Tribuna Sibiului, noiembrie 1968 (Anul 1, nr. 219-244)

1968-11-22 / nr. 237

Desemnare de reprezen­tanţi în Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste In aceste zile, aşa cum ne este cunoscut, în întreaga ţară organiza­ţiile de masă, obşteşti, asociaţiile profesionale, colectivele de muncă din marile întreprinderi s-au întrunit în adunări pentru a desemna repre­zentanţi în consiliile judeţene ale Frontului Unităţii Socialiste. Ieri, 21 noiembrie, Comitetul ju­deţean al P.C.R. a desemnat, în plen, un număr de 30 tovarăşi muncitori, ţărani cooperatori, intelectuali, acti­vişti de partid şi de stat care să-l reprezinte în Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste a cărui constituire va avea loc astăzi, 22 noiembrie, orele 15, în sala clubului „Independenţa" Sibiu. Colectivul de muncitori ingineri şi tehnicieni de la uzina , Independen­ţa" din Sibiu şi-a desemnat ," o entuziastă adunare ca reprezentant în Consiliul judeţean­­al Frontului Unităţii Socialiste pe Iijan Şchiau. Subliniind importanţa acestui eve­niment, Nicolae Spătar, s­ecretarul co­mitetului de partid, a arătat că el se înscrie în ansamblu măsurilor şi preocupărilor majore menite să asi­gure transpunerea în apt a sarcini­lor stabilite de Congrsul al IX-lea şi de Conferinţa Naţonală a Parti­dului Comunist Roma. La rîndul lor, Ion Mărginean, Do­rin Fulea, Tom­a Oroianu şi Ilie Dra­­goş au subliniat că frontul Unităţii Socialiste va determip intensificarea participării intregulu popor la con­ducerea vieţii politic şi de stat, că reprezintă o formă superioară de manifestare a voinţi­ei unităţii mo­­rtle,jo­iice a poporui nostru. Simpozion pe teme ale protecţiei muncii Ieri după-amiază, în sala clubului „7 Noiembrie“ din Sibiu, a avut loc un simpozion pe tema „Inbunătăţirea condiţiilor de muncă, o necesitate a industriei moderne“, organizat de Consiliul judeţean al sindicatelor în colaborare cu Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale Sibiu. Au susţinut referate: ing. Matei Wiserner, dr. Eleonora Stavorescu, ing. Ilie Popa şi dr. Petre Dorin. După discuţii a fost proiectat un ciclu de trei filme pe aceeaşi temă. , In holul clubului participanţii la simpozion au vizionat expoziţia cu fotografii pe tema „Dispozitive de protecţia muncii aplicată în între­prinderile judeţului Sibiu". J, • • 'g-'.i i'r*' ' ■ ; ■ •* - ‘ Consfătuire Astăzi, în sala „Astra" se deschid lucrările consfătuirii, organizate de Centrul de documentare al Ministe­rului Economiei Forestiere, la care participă ingineri şefi, ingineri do­cumentarişti şi specialişti din com­­­­binatele de industrializare a lemnu­lui şi Iprofil­uri din întreaga ţară Lucrările vor dura două zile, par­ticipanţii urmînd a audia referate în problemele cele mai actuale ale do­cumentării tehnice, informaticii şi propagandei de specialitate. Consfătuirea va fi însoţită de dis­cuţii pe marginea referatelor pre­zentate și proiecții de filme docu­mentare. Cu planul pe 11 luni realizat 21 noiembrie a.c. Colectivul de muncă al Uzinelor chimico-meta­­lurgice din Copşa Mică raportează realizarea planului producţiei glo­bale şi marfă pe cele 11 luni ale anului. în această perioadă uzina a realizat produse peste plan în valoare de 20 milioane lei, pro­­ducînd însemnate cantități de me­tale peste sarcina planificată. Sarcina de export a fost satisfă­cută în întregime, urmînd ca pînă la finele anului să se livreze pes­te plan importante cantități de produse. lucrări de smirnă la linia tehnolo­gică de confecţionare a cabinelor pentru furgoane izo-frigorifice pro­duse de uzina „Automecanica" Me­­diaş , BIBLIO! LUA,,ASTRA"! ! S­­­B­­I­U " PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.G.