Tribuna Sibiului, noiembrie 1968 (Anul 1, nr. 219-244)
1968-11-22 / nr. 237
Desemnare de reprezentanţi în Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste In aceste zile, aşa cum ne este cunoscut, în întreaga ţară organizaţiile de masă, obşteşti, asociaţiile profesionale, colectivele de muncă din marile întreprinderi s-au întrunit în adunări pentru a desemna reprezentanţi în consiliile judeţene ale Frontului Unităţii Socialiste. Ieri, 21 noiembrie, Comitetul judeţean al P.C.R. a desemnat, în plen, un număr de 30 tovarăşi muncitori, ţărani cooperatori, intelectuali, activişti de partid şi de stat care să-l reprezinte în Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste a cărui constituire va avea loc astăzi, 22 noiembrie, orele 15, în sala clubului „Independenţa" Sibiu. Colectivul de muncitori ingineri şi tehnicieni de la uzina , Independenţa" din Sibiu şi-a desemnat ," o entuziastă adunare ca reprezentant în Consiliul judeţeanal Frontului Unităţii Socialiste pe Iijan Şchiau. Subliniind importanţa acestui eveniment, Nicolae Spătar, secretarul comitetului de partid, a arătat că el se înscrie în ansamblu măsurilor şi preocupărilor majore menite să asigure transpunerea în apt a sarcinilor stabilite de Congrsul al IX-lea şi de Conferinţa Naţonală a Partidului Comunist Roma. La rîndul lor, Ion Mărginean, Dorin Fulea, Toma Oroianu şi Ilie Dragoş au subliniat că frontul Unităţii Socialiste va determip intensificarea participării intregulu popor la conducerea vieţii politic şi de stat, că reprezintă o formă superioară de manifestare a voinţiei unităţii mortle,joiice a poporui nostru. Simpozion pe teme ale protecţiei muncii Ieri după-amiază, în sala clubului „7 Noiembrie“ din Sibiu, a avut loc un simpozion pe tema „Inbunătăţirea condiţiilor de muncă, o necesitate a industriei moderne“, organizat de Consiliul judeţean al sindicatelor în colaborare cu Direcţia pentru probleme de muncă şi ocrotiri sociale Sibiu. Au susţinut referate: ing. Matei Wiserner, dr. Eleonora Stavorescu, ing. Ilie Popa şi dr. Petre Dorin. După discuţii a fost proiectat un ciclu de trei filme pe aceeaşi temă. , In holul clubului participanţii la simpozion au vizionat expoziţia cu fotografii pe tema „Dispozitive de protecţia muncii aplicată în întreprinderile judeţului Sibiu". J, • • 'g-'.i i'r*' ' ■ ; ■ •* - ‘ Consfătuire Astăzi, în sala „Astra" se deschid lucrările consfătuirii, organizate de Centrul de documentare al Ministerului Economiei Forestiere, la care participă ingineri şefi, ingineri documentarişti şi specialişti din combinatele de industrializare a lemnului şi Iprofiluri din întreaga ţară Lucrările vor dura două zile, participanţii urmînd a audia referate în problemele cele mai actuale ale documentării tehnice, informaticii şi propagandei de specialitate. Consfătuirea va fi însoţită de discuţii pe marginea referatelor prezentate și proiecții de filme documentare. Cu planul pe 11 luni realizat 21 noiembrie a.c. Colectivul de muncă al Uzinelor chimico-metalurgice din Copşa Mică raportează realizarea planului producţiei globale şi marfă pe cele 11 luni ale anului. în această perioadă uzina a realizat produse peste plan în valoare de 20 milioane lei, producînd însemnate cantități de metale peste sarcina planificată. Sarcina de export a fost satisfăcută în întregime, urmînd ca pînă la finele anului să se livreze peste plan importante cantități de produse. lucrări de smirnă la linia tehnologică de confecţionare a cabinelor pentru furgoane izo-frigorifice produse de uzina „Automecanica" Mediaş , BIBLIO! LUA,,ASTRA"! ! SBIU " PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN SIBIU AL P.G.