Tribuna Sibiului, decembrie 1968 (Anul 1, nr. 245-271)
1968-12-03 / nr. 246
PROLETARI DIM TOATE ŢARUE, UNIŢI VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P. C. R.» AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU I BIBLIOTECA,,ASTRA" 9 SIBIU Conferinţa municipală de partid Mediaş Spre o mai bună cuprindere şi rezolvare a sarcinilor viitoare Impetuoasa dezvoltare economică şi social-culturală a aşezării de pe Tîrnava, care şi-a sărbătorit nu de mult 700 ani de existenţă, a fost încărcătura valorică emoţională ce a străbătut întreaga desfăşurare a Conferinţei municipale de partid Mediaş. Vorbitorii s-au referit la paşii lor, al tovarăşilor lor pe drumul unor succese remarcabile, la munca politică desfăşurată de organele şi organizaţiile de partid în sprijinul tuturor iniţiativelor care au punctat perioada ce s-a scurs de la constituirea Comitetului municipal de partid, au adus în dezbatere şi acele rezerve care, valorificate, vor putea constitui suportul unor creşteri viitoare. Darea de seamă prezentată conferinţei a întreprins o analiză competentă a realizărilor obţinute de colectivele de muncă din întreprinderile şi instituţiile medieşene, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid. Plecînd de la complexitatea sarcinilor economice şi social-culturale cărora organul de partid trebuia să se găsească cea mai deplină rezolvare, analiza a reliefat o seamă de succese de remarcabilă pondere în economia judeţului Sibiu. Astfel, pe 10 luni ale acestui an, sarcinile privind producţia globală au fost depăşite cu 28,6 milioane lei, iar cele privind producţia marfă cu 31,5 milioane. Productivitatea muncii a sporit cu 8,6 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De remarcat că 79,8 la sută din sporul producţiei industriale s-a realizat pe seama creşterii productivităţii muncii. Sunt create condiţiile pentru realizarea şi depăşirea sarcinilor de plan pe anul în curs la toţi indicatorii şi in toate unităţile municipiului. Prin organizarea mai bună a producţiei şi a muncii, prin antrenarea maselor de salariaţi în întrecerea socialistă, colectivele de muncitori, ingineri şi tehnicieni din întreprinderile municipiului au realizat, de asemenea, un volum de economii peste plan în valoare de 20,5 milioane Iei şi 20,9 milioane lei beneficii. Privind cu deplină răspundere Indicaţiile conducerii de partid, referitoare la necesitatea sporirii sarcinilor pentru export, colectivele de muncă, sub conducerea organizaţiilor de partid, s-au angajat la o suplimentare a planului pe 1968 cu peste 20 milioane lei. S-au pus în valoare alte rezerve în această direcţie, concretizate pe 10 luni în alte 20 milioane lei suplimentări faţă de angajamente. Au fost evidenţiate în acest sens eforturile colectivelor de la uzinele „Tîrnava", „Vitrometan", „Salconserv". întreprinderile municipiului au depus reale eforturi şi în direcţia rentabilizării produselor, a îmbunătăţirii calităţii lor. In cuvîntul său, tovarăşul Grigore Popa, secretar al Comitetului municipal, apreciind succesele economice obţinute, a arătat că prevederile anului 1969 se înscriu în aceeaşi linie ascendentă, producţia globală urmind a depăşi cu 260 milioane prevederile iniţiale. Darea de seamă şi unii vorbitori au scos în evidenţă şi anumite laturi deficitare ale activităţii economice, ale organizării ştiinţifice a producţieişi a muncii, ale activităţii desfăşurate . • de organizaţiile de partid. (Continuare în pag. a Ill-a) Biroul Comitetului municipal de partid Mediaş Membrii: Bîrsan Mihai, Florea Ioan, Reszek Ferencz, Lucaci Vasile, Lup Nicolae, Miclea Ionel, Moldovan Teodor, Popa Grigore, Perime Costică, Setz Martin Johann, Stănilă Eleonora Letiția. Membrii supleanți: Comnacu Elisabeta, Ferenț Mircea, HermanWilhelm, Tatu Aurelia. Secretariatul Comitetului municipal de partid Costică Perime — prim-secretar Grigore Popa — secretar Mihai Bîrsan — secretar Martin Johann Setz — secretar Președinte al comisiei de revizie Vasile Neagu. TELEGRAMA--------------------------------------------------Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu Exprimind adeziunea tuturor comuniştilor medieşeni, a tuturor oamenilor muncii