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROVIZORIU ANUL I Nr. 237 Vineri 22 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI În realizarea integrală a planului de investiţii Se impune o utilizare raţională a eforturilor Realizarea planului de producţie al întreprinderilor industriale depinde în mare măsură de asigurarea şi lărgi­rea bazei tehnico-materiale, prin construirea de noi obiective sau sec­ţii, prin dezvoltarea celor­­ existente precum şi dotarea cu noi utilaje de înaltă productivitate. în cursul acestui an s-au dat în funcţiune, în judeţul nostru, impor­tante obiective ca: dezvoltarea capa­cităţii de producţie la Uzinele textile Cisnădie cu 850 tone fire lină semi­­pieptănată şi 500 mii m­p covor plu­şat; dezvoltarea secţiei finisaj şi centrala termică la fabrica­ „7 No­iembrie", pentru capacitatea de 3,2 milioane tricotaje mătase; terminarea lucrărilor de dezvoltare a fabricii „Drapelul roşu" cu 1,6 milioane bu­­căţi/an tricotaje tip mătase; perma­nentizarea producţiei de cărămidă la fabrica „Record" cu 5 milioane bu­căţi cărămizi anual; instalaţia de ra­finare electrotehnică a plumbului, etapa I, la Uzinele chimico-metalur­­gice Copşa Mică şi altele. Afară de acestea s-au executat o serie de obiective administrativ-so­­igi-ci­­turale printre care pavilionul tehnico*ad'ÎTubi.­*8 117,rd "*n_ dependenţa" Sibiu, cu’ ,supra stă de 6 000 m­p, laboratorul ' ‘i*' h.,mie­­fizică de la institutul „Chim­igaz"^* Mediaş, cu o suprafaţă de 1­500 m­p, blocurile de locuinţe din cvartalul Gheorghe Gheorghiu-Dej din Mediaş şi altele. Nu numai realizări glo­bale, ci şi pe fiecare obiectiv în parte Pînă la 31 noiembrie planul de in­vestiţii valoric pe anul 1968 s-a rea­lizat în proporţie de 81,2 la sută, la total, şi 89,2 la sută construcţii mon­taj şi se prelimină realizarea inte­grală pînă la finele anului. Cu toate acestea, unele obiective sunt pericli­tate de a fi puse în funcţiune anul acesta, ca de exemplu: dezvoltarea uzinei „Emailul roşu" Mediaş cu o capacitate de 6 400 tone/an vase emailate; dezvoltarea şi sistematiza­rea întreprinderii „Flamura roşie" Sibiu cu o capacitate de 1 200 to­ne/an accesorii textile, instalaţie de producerea sulfatului de zinc din prafuri volatile de la Uzina chimico­­metalurgică Copşa Mică şi construi­rea atelierului de reparat autovehi­cule din Sibiu. .Astfel, la Uzinele chimico-metalur­­gice Copşa Mică, faţă de graficul de execuţie există rămîneri în urmă de două luni şi jumătate, localizate la montajul utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, determinate în special de neasigurarea a circa 70 la sută din utilajele necesare. Deşi ne aflăm (Continuare în pag. a lll-a) Ing. TRAIAN BUDE directorul Sucursalei Sibiu a Băncii de Investiţii Cadru din secţia ceramică a Muzeului municipal din Mediaş Pregătiri pentru stabulaţia şeptelului: ” animalelor în pragul iernii Schimbarea anotimpurilor, substi­tuirea generoasei toamne cu cel de al patrulea sezon al calendarului este un fapt a cărui apropiere nu se mai cere argumentată. Covorul alb al zăpezii are farmecul lui inedit pen­tru făuritorii de metafore. Cînd trans­punem decorul hibernal in lumea animală, semnificaţiile sunt mai bo­gate în conţinut. Lucrurile se cer aprofundate, conferindu-le o concre­teţe