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROVIZORIU ANUL I Nr. 237 Vineri 22 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI În realizarea integrală a planului de investiţii Se impune o utilizare raţională a eforturilor Realizarea planului de producţie al întreprinderilor industriale depinde în mare măsură de asigurarea şi lărgirea bazei tehnico-materiale, prin construirea de noi obiective sau secţii, prin dezvoltarea celor existente precum şi dotarea cu noi utilaje de înaltă productivitate. în cursul acestui an s-au dat în funcţiune, în judeţul nostru, importante obiective ca: dezvoltarea capacităţii de producţie la Uzinele textile Cisnădie cu 850 tone fire lină semipieptănată şi 500 mii mp covor pluşat; dezvoltarea secţiei finisaj şi centrala termică la fabrica „7 Noiembrie", pentru capacitatea de 3,2 milioane tricotaje mătase; terminarea lucrărilor de dezvoltare a fabricii „Drapelul roşu" cu 1,6 milioane bucăţi/an tricotaje tip mătase; permanentizarea producţiei de cărămidă la fabrica „Record" cu 5 milioane bucăţi cărămizi anual; instalaţia de rafinare electrotehnică a plumbului, etapa I, la Uzinele chimico-metalurgice Copşa Mică şi altele. Afară de acestea s-au executat o serie de obiective administrativ-soigi-citurale printre care pavilionul tehnico*ad'ÎTubi.*8 117,rd "*n_ dependenţa" Sibiu, cu’ ,supra stă de 6 000 mp, laboratorul ' ‘i*' h.,miefizică de la institutul „Chimigaz"^* Mediaş, cu o suprafaţă de 1500 mp, blocurile de locuinţe din cvartalul Gheorghe Gheorghiu-Dej din Mediaş şi altele. Nu numai realizări globale, ci şi pe fiecare obiectiv în parte Pînă la 31 noiembrie planul de investiţii valoric pe anul 1968 s-a realizat în proporţie de 81,2 la sută, la total, şi 89,2 la sută construcţii montaj şi se prelimină realizarea integrală pînă la finele anului. Cu toate acestea, unele obiective sunt periclitate de a fi puse în funcţiune anul acesta, ca de exemplu: dezvoltarea uzinei „Emailul roşu" Mediaş cu o capacitate de 6 400 tone/an vase emailate; dezvoltarea şi sistematizarea întreprinderii „Flamura roşie" Sibiu cu o capacitate de 1 200 tone/an accesorii textile, instalaţie de producerea sulfatului de zinc din prafuri volatile de la Uzina chimicometalurgică Copşa Mică şi construirea atelierului de reparat autovehicule din Sibiu. .Astfel, la Uzinele chimico-metalurgice Copşa Mică, faţă de graficul de execuţie există rămîneri în urmă de două luni şi jumătate, localizate la montajul utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, determinate în special de neasigurarea a circa 70 la sută din utilajele necesare. Deşi ne aflăm (Continuare în pag. a lll-a) Ing. TRAIAN BUDE directorul Sucursalei Sibiu a Băncii de Investiţii Cadru din secţia ceramică a Muzeului municipal din Mediaş Pregătiri pentru stabulaţia şeptelului: ” animalelor în pragul iernii Schimbarea anotimpurilor, substituirea generoasei toamne cu cel de al patrulea sezon al calendarului este un fapt a cărui apropiere nu se mai cere argumentată. Covorul alb al zăpezii are farmecul lui inedit pentru făuritorii de metafore. Cînd transpunem decorul hibernal in lumea animală, semnificaţiile sunt mai bogate în conţinut. Lucrurile se cer aprofundate, conferindu-le o concreteţe palpabilă. Cadrul