români, germani, maghiari şi de alte naţionaltăţi la politica partidului, Conferinţa organizaţiei municipale Mediaş transmite Comitetului Central al Partidului Comunist Român recunoştinţa fierbinte a tuturor celor care trăiesc şi muncesc pe aceste vechi meleaguri pentru Înţelepciunea, fermitatea şi înalta responsabilitate cu care conduce destinele naţiunii noastre pe drumul construcţiei socialismului. Avînd în centrul dezbaterilor activitatea comuniştilor privind traducerea în viaţă a sarcinilor izvorîte din hotăririle Congresului al IX-lea şi ale Conferinţei Naţionale a partidului, precum şi din alte documente de partid şi de stat, raportăm cu satisfacţie conducerii partidului că măsurile referitoare la ridicarea continuă a nivelului muncii de partid, dezvoltarea economică şi social-culturală a municipiului Mediaş se îndeplinesc cu succes. Planul producţiei industriale globale a fost depăşit pe primele 10 luni ale anului cu 28,6 milioane Iei, iar productivitatea muncii a crescut cu 8,6 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. în acest fel s-au nkfînnf ltAxnfî/iîî îM tnl/»-»rn /tn OH O mîlinnnn Ini W tlUUl WVUbllVK IU TU1WU1V «v «v,v auxtvuuu »V — Totodată, raportăm că ne vom realiza în întregime angajamentele privind obiectivele de investiţii, care s-au realizat pînă în prezent în proporţie de 88,9 la sută din total şi 96,3 la sută la construcţii şi montaj. Importante rezultate au fost obţinute şi în îndeplinirea sarcinilor din domeniul cercetării ştiinţifice, în promovarea ştiinţei şi tehnicii înaintate, în activitatea şcolilor de toate gradele, precum şi în întreaga viaţă spirituală a Mediaşului, lucrările conferinţei au reliefat creşterea rolului conducător al organizaţiei municipale de partid, îmbunătăţirea stilului şi metodelor de muncă. Despre forţa organizaţiei noastre vorbeşte faptul că fiecare al patrulea cetăţean major al municipiului este membru al Partidului Comunist Român. Cunoscind nivelul sporit al sarcinilor de producţie din anii viitori, asigurăm conducerea partidului că vom crea condiţii pentru realizarea fiecărui indicator de plan, vom mobiliza membrii de partid, pe toţi oamenii muncii pentru a contribui cu şi mai mult entuziasm la îndeplinirea exemplară a planului în cel de-al patrulea şi al cincilea an al cincinalului. Participînd la înfăptuirea politicii marxist-leniniste a partidului, suntem martori la înflorirea patriei, la creşterea prestigiului partidului şi statului nostru pe plan mondial. Comuniştii din Mediaş, toţi oamenii muncii români, germani, maghiari, înfrăţiţi in muncă şi în luptă comună pentru înflorirea continuă a acestor frumoase locuri, strîngîndu-ne şi mai mult rîndurile în jurul partidului, vom depune toate eforturile pentru întărirea şi consolidarea acestor legături la temperatura luptelor comune de veacuri pentru înflorirea scumpei noastre patrii. Republica Socialistă România. Conferinţa organizaţiei de partid din municipiul Mediaş asigură conducerea de partid şi de stat, pe dumneavoastră personal tovarăşe Nicolae Ceauşescu, de adeziunea fierbinte a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii care trăiesc pe aceste meleaguri la principiile politicii externe ale partidului nostru acordînd o Înaltă preţuire responsabilităţii şi fermităţii cu care sunt traduse în viaţă aceste principii. CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI MUNICIPALE DE PARTID MEDIAŞ Atelierul de croit al secţiei marochinărie de la fabrica „13 Decembrie* Sibiu ANUL Nr. 246 Marti 4 PAGINI 3 DECEMBRIE 1968 30 BANI Verificarea parametrilor tehnici: stabilirea rezistenţei la rupere şi alungire a ţesăturilor cu ajutorul dinamometrului VA INFORMĂM DESPRE Manifestări dedicate zilei de 1 Decembrie In faţa unui numeros auditoriu, compus din elevii şi ostaşii Şcolii superioare de ofiţeri „Nicolae Bălcescu" din Sibiu a vorbit despre importanţa actului Unirii Transilvaniei cu România colonelul în rezervă Ioan Bergea. Vorbitorul a evocat momente din lupta poporului pentru unire, despre Marea Adunare din Decembrie 1918 de la Alba Iulia, care a participat cu cincizeci de an în urmă. După expunere, formații artistice ale Casei Armatei au prezentat un program dedicat