR­LAT PÂUCA PEUSOR pop Luc­u PORUMBACU DE JOS PORUMBACU DE SUS PRESACA RACOVITA RĂVĂSEL RE­TIS ROȘIA RUS/ SACADATE SĂCEL SCORE/ SIBIU SÎNGĂT/N SLIMNIC STEJARIIUB SÁROS SEICA MARE SEICA MICĂ SEUMBAR SOROST/N 'SURA MARE 'sura Mică 'TĂLMACIU TÎRNAVA TOPÎRCEA VALEA VIILOR VĂ­RD­­IELT VURPAR 0 5 10 15 10 25 30 35 «o 1,5 50 55 60 65 JO 75 30 35 90 95 100 0 5 io 15 Z0 25 30 35 GO 65 50 55 60 65 70 75 3 0 8 5 9 0 95 100 5 10 15 20 25 30 35 60 65 50 55 60 65 70 75 So 35 90 95 too Graficul prezintă stadiul însăminţării griului şi a secarei pentru boabe in cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru la data de 17 octom­brie a.c. Utilaje moderne de mare randament în dotarea fabricii .Flamura roșie“ din Sibiu SIBIU 1I PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROVIZORIU -K­;: -4 ANUL I Nr. 208 Sîmbătă 19 OCTOMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI Viteza zilnică de lucru poate fi mult mărită la insăminţări In zilele acestei săptămîni în uni­tăţile agricole s-a efectuat un volum impresionant de lucrări. Strugurii au fost culeşi din podgorii în proporţii de 87 la sută, cartofii au fost recol­taţi în proporţie de 42 la sută, sfec­la de zahăr — în proporţie de 51 la sută. Şi la însăminţări ritmul de execu­tare a lucrărilor, faţă de perioada precedentă, a fost accelerat: s-au se­mănat culturile de toamnă în pro­porţie de 43 la sută faţă de planifi­care, iar grîul şi secara pentru boa­be — în proporţie de 32 la sută. La această din urmă lucrare s-a ajuns la o viteză zilnică de lucru de cca. 1 200 hectare. Faţă de parcul de maşini S.U.-29 şi tractoare, aflat in dotarea întreprinderilor de mecani­zare a agriculturii, care deservesc cooperativele agricole de producţie şi cel al întreprinderilor agricole de stat, această viteză zilnică realizată la semănatul griului este mult prea mică: numai I.M.A. Sibiu, posesoare a 49 maşini S.U.-29, poate realiza zilnic cca. 700 hectare semănătură. Dar cooperativele agricole de pro­ducţie din judeţul nostru sunt deser­vite de încă 6 I.M.A., iar cele 10 I.A.S. au un puternic parc de maşini şi tractoare. în aceste condiţii rea­lizarea unei viteze zilnice de 5 000 hectare la însămînţatul griului în ju­deţul nostru este o posibilitate ce nu aşteaptă decît intervenţia orga­nizării bune a muncii în campanie pentru a se transforma în realitate. Menţionăm că în cooperativele a­­gricole de producţie din Alma, Bra­­teiu, Bruiu, Chirpăr, Ocna Sibiului, Racoviţa, Tălmaciu, Valea Viilor, Velţ, unde însămînţarea griului este mult rămasă în urmă, ca şi la Copşa Mică, unde această lucrare nici nu a început, trebuie să se ia măsuri urgente pentru impulsionarea ritmu­lui de lucru. Se impune folosirea maşinilor de semănat la capacitatea maximă de lucru, utilizarea şi a ce­lorlalte utilaje de campanie la para­metrii proiectaţi, pentru a se termi­na cît mai grabnic însămînţarea griului de toamnă. Schimburile de experienţă în străinătate laborioasă sursă de aplicare a stiintei şi tehnicii Sunt binecunoscute eforturile ma­teriale făcute­­ de stat pentru înzes­trarea industriei noastre socialiste cu tehnica cea mai nouă. Complexita­tea producţiei, ritmul alert de dez­voltare a acesteia au impus ca şi cunoştinţele specialiştilor, muncitori­lor să se ridice la gradul de cunoaş­tere, de manevrare a noilor agre­gate. Cunoaşterea, acest imperativ modern, trebuie să se desfăşoare cu un pas înainte de achiziţionarea ma­­şinilor-unelte. Tocmai de aceea s-a înrădăcinat obiceiul ca unii specia­lişti în diferite ramuri de produc­ţie să prospecteze pieţele străine, să studieze căile cele mai lesnicioase, rentabile, pentru dotarea întreprin­derilor cu tehnica cea mai nouă. In ultimii ani, numeroşi specialişti din întreprinderile municipiului Si­biu s-au deplasat peste graniţă, la diferite firme producătoare, contrac­­tînd utilaje de cea mai înaltă pro­­ductivitate. O activitate laborioasă în acest domeniu au desfăşurat-o unii specia­lişti de la fabrica „Libertatea", uni­tate care, în ultimii ani, a fost do­tată aproape în întregime cu utilaje de cel mai înalt nivel tehnic. Astfel, inginerul Ioan Munteanu a vizitat Franţa unde a întreprins cercetări la diferite firme producătoare de utilaj textil. Au fost vizitate şi întreprin­deri textile în care se lucrează cu utilaje