nou de viaţă a şeptelului, desfăşurată aproape exclusiv in interiorul adăposturilor, presupune un anumit microclimat, favorabil dezvoltării armonioase a funcţiilor vitale şi productive a animalelor. Un raid pe care l-am întreprins zilele acestea în cîteva cooperative unele aspecte legate, de modul cum sunt pregătite adăposturile pentru animale ,în vederea stabulaţiei. Schimb de locuinţă ... Primul popas l-am făcut la cooperativa agricolă de producţie din Hosman unde, împreună cu inginerul Sergiu Psenkica, am vizitat sectorul zootehnic al unităţii. Intrînd în grajdul de tineret 0—6 luni, am fost „fluturaţi" de un curent ce imita fidel vîntul. Uitîndu-ne la ferestre, am descoperit izvorul acestei adieri. De o parte şi de alta a adăpostului, o bună parte din spaţiile ferestrelor erau vitregite de sticlă. Efectele acestei stări de lucruri le-am tjjt şi apustic: tusea litierelor patrupede exemplară ce domneşte în adăposturile de animale, ca şi de buna echipare a ferestrelor cu geamuri. După cum ne spunea preşedintele cooperativei, Ioan Kessler, procentul de sterilitate la vaci este relativ scăzut (20 la sută), ceea ce ne face să credem că, în anii viitori unitatea va reduce substanţial şi acest procent, în condiţii mai puţin favorabile sunt depozitate furajele pentru iarnă. Şurile au dimensiuni mici, neputînd satisface necesităţile de adăpostire a întregii cantităţi de fînuri. S-a rupt un ham! Un aspect cu totul original ni l-au oferit grajdurile cooperativei agricole — IWV7TQ au darul de a ne pune la curent cu Răspop Ana și Stibner Karin, tehniciene dentare la Centrul stomatologic din Sibiu, execută lucrări protetice de bună calitate Foto: Fred MSS Negoţ cu conştiinţe îndoielnice • O prietenie — tampon § 41 de anaITIM îşi deschid punga „Gură-cască“ sau complici? Am în faţă un dosar voluminos, de peste 200 de file. Poartă numărul 2520/1968 şi cuprinde un teanc nesfîrşit de hirtii la a căror simplă lectură simţi trecîndu-ţi fiori pe şira spinării". Ne oprim la „dosarul interior". Adună între coperţile sale cartonate ploaia de fapte şi depoziţii care au alcătuit concluziile de învinuire Inculpaţi: Maria şi Ştefan Biro din Sibiu, str. tribunei nr. 3. Infracţiuni: trafic de influenţă, înşelăciune şi complicitate. Ea are antecedente penale, el este la prima confruntare zguduitoare cu legea. Victime: 41 persoane. Valoarea în bani a escrocheriei: 132 238 lei. Prima filă a dosarului mai cuprinde, într-o enumerare strict judecătorească, articole şi aplicări speciale ale Codului Penal. „Negoţul" Măriei Biro a început în iunie 1967 şi s-a sfîrşit exact după un an, la 28 iunie 1968, cînd a fost arestată. Cum era firesc în- tr-o astfel de afacere falimentul a venit repede şi necruţător. Cine este de fapt Maria Biro? O femeie tînără pe care venalitatea a dus-o acolo unde se află astăzi, o femeie care profitînd de ceea ce — din respect pentru cititori — numim doar naivitatea unora, a ajuns să creadă singură în propriile-i minciuni şi să comercializeze golurile din conştiinţa celor care i-au căzut în plasă. Dar soţul ei? Un bărbat de 26 de ani, tot atît de venal ca şi ea, pereche ideală la realizarea escrocheriilor.Spre surprinderea noastră constatăm că a fost arestat abia la 12 septembrie. Aşteptăm de la organele de miliţie o explicaţie a faptului şi un răspuns la întrebarea „nu cumva, datorită acestei întîrzieri, Ştefan Biro a reușit să distrugă bună parte din capetele de acuzare