evenimentului. Festivalul filmului pentru sate Manifestare intrată în tradiţia vieţii noastre artistice, festivalul constitui un important factor al ridicării nivelului cultural al spectatorilor din mediu rural. Actuala ediţie va cuprinde toate unităţile cinematografice din judeţu nostru şi se va desfăşura în două etape: prima. Intre 1—31 decembrie a.c. , va cuprinde 66 unităţi aparţinătoare punctelor cinematografice Mediaş , Agnita, iar a doua, între 5 ianuarie — 2 februarie 1969 şi va cuprinde 43 unităţi din punctul cinematografic Sibiu. Pregătiri la I.B.C. „Păltiniş“ Amfitrioană a staţiunilor balneo-climaterice şi a cabanelor turistice, întreprinderea I.B.C. Păltiniş este pregătită pentru primirea oaspeţilor. „în cursul acestei luni — ne informează tov. Ioan Mărgineanu, directorul I.B.C. Păltiniş Sibiu — vor fi sporite capacităţile de cazare şi alimentare ale staţiunilor şi cabanelor noastre pentru a face faţă tuturor solicitărilor. La Crinţ se va da în folosinţă o sală de mese ce se amenajează în stil rustic, local cu peste o sută de locuri; la Păltiniş vom pune la dispoziţia oaspeţilor o sală pentru vizionarea programelor de televiziune, trei săli pentru jocuri de club, o vilă cu 20 locuri de cazare categoria 1 şi două instalaţii de tereschiuri pentru transportul schiorilor în amonte la Şanta, (care are un mare număr de solicitanţi). Se vor da, de asemenea în folosinţă două cabane turistice cu cîte 16 locuri fiecare, în staţiunea Păltiniş sunt pregătite săniuţe pentru turişti şi se vor organiza plimbări colective cu săniuţe trase de cai. Va fi organizată tradiţionala noapte de revelion la Păltiniş, la Negoiul, Casa turiştilor, Fîntînele, Valea Sadului, Mercurea Sibiului, Oltul Berbecului, Surul şi Poiana Neamţului. Staţiunea Ocna Sibiulu Cabanele Arpaş, Vilea Aurie, prin Valea Oltului şi Trecătoarea cerbilor, a pregătit şi ele surpize specifice aceste sărbători, în perioada vacanţei de iarnă a şcolor generale şi licelor, la Păltiniş ,v funcţiona o tabăr pentru 400 de elev iar în luna februar 1969, o tabără pentru vacanţa studenţilor. în tot timpul sezonului de iarnă vor avea loc, săptămîna serate dansante şi locuri pentru turiştii" oamenii muncii afla la cabane în contdliu de odihnă". D. Consfătuire pe teme de spor Sibiul a găzduit în aceste zile consfătuirea pe ţară a antrenorilor - sărituri în apă. Programul a fost compus din referate şi comunică, privind activitatea de selecţionare şi perfecţionare a sportivilor de performanţă. Lectoratul s-a desfăşurat la sediul C.J.E.F.S. Sibiu, iar actvitatea practică la bazinul acoperit al băii populare. BIBLIOTECARUL COMUNAL-FACTOR CULTURAL DINAMIC TgfrjftpSfflirea, structurii administrativ-teritoriale a ţării, potrivit cerinţelor actualei etape de desăvîrşire a construcţiei socialiste, a creat necesitatea unei înnoiri şi în domeniul cultural, concretizată printr-o reorganizare a întregului sistem al aşezămintelor culturale, deci şi a unei adaptări corespunzătoare în reţeaua de biblioteci din mediul rural. In condiţiile actualei împărţiri teritoriale, bibliotecile publice rtrmasă funcţionează la centru de comună, avînd o rază de activitate mult mai extinsă decit înainte, noi dimensiuni, noi perspective. In lumina noilor împrejurări bibliotecile comunale, ca instituţii culturale de bază, este firesc să-şi facă simţită prezenţa, înscriindu-se ca participante active la viaţa satului nou. Ansamblul activităţii bibliotecii se desfăşoară sub conducerea şi prin munca efectivă, directă, a bibliotecarului comunal. El este depozitarul, gestionarul şi responsabilul unic al bibiegului fiind de cărţi şi rnviste din bibliotecă. Este omul cu pregătire profesională care ştie să organizeze acest fond în mod ştiinţific, astfel Incit să poată sta la dispoziţia cititorilor şi să poată fi utilizat de ei, cu maximă operativitate. Pornind de la faptul că biblioteca are în principal menirea de a populariza cartea în rîndul maselor, bibliotecarului comunal îi revin o serie de sarcini legate de specificul muncii lui. Ca activist cultural trebuie să-şi aducă aportul cu toată dăruirea nu numai ca participant, dar şi ca stimulator permanent altuturor acţiunilor care slujesc