executate de firmele cons­tructoare, în urma acestei vizite s-a stabilit un amplu plan de măsuri care prevăd achiziţionarea de utilaj, schimbarea unor tehnologii, moder­nizarea unor maşini mai vechi cu piese din import etc. Activitate rodnică de prospectare au mai adus şi alte cadre. Inginerul Ştefan Adam, Valentina Olariu au vi­zitat firme constructoare de maşini textile din R.F. a Germaniei, Nicolae Nan şi Ilie Motronea, Italia, Zaharia Muntiu, Elveţia. în afară de proble­mele tehnice cercetate, fiecare spe­cialist a urmărit felul cum sînt or­ganizate întreprinderile, tehnologia aplicată în ţesătorii. Observaţiile s-au extins şi asupra montajului de piese, ansamble etc., la războaiele cu care este dotată întreprinderea „Libertatea". Eficienţa prospectărilor în străină­tate şi-a găsit expresie în aplicarea unor măsuri cu mare eficacitate eco­nomică. Deplasîndu-se în R.F. a Ger­maniei, inginera Valentina Olariu şi Nicolae Goldea, ajutor de maistru la apretura umedă, au adus unele îmbunătăţiri procesului de produc­ţie. Cu bune rezultate s-a aplicat fixarea chimică la articolele din li­nă, spălarea ţesăturilor în mediu slab alcalin etc. Măsurile aplicate au contribuit la creşterea producti­vităţii muncii, la creşterea gradului de şifonabilitate, îmbunătăţirea tu­­şeului. Dotarea întreprinderii „Flamura roşie" cu utilaje de injectat în sec­torul termo-rigide a impus necesita­tea deplasării la firmele străine a unui grup de specialişti. Scopul de­plasării nu era altul decît speciali­zarea lui în vederea modului de funcţionare a utilajelor achiziţiona­te, întreţinerea lor. La rîndul lui, grupul a instruit întreg personalul care lucrează la maşinile primite din import. Ca urmare, utilajele respective au ajuns destul­­de repe­de la parametrii proiectaţi. Punerea în funcţiune a acestor maşinîi de mare randament a dat posibilitatea înlocuirii tuburilor textile din hîr­­tie, cu tuburi din masă plastică, de zece ori mai durabile. Informaţii preţioase au fost strîn­­se şi cu ocazia schimbului de expe­rienţă efectuat în U.R.S.S., cu privire la tehnologia de fabricaţie a garni­turilor rigide pentru carde de bum­bac. Informaţiile culese au făcut o­­biectul unor propuneri în vederea proiectului de dezvoltare a întreprin­derii. Specialiştii de la întreprinderea poligrafică se gîndesc încă de pe acum la dotarea noii unităţi aflată în construcţie cu maşini şi utilaje poligrafice la cel mai înalt nivel. Pornind de la acest deziderat, spe­cialiştii întreprinderii au vizitat fir­me străine care produc utilaje de poligrafie, s-au interesat îndeaproa­pe de randamentul lor, calitatea lu­crărilor de policromie, cerneluri etc. La „Tîrgul internaţional de primă­vară" de la Leipzig, din acest an, inginerul Iosif Szas, a primit infor­maţii detaliate de la diferite firme constructoare de maşini din R.D.G., Cehoslovacia, R.F. a Germaniei, U.R.S.S. şi alte ţări. O dată cu in­trarea în funcţiune, în trimestrul pa­tru 1969, a noului combinat, după cum ne relata inginerul Iosif Szas, atelierele specializate pe offset, ca şi celelalte secţii vor fi dotate cu cele mai moderne maşini de artă grafică. I. NISIPIANU In campania agricolă de toamnă Exista baza clar cum Brigadierul sta la taifas... La brigăzile din Fofeldea ale C.A.P. Hosman se găseau la recolta­tul cartofilor doar cîţiva coopera­tori, în timp ce brigadierul Ioan Gliga­ stătea la taifas cu nişte oa­meni în mijlocul comunei. Sfecla de zahăr şi porumbul aşteaptă să fie recoltate, dar în ritmul în care se lucrează, de nu vor fi luate măsuri pentru antrenarea tuturor cooperato­rilor, va mai dura mult pînă să le vină rîndul. în ceea ce priveşte în­­sămînţările, situaţia nu e cu nimic mai strălucită. La C.A.P. Hosman au fost însămînţate 100 hectare cu grîu şi cu orz, din 680 hectare pre­văzute. Rămînerea în urmă nu a fost determinată nicidecum de lip­sa de teren. După cum ne informa specialistul unităţii sînt arate circa 450 hectare, iar 90 de hectare, pre­gătite. Cauza întîrzierii o constituie faptul că maşinile de semănat con­tinuă să nu fie folosite la întreaga lor capacitate. Unii specialişti dau ex­plicaţii ... La Marpod, inginerul Nicolae Veş­­temeanu spunea că membrii coope­ratori sunt ocupaţi în aceste zile cu recoltatul otavei şi al trifoiului din mirişti. Aşa