ridicate împotriva consoartei sale?"). Cu bonul nr. 162 200 din 8 august 1968 Maria Biro era repartizată să lucreze la fabrica „Victoria" din Sibiu. După două săptămini a părăsit serviciul declarând că nu-i convine postuL Nu s-a mai angajat nicăieri. „Postul" de escroa convenea mult mai mult înclinaţiilor sale. Ştefan Biro era elev la o şcoală de maiştri. Şi-a luat mai repede şi mai cu uşurinţă examenul de complice la înşelătorie decit acela de maistru. „Diploma" i-o va da penitenciarul peste cîtva timp ... Să revenim însă la fapte. Cei doi aveau nevoie de un cal de bătaie şi un paravan care să inspire încredere calului. Au găsit „calul" în problema schimburilor de locuinţe. Le trebuia paravanul, omul care să inspire încredere. L-a găsit ea în persoana Anei Măruntu, de la serviciul de gospodărire locativă al Consiliului popular al municipiului Sibiu. S-a băgat sub pielea acestei funcţionare, cîştigîndu-i prietenia şi (probabil) încrederea. Terenul era pregătit, urma să se arunce doar undiţa. Momeala a prins repede căci în vara lui ’67 Ştefan Biro îl convinge pe colegul său de serviciu Ioan Gotschling că soţia lui are relaţii la S.G.L. şi-i poate „aranja" cu o locuinţă nouă . .. Maria Biro face, intr-adevăr, o vizită la S.G.L. împreună cu Iudith Gotschling, soţia „naivului". Aici „maestra" intră ca la ea acasă. La ieşire îi declară victimei că a lăsat cei 600 lei primiţi drept aconto funcţionarei care-i va aranja „figura". După o săptămînă mai stoarce 1 500 tot de 1a soţii 1. G. Prietena-tam£Ion era găsită, victimele erau convinse că escroaca are „relaţii tari" şi baierele pungilor se deschid. Urmează, în serie, alţi 40 de aşa-zişi naivi, pe care abila M. Biro îi plimbă prin hăţişurile imaginaţiei sale maladive. 41 de naivi? De neglijenţi? Nu, categoric nu! Sunt, fără pic de dubiu, 41 de cetăţeni lungă a căror conştiinţă de oameni corecţi se poate pune un mare semn de întrebare, in termeni juridici se numesc şi ei infractori. Ştiind dinainte că cele cîteva mii de lei date pe mina Măriei Biro şi soţului acesteia sunt destinaţi să ajungă în buzunarul unui funcţionar al S.G.L. este egal cu complicitate la mită. Rămînem tocmai din acest motiv foarte uimiţi că sunt trecuţi pe lista victimelor şi nu pe cea a inculpaţilor. Depoziţiile lor, încopciate în dosarul cu concluziile de învinuire, sunt nespus de grăitoare în sprijinul afirmaţiei noastre. Gestul lor nu se poate traduce prin naivitate, căci, aşa cum arătam ceva mai sus, el era perfect deliberat,iar acceptarea lui reflectă un mod de gîndire foarte bolnăvicios într-o societate ca a noastră, un gest care trebuie cauterizat printr-o atitudine de intransigență și nicidecum prin etichetarea cu termenul bulevardier „fraier". Sumele încasate de cuplul de traficanţi de influenţă variază între 500 şi 8 000 de lei. Se dau din naivitate 8 000 de lei? Spaţiul nu ne permite să reproducem aici numele celor 41 de „naivi", deşi ar fi, desigur, foarte util. Ne vom limita la ciţiva: Marcela Todea, Calea Dumbrăvii nr 44, funcţionară la C.E.C. (!!) — 4 000 de lei; Mihai Benning, str. Semănătoarelor nr. 21, Turnişor, angajat la Antrepozitul frigorific — 5 000 de lei; Vasile Cîlniceanu, str. Al. Odobescu nr. 1, muncitor la întreprinderea industrială a judeţului Sibiu — 5 000 lei; Maria Criveţ, str. Măgura, 20, muncitoare la „Libertatea" — 6 000 de lei; Elisabeta Schneider, str. Constituţiei nr. 11, şefa unei agenţii C.E.C. (!!!) — 7 500 lei; Francisc