noului, progresului în viaţa satului. Ca om de specialitate este chemat să-şi îndeplinească obligaţiile în mod conştiincios şi cu toată seriozitatea. Munca lui trebuie să îmbrace toate aspectele muncii bibliotecare. Pentru o bună desfăşurare a activităţii sale, bibliotecarul trebuie să se orienteze spre o muncă susţinută, ştiinţific organizată şi fundamentată pe specificul şi cerinţele diferenţiate ale satului contemporan. Printresarcinile de prim ordin, ce se desprind din însuşi specificul activităţii bibliotecarului, se numără: judicioasa planificare a muncii ce trebuie să se desfăşoare pe baza programului zilnic de 8 ore. *38011 de organele competente, program ce se impune a fi respectat și folosit cu chibzuinţă, destinat în întregime muncii de bibliotecă. Din timpul de 8 ore afectat bibliotecii, el își va rezerva un anumit număr de ore (2—3) pentru lucrările tehnice de bibliotecă, organizarea fondului şi cataloagelor, aranjarea în raft a cărţilor răvăşite de cititori, mici reparaţii la cărţi, diferite lucrări de evidenţă şi statistică, studiul individual etc. Sub nici un motiv bibliotecarul nu are voie să lipsească de la program şi nici să se ocupe în timpul de lucru cu alte treburi, decit cu cele legate direct de bibliotecă. In atenţia permanentă a bibliotecarului comunal trebuie să stea atragerea la lectură a cititorilor din toate categoriile, punînd accent pe tineret şi pe populaţia activă ocupată în producţie. Acest obiectiv important îl poate realiza făcînd un studiu amănunţit cu ajutorul căruia să ajungă la cunoaşterea tuturor factorilor determinanţi ai lecturii, în funcţie de carte, dar şi de cititor. Intensitatea, varietatea sau ritmicitatea lecturii nu pot fi ridicate intr-o bibliotecă fără acest studiu. Un loc important in cadrul atribuţiilor sale, in vederea consolidar. şi dezvoltării gustului de lectură, bine să-l ocupe munca de informar şi îndrumare în mod individual , competent a fiecărui cititor în part« In realizarea cu succes a sarcinilor ce-i revin, bibliotecarul cormal nu poate lucra izolat, ci si biblioteca de care răspunde fac part dintr-un angrenaj local cu sertoar individualizate, dar interdependent. Caracterul colectiv al muncii est impus de colaborarea necesară c ceilalţi specialişti şi intelectuali din sat. Lucrindu-se astfel se evită pe ralelismele, se creează o mai mai aderenţă la realitatea locală şi, desigur, se măreşte eficienta fiecare activităţi din sat. Cunoştinţele şi experienţa unui colectiv dau nu numai amplitudine, dar şi calitate deosebită oricărei munci. Un singur ori oricîtă pregătire ar avea şi oricît dăruire ar depune, e cu neputinţ să cuprindă realitatea socială local în ansamblul ei. Or, bibliotecari este absolut necesar să aibă o asemenea, perspectivă în ceea c priveşte relaţiile cu cititorii. Cum aşa el va putea răspunde sarcinilor ce-i stau în faţă şi v reuşi să-şi organizeze In mod ştiintific şi raţional munca, situîndu-se înălţimea chemării lui, la înălţime exigenţelor actuale. In acest fel înţeleg să lucrez bibliotecarele comunale din: Cristian Avrig, Poplaca, Sălişte etc. care, depunînd interes şi pasiune în aruncau reuşit să obţină ani de-a rîndi cele mai frumoase rezultate. Nucelaşi lucru se poate spune despr bibliotecarele din: Şura Mică, Micăsasa, Axente Sever, Alămor şi altele. In aceste localităţi bibliotecar nu au reuşit să fructifice în întregime timpul afectat muncii de bibliotecă. Drept consecinţă activitate este foarte redusă iar indicele d lectură foarte scăzut, ceea ce fac ca prestigiul profesional al salariaţilor respectivi să aibă de suferit Situaţia aceasta rezultă din constatările făcute la faţa locului de către o brigadă de analiză şi contra care a vizitat recent cîteva biblioteci din satele judeţului nostru. Recomandările de mai sus pledează pentru un plus de conştiinciozitate, de pregătire profesională şi de pasiune printre bibliotecarii comunali. Exemplul celor fruntași este insă cea mai puternică recomandare. MIHAI RUSU Biblioteca .Astra" Legămînt solemn sub faldurile tricolorului Duminică, 1 decembrie. Zi în care întregul nostru popor cu inimile pline de mindere, a sărbătorit semicentenarul actului Unirii Transilvaniei cu România. Zi care pentru cei mai tineri ostași ai celui mai tînăr contigent al patriei noastre socialiste , pe care-1 trăiesc cu toată fiinţa lor, depunerea Jurămîntului militar. Ora 8,30. Pe platoul betonat al Şcolii militare de ofiţeri activi „Nicolae Bălcescu“ din Sibiu, într-o aliniere perfectă, elevii şcolii şi militarii în termen aşteaptă începerea solemnităţii. In tribună iau loc tovarăşii Nicolae Gavrilescu, prim-secretar al Comitetului judeţean Sibiu al P.G.