palpabilă. Cadrul nou de viaţă a şeptelului, desfăşurată aproape ex­clusiv in interiorul adăposturilor, pre­supune un anumit microclimat, favo­rabil dezvoltării armonioase a func­ţiilor vitale şi productive a anima­lelor. Un raid pe care l-am întreprins zilele acestea în cîteva cooperative unele aspecte legate, de modul cum sunt pregătite adăposturile pentru animale ,în vederea stabulaţiei. Schimb de locuinţă ... Primul popas l-am făcut la coope­rativa agricolă de producţie din Hos­­man unde, împreună cu inginerul Sergiu Psenk­ica, am vizitat secto­rul zootehnic al unităţii. Intrînd în grajdul de tineret 0—6 luni, am fost „fluturaţi" de un curent ce imita fidel vîntul. Uitîndu-ne la ferestre, am descoperit izvorul acestei adieri. De o parte şi de alta a adăpostului, o bună parte din spaţiile ferestrelor erau vitregite de stic­lă. Efectele a­­cestei stări de lucruri le-am t­jjt şi apustic: tusea litierelor patrupede exemplară ce domneşte în adăpos­turile de animale, ca şi de buna echipare a ferestrelor cu geamuri. După cum ne spunea preşedintele cooperativei, Ioan Kessler, procentul de sterilitate la vaci este relativ scăzut (20 la sută), ceea ce ne face să credem că, în anii viitori unitatea va reduce substanţial şi acest pro­cent, în condiţii mai puţin favorabile sunt depozitate furajele pentru iarnă. Şurile au dimensiuni mici, neputînd satisface necesităţile de adăpostire a întregii cantităţi de fînuri. S-a rupt un ham! Un aspect cu totul original ni l-au oferit grajdurile cooperativei agricole —­­ IWV7TQ a­u darul de a ne pune la curent cu Răspop Ana și Stib­ner Karin, tehniciene dentare la Centrul stomatologic din Sibiu, execută lucrări protetice de bună calitate Foto: Fred M­SS Negoţ cu conştiinţe îndoielnice • O prietenie — tampon § 41 de anaITIM îşi deschid punga­­ „Gură-cască“ sau complici? Am în faţă un dosar voluminos, de peste 200 de file. Poartă numărul 2520/1968 şi cuprinde un teanc nesfîr­­şit de h­irtii la a căror simplă lectură simţi trecîndu-ţi fiori pe şira spină­rii". Ne oprim la „dosarul interior". Adună între coperţile sale cartonate ploaia de fapte şi depoziţii care au alcătuit concluziile de învinuire Inculpaţi: Maria şi Ştefan Biro din Sibiu, str. tribunei nr. 3. Infracţiuni: trafic de influenţă, înşelăciune şi complicitate. Ea are antecedente pe­nale, el este la prima confruntare zguduitoare cu legea. Victime: 41 persoane. Valoarea în bani a escro­cheriei: 132 238 lei. Prima filă a dosarului mai cuprin­de, într-o enumerare strict judecă­torească, articole şi aplicări speciale ale Codului Penal. „Negoţul" Măriei Biro a început în iunie 1967 şi s-a sfîrşit exact după un an, la 28 iunie 1968, cînd a fost arestată. Cum era firesc în- tr-o astfel de afacere falimentul a venit repede şi necruţător. Cine este de fapt Maria Biro? O femeie tînără pe care venalitatea a dus-o acolo unde se află astăzi, o femeie care profitînd de ceea ce — din respect pentru cititori — numim doar naivi­tatea unora, a ajuns să creadă sin­gură în propriile-i minciuni şi să comercializeze golurile din conştiin­ţa celor care i-au căzut în plasă. Dar soţul ei? Un bărbat de 26 de ani, tot atît de venal ca şi ea, pe­reche ideală la realizarea escroche­riilor.