Mate, str. Pielarilor nr. 22, angajat la Uzina mecanică — 8 000 de lei.... Oprim aici lista exemplelor. S-au totalizat deja 35 500 lei aruncaţi pe apa sîmbetei în perfectă cunoştinţă de cauză. Am pus alături de două din numele citate cîteva semne de exclamare. Era normal s-o facem pentru că este vorba de două lucrătoare ale C.E.C. Dacă se asvîrl cu atîta uşurinţă vreo 12 000 de lei din propriile economii, ce părere pot avea depunătorii despre munca lor? Două funcţionare care lucrează zilnie cu bani strînşi cu grjă, prin economii lunare, două funcţionare care cunosc atît de multe lucruri despre circulaţia monetară ... Este stupefiant! Soţii Maria şi Ştefan Biro s-au dovedit foarte inventivi în găsirea (Continuare în pag a lit-a MARIUS VINTIL) Întîlnirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu conducerea Uniunii Compozitorilor Joi, 11 noiembrie, la Comitetul Central al Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Paul Niculescu-Mizil s-au întîlnit cu conducerea Uniunii Compozitorilor la întîlnire au participat membrii Biroului Uniunii Compozitorilor, ai biroului organizaţiei P.C.R. a compozitorilor din Bucureşti, secretarii birourilor secţiilor de creaţie, precum şi ai filialelor şi cenaclurilor din ţară ale Uniunii Compozitorilor. în cadrul întilnirii au fost examinate probleme privind adunarea generală a compozitorilor, care va avea loc în zilele de 11—12 decembrie 1968. W/11 III> I . i u - ci vi prr a p«? i ■ .r. u .1 jT ' i l i t. 1. im j 1 e ' bronho-pneumonii. Tot aici, la Hosman, am aflat şi o altă curiozitate. După 6 luni de la naştere, viţeii sînt transferaţi în grajdurile de la Fofeldea, unde au drept la cazare pînă ce ating vîrsta de 12 luni, urmînd ca apoi să revină la locul naşterii. Ceea ce trebuie subliniat este prostul serviciu care se face viţeilor prin această mutare. Ca urmare a unei incompetente îngrijiri la Fofeldea, s-a ajuns la un, procent mic de juninci gestate şi la un procent mare de sterilitate, ceea ce aduce prejudicii activităţii economice a cooperativei. Nu este oare mai bine să se renunţe la transferarea viţeilor la Fofeldea şi să se adopte formula de creştere a viţeilor numai la Hosman? Credem că profilarea cooperativei din Hosman pe creşterea taurinelor ar fi cea mai indicată, tot aşa precum sectorul ovin şi porcin ar găsi condiţii minunate de dezvoltare la Fofeldea. Cînd şurile sînt prea mici... Ajungînd la cooperativa agricolă de producţie din Marpod, am rămas plăcut impresionaţi de curăţenia ■i—r-O-w-w mari de gunoi, lipite de exteriorul grajdurilor, dădeau imaginea unei cetăţi de apărare. In grajd am întilnit-o pe îngrijitoarea Rozalia Zoltán, care se lupta eroic să transporte gunoiul spre unica uşă rămasă neblocată de masivitatea ameninţătoare a gunoiului. Întrebînd-o cum s-a ajuns la această situaţie, ne-a spus că grămezile îşi fac stagiul la porţile grajdului încă din vară. Totul a pornit de la un ham care, în urma uzurii, s-a rupt. Altul n-a mai fost adus, iar calul destinat transportului a fost luat la alte munci. Rezultatul l-am văzut. Se va încerca o justificare, legată de mobilizarea forţelor de muncă în campania agricolă de toamnă. Întrebăm pe cei răspunzători: cite luni sunt necesare pentru a transporta gunoiul sau mai bine zis cite anotimpuri? Aceasta cu atît mai mult, cu cit n-am dori ca la viitoarea noastră vizită la Cornățel să apelăm la pluguri pentru a face drum liber intrării în grajduri. MIHAI MITEA