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Constantin Buzdughină, primvicepreşedinte al Consiliului popular municipal Sibiu, colonel DimitrieAtanasiu de la Direcţia învăţămînt militar din cadrul Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, general maior Spirea Stănescu, ofiţeri. *... Aşa cum este scris în Constituţia Republicii Socialiste România — legea fundamentală a ţării — serviciul militar în forţele armate constituie o îndatorire de onoare, apărarea patriei fiind datoria sfîntă a fiecărui cetăţean" — se arată într-un pasaj al cuvîntării rostite de comandantul şcolii, cu prilejul festivităţii depunerii jurămîntului militar. „Această înaltă cerinţă patriotică insuflă tinerilor din armată elan şi hotărîre în munca ce o depun pentru temeinica lor pregătire militară şi politică..." Rind pe rînd, cu ochii ţintă la faldurile tricolorului, cu mîinile strînse pe arme, cu voci puternice, hotărîte, tinerii ostaşi se leagă să vegheze şi să apere, chiar cu preţul vieţii, cuceririle poporului muncitor. „Eu, cetăţean al Republicii Socialiste România, intrind în rîndurile forţelor armate, jur să fiu devotat poporului muncitor, patriei mele şi conducerii de stat a Republicii Socialiste România... Jur să urăsc din adincul fiinţei mele pe toţi duşmanii patriei şi ai poporului... Mă rog să îndeplinesc întocmai jurămintul meu, pentru libertatea şi fericirea patriei şi a poporului muncitor..." Jurmămîntul militar, asemeni unei flăcări vii şi pătrunzătoare, a trecut ca o ştafetă de la ostaş la ostaş, de la inimă la inimă, făcind să tresalte piepturile tinere ale elevilor din anul I şi militarilor din ciclul I. E jurămintul în faţa drapelului tricolor, momentul de mare solemnitate, flacăra şi lumina marelui legămînt, al legămîntului care simbolizează onoarea, vitejia, demnitatea şi gloria străbună, flacăra care a însufleţit pe vitejii ostaşi români de-a lungul zbuciumatei noastre istorii. „... Jur să fiu gata oricînd să lupt pentru apărarea patriei mele.. .* este pentru fiecare ostaş» ce depune jurâmîntul în faţa faldurilor desfăşurate ale tricolorului momentul de mare solemnitate cînd îşi ia un angajament sacru, cînd îşi face legămîntul pe viaţă faţă de patrie şi popor, în încheierea solemnităţii, în ritmul marşului fanfarei militare, cel pentru care ziua de 1 decembrie 1968 a constituit legămîntul sacru de apărare a cuceririlor poporului nostru muncitor — cu privirile aţintite spre drapelul patriei — defilează într-o perfectă aliniere, într-o revărsare de tinereţe şi bărbăţie, într-o ţinută din care se desprinde hotărîrea de neclintit de a sluji cu sfinţenie patria — Republica Socialistă România. Tot duminică a avut loc depunerea Jurămîntului militar de către elevii şi tinerii ostaşi din ciclul I al Şcolii militare de maiştrii şi subofiţeri din Sibiu. GH. SASU O seară de proiectîi In acţiunile sale de răspîndire a cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, casa de cultură dinrisnădie foloseşte forme diverse. Una dintre acestea, care se bucură de o apreciere deosebită din partea publicului, sînt proiecţiile. De curînd, dr. G. Hodorogea şi maistrul M. Kapp din localitate au oferit cîteva seturi de diapozitive color. Un public Interesat şi îndrăgostit de frumos, de peisajul românesc, de turism, a urmărit cu o vădită atenţie suita de imagini înlănţuite Intr-o conferinţă intitulată „De la munte la mare". Imaginile au fost culese din munţii Cibinului, Lotrului, Făgăraşului şi Parîngului, iar litoralul românesc a fost redat prin imagini din Histria, Constanţa, Eforii, Mangalia. Proiecţiile au constituit o adevărată lecţie de geografie turistică, o investigaţie in peisajul românesc, In Istorie și în viața contemporană.