­­Spre surprinderea noastră constatăm că a fost arestat abia la 12 septembrie. Aşteptăm de la or­ganele de miliţie o explicaţie a fap­tului şi un răspuns la întrebarea „nu cumva, datorită acestei întîr­­zieri, Ştefan Biro a reușit să distru­gă bună parte din capetele de acu­zare ridicate­­ împotriva consoartei sale?"). Cu bonul nr. 162 200 din 8 august 1968 Maria Biro era repartizată să lucreze la fabrica „Victoria" din Si­biu. După două săptămini a părăsit serviciul declarând că nu-i convine postuL Nu s-a mai angajat nicăieri. „Postul" de escroa convenea mult mai mult înclinaţiilor sale. Ştefan Biro era elev la o şcoală de maiştri. Şi-a luat mai repede şi mai cu uşu­rinţă examenul de complice la înşe­lătorie decit acela de maistru. „Di­ploma" i-o va da penitenciarul peste cîtva timp ... Să revenim însă la fapte. Cei doi aveau nevoie de un cal de bătaie şi un paravan care să inspire încredere calului. Au găsit „calul" în proble­ma schimburilor de locuinţe. Le tre­buia paravanul, omul care să inspi­re încredere. L-a găsit ea în per­soana Anei Măruntu, de la serviciul de gospodărire locativă al Consiliu­lui popular al municipiului Sibiu. S-a băgat sub pielea acestei func­ţionare, cîştigîndu-i prietenia şi (pro­babil) încrederea. Terenul era pre­gătit, urma să se arunce doar un­diţa. Momeala a prins repede căci în vara lui ’67 Ştefan Biro îl con­vinge pe colegul său de serviciu Ioan Gotschling că soţia lui are re­laţii la S.G.L. şi-i poate „aranja" cu o locuinţă nouă . .. Maria Biro face, intr-adevăr, o vizită la S.G.L. împreu­nă cu Iudith Gotschling, soţia „na­ivului". Aici „maestra" intră ca la ea acasă. La ieşire îi declară victi­mei că a lăsat cei 600 lei primiţi drept aconto funcţionarei care-i va aranja „figura". După o săptămînă mai stoarce 1 500 tot de 1a soţii 1. G. Prietena-tam£Ion era găsită, victimele erau convinse că escroaca are „re­laţii tari" şi baierele pungilor se deschid. Urmează, în serie, alţi 40 de aşa-zişi naivi, pe care abila M. Bi­ro îi plimbă prin hăţişurile imagi­naţiei sale maladive. 41 de naivi? De neglijenţi? Nu, categoric nu! Sunt, fără pic de dubiu, 41 de cetăţeni lungă a căror conştiinţă de oameni corecţi se poate pune un mare semn de întrebare, in termeni juridici se numesc şi ei infractori. Ştiind di­nainte că cele cîteva mii de lei date pe mina Măriei Biro şi soţului aces­teia sunt destinaţi să ajungă în bu­zunarul unui funcţionar al S.G.L. este egal cu complicitate la mită. Rămînem tocmai din acest motiv foarte uimiţi că sunt trecuţi pe lista victimelor şi nu pe cea a inculpa­ţilor. Depoziţiile lor, încopciate în dosarul cu concluziile de învinuire, sunt nespus de grăitoare în spriji­nul afirmaţiei noastre. Gestul lor nu se poate traduce prin naivitate, căci, aşa cum arătam ceva mai sus, el era perfect deliberat,­iar acceptarea lui reflectă un mod de gîndire foar­te bolnăvicios într-o societate ca a noastră, un gest care trebuie caute­rizat printr-o atitudine de intransi­gență și nicidecum prin etichetarea cu termenul bulevardier „fraier". Sumele încasate de cuplul de tra­ficanţi de influenţă variază între 500 şi 8 000 de lei. Se dau din naivi­tate 8 000 de lei? Spaţiul nu ne per­mite să reproducem aici numele ce­lor 41 de „naivi", deşi ar fi, desigur, foarte util. Ne vom limita la ciţiva: Marcela Todea, Calea Dumbrăvii nr 44, funcţionară la C.E.C. (!!) — 4 000 de lei; Mihai Benning, str. Semănă­toarelor nr. 21, Turnişor, angajat la Antrepozitul frigorific — 5 000 de lei; Vasile Cîlniceanu, str. Al. Odo­­bescu nr. 1, muncitor la întreprinde­rea industrială a judeţului Sibiu — 5 000 lei; Maria Criveţ, str. Măgura, 20, muncitoare la „Libertatea" — 6 000 de lei; Elisabeta Schneider, str. Constituţiei nr. 11, şefa unei agenţii C.E.C. (!!!) — 