Tribuna Sibiului, ianuarie 1969 (Anul 2, nr. 272-296)

1969-01-16 / nr. 283

Tovarăşul RICHARD WINTER propus candidat pentru Marea Adunare Naţională în circumscrip­ţia electorală nr. 8 Copşa Mică Copşa Mică, înainte de ora 17. Spre marea sală a clubului muncito­resc de la uzinele „Carbosin" se în­dreptau sute de oameni, bărbaţi şi femei, muncitori, tehnicieni, ingineri, ţărani, funcţionari şi elevi. Soseau aici muncitori de la cele două uzine din Colpşa Mică, ţăranii cooperatori din Axente Sever, Şeica Mare, Şeica Mică, Micăsasa, Mihăileni, Valea Viilor, Tîrnava şi Moşna. In ochii lor strălucea însufleţirea caracteristică întregului nostru popor in aceste zile cînd se fac propuneri de candidaţi in alegerile de la 2 martie, dorinţa de a înfăţişa prin imagini veridice luminosul panoramic economic şi social al­ României aflată în plin progres, aportul adus in acest sens de unităţile lor, sentimentele de ataşament faţă de partid, de politica sa înţeleaptă. Faptele acestor oameni, muncitori, ţărani cooperatori şi inte­lectuali destoinici sunt cunoscute. Ele întăresc convingerea că actuala cam­panie electorală se desfăşoară pe te­renul mănos şi fertil al unei eferves­cente întreceri, în cadrul căreia cetă­ţenii acestei circumscripţii electora­le s-au angajat. Dorinţa lor­ este a­­ceea de a face din anul celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei, al întîmpinării celui de-al X-lea Con­gres al partidului, un an care să deschidă în faţa ţării orizonturi noi de progres şi bunăstare­ De aceea, cînd tovarăşul Nicolae Găitan, prim-secretar al Comitetului judeţean U.T.C., membru al biroului executiv al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, a des­chis adunarea, ovaţiile au izbucnit entuziaste, îndelungi. Trecînd în re­vistă realizările pe tărîm economic şi social-cultural obţinute de oamenii muncii din judeţul Sibiu, tovarăşul Nicolae Găitan a arătat că acestea sînt rodul traducerii în viaţă cu hăr­nicie şi competenţă a însufleţitorului program de înflorire a patriei, ela­borat de Congresul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a partidului. Vorbitorul s-a oprit apoi asupra rea­lizărilor economice şi social-cultu­­rale din oraşul Copşa Mică şi loca­lităţile învecinate. In aplauzele parti­cipanţilor la adunare tovarăşul Nico­lae Găitan a spus: „Îmi revine cins­tea şi deosebit de plăcuta misiune de a vă prezenta propunerea Consi­liului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste ca în circumscripţia elec­torală nr. 8 Copşa Mică să candideze din partea Frontului Unităţii Socia­liste în alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională tovarăşul Richard Winter, membru supleant al Comitetului Central al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului judeţean de partid Sibiu şi preşedinte al Consi­liului popular judeţean provizoriu. Tovarăşul Nicolae Găitan a scos in evidenţă munca depusă de tovarăşul Richard Winter pentru traducerea în viaţă a politicii partidului, hotărîrea şi devotamentul cu care întotdeauna şi-a îndeplinit sarcinile încredinţate. Salutând ,.cu vie satisfacţie propu­nerea făcuta tovarăşul Viorel Craini­cii, directorul liceului din Copşa Mi­că a spus: „Campania de alegeri re­prezintă pentru alegătorii din circum­scripţia noastră un nou prilej de a ne afirma potentele prin realizări pe măsura rezervelor şi posibilităţilor pe care le avem, un prilej de a ne manifesta ataşamentul faţă de politi­ca marxist-leninistă a partidului“. Boleslav Müller, directorul Uzine­lor chimico metalurgice Copşa Mică, Gustav Draser, brigadier la coopera­tiva agricolă de producţie Axente Sever, Adalbert Peterfi, pensionar, eleva Rodica Cristea, Ioan Prişcă, preşedintele cooperativei agricole de producţie Moşna, Mihai Brekner, in­giner şef la uzinele chimice „Carbo­­sin“ Gheorghe Tîrpea, inginer la U.C.M., Ioan Boaru, secretar al co­mitetului U.T.C. de la U.C.M. şi alţi oameni ai muncii din această circum­scripţie au sprijinit cu căldură pro­punerea. Ei l-au asigurat pe candidat că îi vor susţine candidatura atît prin votul pe care-l vor da la 2 mar­tie, cit şi prin activitatea neobosită pe care o vor desfăşura fiecare la locul său de muncă. A luat cuvîntul apoi tovarăşul Richard Winter. După ce a mulţumit participanţilor pentru încrederea a­­cordată s-a referit la procesul de continuă aprofundare şi perfecţiona­re a democraţiei socialiste, eviden­ţiind energii creatoare pe care poli­tica partidului le scoate la iveală, în scopul ridicării bunăstării mate­riale şi spirituale a