se face că din 140 hec­tare cu cartofi au fost recoltate a­bia 30, iar la porumb această lu­crare nici nu­ a început. Nu înţele­gem de ce consiliul de conducere nu se hotărăşte să acorde o mai mare atenţie mobilizării forţelor la strîngerea recoltei, cînd bine se ştie că după cartofi şi porumb ur­mează să fie însămînţate cu grîu 132 de hecta­re? Şi la însăminţări u­­nitatea a rămas mult în urmă. Au fost însămînţate 114 hectare cu grîu şi 45 hectare cu orz, din 600 hec­tare planificate. Explicaţia rămînerii în urmă constă în faptul că şi aici mijloacele mecanice nu sînt folosite cu maximum de randament Unita­tea are arate peste 300 de hectare. Dar pe zi nu­­se însămînţează mai mult de 20 de hectare cu trei ma­şini, care în mod normal ar trebui să realizeze minimum 35 de hectare. Şi în ultimele zile s-a lucrat la dis­cuit cu o încetineală de melc. Astfel, cu două discuri nu s-a reuşit să se pregătească decît 6 hectare. Este deci şi firesc ca într-o asemenea „viteză" să nu se facă mare lucru. Inginerul Nicolae Veştemeama zicea că nu are ca avans pregătite nici măcar 10 hectare pentru însămîn­­ţări. Şi spunea acest lucru cu indi­ferenţă, ca şi cum nu el, ci altcineva ar fi trebuit să se ocupe de acce­lerarea lucrărilor de pregătire a pa­tului germinativ. Este, credem, ca­zul ca pentru aceste neglijenţe în organizarea şi coordonarea activităţii de campanie, direcţia agricolă şi Uniunea judeţeană a G.A.P. să ia şi măsurile cuvenite, car un hectar. Ca urmare, se lucrea­ză numai cu două semănători din trei, iar din ziua următoare, după materiala, o folosim? (Continuare în pag. a il-a) P. BADEA Centrala termică a Uzinelor la Cisnădie, înzestrată cu utilaj aparatură modernă aproviziei totalitatea secţiilor cu aburi, nec procesului de producţie Expoziţie industrială britanică la Bucureşti Incepînd de joi, Pavilionul central al Complexului de ex­poziţii din Piaţa Scinteii din Capitală găzduieşte Expoziţia industrială britanică, organizată sub patro­najul Consiliului bri­­ tanic pentru comerţul cu ţările est-europe­ne. Circa 400 de firme prezintă la această ex­poziţie, pe o suprafa­ţă de a­proape 10 000 mp, realizări din di­ferite ramuri ale e­­conomiei britanice. Ponderea principală revine produselor in­dustriale constructoa­re de maşini, repre­zentată printr-o gamă variată de instalaţii şi utilaje pentru di­verse sectoare ca: e­­chipamente complete pentru industria chi­mică, petrochimică şi minieră, industria a­­limentară, textilă, ma­se plastice, turnătorii şi sudură, pentru fa­bricarea hîrtiei, sepa­rarea şi purificarea gazelor, instalaţii ne­cesare centralelor ter­moelectrice, hidro­electrice şi nucleare, echipament electro­tehnic şi electronic, maşini-unelte pentru prelucrarea şi aşchie­­rea metalelor, pentru industria lemnului, pentru fabricarea sti­clei, a ceramicii şi cimentului, maşini şi utilaje tipografice. Cunoscute firme expun, într-un sorti­ment variat, mijloa­­ce moderne de trans­port, automobile şi autocamioane, loco­motive şi alt material rulant, avioane şi părţi componente, machete ale unor construcţii navale. Bogat reprezentate sunt şi alte sectoare ale industriei brita­nice: siderurgică, chi­mică şi petrolieră, materiale de construc­ţie, industrie uşoară etc. ...Iar alţii nici măcar atît nu fac... O situaţie care, prin gravitatea faptelor, reclamă, de asemenea, ur­gente măsuri, am întîlnit şi la C.A.P. Ighişul Vechi. Aici, cei che­maţi să răspundă de strîngerea re­coltei şi asigurarea celei viitoare nici măcar nu se obosesc să moti­veze, într-un fel sau altul, întîrzie­­rea lucrărilor. De altfel, nici nu există asemenea motive care să a­­copere totala lipsă de preocupare­ a preşedintelui cooperativei agricole, Traian Ciocănea şi a inginerului a­­gronom, Marius Lala. Pînă miercuri seara, au fost însămînţate orzul pe întreaga suprafaţă planificată, de 90 hectare şi 100 hectare cu grîu din 510 hectare planificate. Baza mate­rială există: tractoare, maşini, teren eliberat şi totuşi nu s-a însămînţat mai mult. Chiar şi cartofii au fost recoltaţi de pe 50 hectare, iar sfe­cla de zahăr de pe 90 de hectare. Este, de asemenea, o suprafaţă de 244 hectare unde urmează a se în­­săminţa grîu după grîu. Dar, ca şi la Marpod, din această suprafaţă nu se găseşte pregătit în avans nici mă­

Next