7 500 lei; Francisc Mate, str. Pielarilor nr. 22, angajat la Uzina mecanică — 8 000 de lei.... Oprim aici lista exemplelor. S-au totalizat deja 35 500 lei aruncaţi pe apa sîmbetei în perfectă cunoştinţă de cauză. Am pus alături de două din numele citate cîteva semne de exclamare. Era normal s-o facem pentru că este vorba de două lucră­toare ale C.E.C. Dacă se asvîrl cu atîta uşurinţă vreo 12 000 de lei din propriile economii, ce părere pot avea depunătorii despre munca lor? Două funcţionare care lucrează zil­­nie cu bani strînşi cu grjă, prin e­­conomii lunare, două funcţionare ca­re cunosc atît de multe lucruri des­pre circulaţia monetară ... Este stu­pefiant! Soţii Maria şi Ştefan Biro s-au dovedit foarte inventivi în găsirea (Continuare în pag a lit-a MARIUS VINTIL) Întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu condu­cerea Uniunii Compozitorilor Joi, 1­1 noiembrie, la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil s-au întîlnit cu conducerea Uniunii Compozitorilor l­a întîlnire au participat membrii Biroului Uniunii Compozitorilor, ai bi­roului organizaţiei P.C.R. a compozitorilor din Bucureşti, secretarii birou­rilor secţiilor de creaţie, precum şi ai filialelor şi cenaclurilor din ţară ale Uniunii Compozitorilor. în cadrul întilnirii au fost examinate probleme privind adunarea generală a compozitorilor, care va avea loc în zilele de 11—12 decembrie 1968. W/11 III> I . i u - ci vi prr a p«? i ■ .r. u .1 jT ' i l i t. 1. im j 1 e ' bronho-pneumonii. Tot aici, la Hos­­man, am aflat şi o altă curiozitate. După 6 luni de la naştere, viţeii sînt transferaţi în grajdurile de la Fo­­feldea, unde au drept la cazare pînă ce ating vîrsta de 12 luni, urmînd ca apoi să revină la locul naşterii. Ceea ce trebuie subliniat este prostul ser­viciu care se face viţeilor prin a­­ceastă mutare. Ca urmare a unei incompetente îngrijiri la Fofeldea, s-a ajuns la un, procent mic de ju­­ninci gestate şi la un procent mare de sterilitate, ceea ce aduce preju­dicii activităţii economice a coope­rativei. Nu este oare mai bine să se renunţe la transferarea viţeilor la Fofeldea şi să se adopte formula de creştere a viţeilor numai la Hosman? Credem că profilarea cooperativei din Hosman pe creşterea taurinelor ar fi cea mai indicată, tot aşa pre­cum sectorul ovin şi porcin ar găsi condiţii minunate de dezvoltare la Fofeldea. Cînd şurile sînt prea mici... Ajungînd la cooperativa agricolă de producţie din Marpod, am rămas plăcut impresionaţi de curăţenia ■i—r-O-w-w mari de gunoi, lipite de exteriorul grajdurilor, dădeau imaginea unei ce­tăţi de apărare. In grajd am întil­­nit-o pe îngrijitoarea Rozalia Zoltán, care se lupta eroic să transporte gu­noiul spre unica uşă rămasă neblo­cată de masivitatea ameninţătoare a gunoiului. Întrebînd-o cum s-a ajuns la această situaţie, ne-a spus că gră­mezile îşi fac stagiul la porţile graj­dului încă din vară. Totul a pornit de la un ham care, în urma uzurii, s-a rupt. Altul n-a m­ai fost adus, iar calul destinat transportului a fost luat la alte munci. Rezultatul l-am văzut. Se va încerca o justificare, legată de mo­bilizarea forţelor de muncă în cam­pania agricolă de toamnă. Întrebăm pe cei răspunzători: cite luni sunt necesare pentru a transporta gunoiul sau mai bine zis cite anotimpuri? Aceasta cu atît mai mult, cu cit n-am dori ca la viitoarea noastră vizită la Cornățel să apelăm la pluguri pentru a face drum liber intrării în graj­duri. MIHAI MITEA CONTRIBUŢIA „TRIBUNEI" SIBIENE