CONTRIBUŢIA „TRIBUNEI" SIBIENE LA UNITATEA SPIRITUALĂ (II) Prevederi programatice Articolul-program al publicaţiei (Către publicul român, nr. 1, apri,lie 1884) este un adevărat statut de presă al propagandei în slujba idealului patriotic al unificării statale, în condiţiile sociale şi naţionale în care au fost siliţi să trăiască o vreme românii din Transilvania, se cerea formulată în termeni clari, precişi, orientarea noului ziar. Aşadar, se ivise necesitatea tipăririi unui ziar care „să apere poziţia românilor" şi „să ţie viu sentimentul lor de solidaritate". Cu această înaltă menire, a cărei istorică împlinire o va aduce începutul secolului următor, apare la Sibiu, în ziua de sâmbătă 14/26 aprilie 1884, cotidianul Tribuna. Grija pentru păstrarea unei unităţi de principiu se vădeşte şi în reluarea, de foarte multe ori, a formulărilor programatice, comentate cu diferite ocazii, reuşind să imprime în conştiinţa vremii consecvenţa aceleeaşi orientări principale. Se specifică, în acelaşi articol orientativ, că Tribuna va păstra obiectivitatea majorităţii („va lămuri şi va motiva dorinţele majorităţii cetăţenilor noştri români, în perspectiva unui angajament politic naţional. Dar acest ţel de istorică îndatorire nu este vizat în limitare strictă, ci apare îmbogăţit formal prin obiective mai cuprinzătoare, de culturalizare prin tipărirea de cărţi populare, prin încurajarea literaturii române (amintim că ziarul a scos, ca adaose şi suplimente gratuite, Tribuna de Paşti, la 24 martie 1896 şi 13 aprilie 1897, Dar de Crăciun, la 15 decembrie 1896 şi 6 ianuarie 1897, Tribuna literară, intre 20 februarie 1900 şi 25 decembrie 1902, o dată pe săptămînă). Însuşi articolul-program al noii publicaţii deschide o largă perspectivă asupra năzuinţelor viitoare, al căror scop politic fundamental era autonomia Transilvaniei faţă de monarhia austro-ungară, ziarul avînd astfel convingerea că se identifică cu poporul, printr-o lucrare răbdătoare şi tenace. Ca atitudine politică, ziarul adoptă tactica rezistenţei pasive învederea strîngerii raidurilor spre momentul final al necesarei afirmări naţionale a românilor transilvăneni. Încă o dată (v. art. precedent) se cere subliniată cu tărie demnitatea și dreapta judecată a redactorilor Tribunei, care nu militau pentru afirmarea elementului românesc ardelean prin supunerea celorlalte elemente conlocuitoare. Fără a abdica că la suveranitatea principiilor istorice de drept ale românilor, ideologia publicaţiei dovedea o largă înţelegere atunci cînd sublinia dreptul la liberă dezvoltare a fiecărui element etnic — român, maghiar, german. Afirmarea conştiinţei naţionale a românilor ardeleni în cadrul statului multinaţional habsburgic, pornea de la echitatea constatării, pe aceste locuri, a „mai multor elemente etnic deosebite, cărora li se cuvine deopotrivă dreptul la dezvoltare" (nr. 10/1884). Este adevărat că, de la autoritatea" repede cîştigată a acestei publicaţii, se povăţuia, deocamdată, adoptarea tactică a rezistenţei pasive, mai multele enunţuri curajoase pentru acele timpuri nu mai pot sta sub semnul unor învinuiri (care au fost de mai mulţi aduse) de „pasivism". Era poate o tactică a disimulării, necesară în ambianţa socială şi politică a vremii. Iată o afirmare clară, în termeni hotărîţi, a drepturilor naţionale: „Popor înclinat spre dezvoltare (Continuare în pag. a III-a) Tvtjj.mmsBv . In Intîmpinarea semicentenarului unru Transilvaniei cu România