LA UNITA­TEA SPIRITUALĂ (II) Prevederi programatice Articolul-program al publicaţiei (Către publicul român­­, nr. 1, apri­,­lie 1884) este un adevărat statut de presă al propagandei în slujba idea­lului patriotic al unificării statale, în condiţiile sociale şi naţionale în care au fost siliţi să trăiască o vreme românii din Transilvania, se cerea formulată în termeni clari, precişi, orientarea noului ziar. Aşadar, se ivise necesitatea tipăririi unui ziar care „să apere po­ziţia românilor" şi „să ţie viu senti­mentul lor de so­lidaritate". Cu a­­ceastă înaltă meni­re, a cărei istorică împlinire o va a­­duce începutul secolului următor, a­­pare la Sibiu, în ziua de sâm­bătă 14/26 aprilie 1884, cotidianul Tribuna. Grija pentru păstrarea unei unităţi de principiu se vădeşte şi în relua­rea, de foarte multe ori, a formulă­rilor programatice, comentate cu di­ferite ocazii, reuşind să imprime în conştiinţa vremii consecvenţa ace­­leeaşi orientări principale. Se speci­fică, în acelaşi articol orientativ, că Tribuna va păstra obiectivitatea ma­jorităţii („va lămuri şi va motiva do­rinţele majorităţii cetăţenilor noştri români­, în perspectiva unui angaja­ment politic naţional. Dar acest ţel de istorică îndatorire nu este vizat în limitare strictă, ci apare îmbogăţit formal prin obiective mai cuprinză­toare, de culturalizare prin tipărirea de cărţi populare, prin încurajarea literaturii române (amintim că ziarul a scos, ca adaose şi suplimente gra­tuite, Tribuna de Paşti, la 24 mar­tie 1896 şi 13 aprilie 1897, Dar de Crăciun, la 15 decembrie 1896 şi 6 ianuarie 1897, Tribuna literară, in­tre 20 februarie 1900 şi 25 decem­­brie 1902, o dată pe săptămînă). Însuşi articolul-program al noii pu­blicaţii deschide o largă perspectivă asupra năzuinţelor viitoare, al căror scop politic fundamental era au­tono­­mia Transilvaniei faţă de monarhia austro-ungară, ziarul avînd astfel convingerea că se identifică cu po­porul, printr-o lucrare răbdătoare şi tenace. Ca atitudine politică, ziarul adoptă tactica rezistenţei pasive în­­vederea strîngerii raidurilor spre momentul final al necesarei afirmări naţionale a românilor transilvăneni. Încă o dată (v. art. precedent) se cere subliniată cu tărie demnitatea și dreapta judecată a redactorilor Tribunei, care nu militau pentru a­firmarea elementului românesc arde­lean prin supunerea celorlalte ele­mente conlocuitoare. Fără a abdica că la suveranitatea principiilor isto­rice de drept ale românilor, ideolo­gia publicaţiei dovedea o largă în­ţelegere atunci cînd sublinia dreptul la liberă dezvoltare a fiecărui ele­ment etnic — român, maghiar, ger­man. Afirmarea conştiinţei naţionale a românilor arde­leni în cadrul sta­tului multinaţional habsburgic, pornea de la echitatea constatării, pe a­­ceste locuri, a „mai multor ele­mente etnic deo­sebite, cărora li se cuvine deopotrivă dreptul la dezvol­tare" (nr. 10/1884). Este adevărat că, de la autorita­tea" repede cîştigată a acestei publi­caţii, se povăţuia, deocamdată, adop­tarea tactică a rezistenţei pasive, m­ai multele enunţuri curajoase pentru a­­cele timpuri nu mai pot sta sub sem­nul unor învinuiri (care au fost de mai mulţi aduse) de „pasivism". Era poate o tactică a disimulării, nece­sară în ambianţa socială şi politică a vremii. Iată o afirmare clară, în termeni hotărîţi, a drepturilor naţio­nale: „Popor înclinat spre dezvoltare (Continuare în pag. a III-a) Tvtjj.mmsBv . In Intîmpinarea semicentenarului unru Transilvaniei cu România

Next