oamenilor muncii — ţelul suprem al întregii activităţi a partidului şi statului nostru, în încheierea adunării tovarăşul Nicolae Găitan a supus aprobării propunerea făcută. Intr-o atmos­feră de puternic entuziasm, ova­­ţionînd îndelung pentru partid, parti­cipanţii la adunare s-au declarat de acord cu propunerea făcută. Tovarăşul AUREL CRISTEA propus candidat pentru Marea Adunare Naţională în circumscrip­ţia electorală nr. 3 Sibiu-Nord Sala clubului „7 Noiembrie" a găz­duit, ieri după-amiază, întrunirea consacrată depunerii candidaturii pentru Marea Adunare Naţională în circumscripţia electorală nr. 3 Sibiu- Nord. In sală, erau prezenţi muncitori, ingineri şi tehnicieni de la „Flamura roşie", „7 Noiembrie" „Sibiana", Combinatul de panificaţie şi morărit, „Drapelul roşu", profesori, medici, gospodine, membri ai cooperativelor agricole de producţie din Cristian şi Sibiu, pensionari. Adunarea populară a fost deschisă de tovarăşul Nicolae Nan, vicepreşe­dinte al Consiliului judeţean al Fron­tului Unităţii Socialiste. Arătînd că poporul nostru întîmpi­­nă alegerile în Marea Adunare Na­ţională şi în consiliile populare cu bucuria datoriei împlinite, vorbitorul s-a referit la unele dintre cele mai însemnate realizări obţinute de oa­menii muncii, sub conducerea clar­văzătoare a partidului, în cei patru ani care au trecut de la precedentele alegeri. Locuitorii Sibiului, colective­le de muncă din unităţile sibiene şi-au adus şi ele contribuţia la suc­cesele generale prin victoriile obţi­nute în transpunerea în practică a programului stabilit de Congresul al IX-lea şi Conferinţa Naţională a partidului. Vorbitorul a relevat grija continuă a partidului nostru pentru creşterea nivelului de trai al celor ce muncesc şi înfăptuirile în această direcţie în judeţul Sibiu. Apoi, el a spus: „Cred că sunt în asentimentul dumneavoas­tră, al tuturor propunînd, din partea Frontului Unităţii Socialiste drept candidat in alegerile pentru Marea Adunare Naţională pe tovarășul Au­rel Cristea, prim-secretar al Comite­tului municipal Sibiu al P.C.R., pri­marul municipiului". Propunerea a fost primită cu vii aplauze. După ce vorbitorul a rele­vat aportul tovarășului Aurel Cristea la opera de construire a socialismu­lui, sarcinile de partid și de stat de care s-a achitat cu cinste, s-au în­scris la cuvînt numeroşi vorbitori: Iosif Sass, inginer-şef la întreprin­derea poligrafică, Florica Giurgiu, secretara Comitetului de partid de la „7 Noiembrie", Friderich Drotleff, muncitor la „Flamura roşie", Iustin Voiconi, inginer-şef la „Sibiana", Hermine Bisly, muncitoare la „7 No­iembrie”, dr. Teofil Părău, medic la Spitalul nr. 3, Ioan Gulea, maistru la „Flamura roşie", Ioan Schnell, preşe­dintele C.A.P. Sibiu, Ana Fleacă şi Margareta Titz, muncitoare la „Dra­pelul roşu", Dimitrie Buta, directorul întreprinderii comunale Sibiu au dat glas hotărîrii lor unanime de a-şi consacra toate eforturile îndeplinirii sarcinilor de plan şi angajamentelor luate pentru anul 1969. Ei s-au oprit la dezvoltarea conti­nuă a Sibiului sub aspect urban, gospodăresc, cultural şi social, evi­denţiind munca pe care a depus-o in această direcţie tovarăşul Aurel Cristea a cărui candidatură au sus­­ţinut-o. . Luînd cuvîntul în aplauzele celor prezenţi, tovarăşul Aurel Cristea a mulţumit călduros vorbitorilor pentru cuvintele de caldă apreciere care­­ au fost adresate, Frontului Unităţii So­cialiste pentru cinstea ce i se face prin depunerea candidaturii sale pen­tru Marea Adunare Naţională. După ce a trecut în revistă cîteva dintre realizările de seamă ale mu­nicipiului, perspectivele sale de vii­tor, vorbitorul s-a angajat să folo­sească întreaga sa capacitate de muncă transpunerii în viaţă a sar­cinilor trasate de partid. Supusă votului, propunerea făcută a fost aprobată unanim și entuziast de cei prezenți. [BIBLIC.u^A„AISTRA"i SIBIU ' PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! fs • J • ■ • j io # ulu # ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Anul II, nr. 283 Joi, 16 ianuarie 1969­­4 pagini, 30 Bani însufleţite adunări pentru propunerea de candidaţi in alegerile de la 2 martie In cursul ultimelor două zile, în adunări entuziaste, oamenii muncii din municipiile, oraşele şi comunele judeţului au participat la primele întruniri consacrate depunerilor de candidaturi pentru alegerile de deputaţi în consiliile populare judeţean, municipale, o­­răşeneşti şi comunale. Toţi cei care au luat cuvîntul pentru susţinerea candidaţilor pro­puşi au dat glas dorinţei unanime a locuitorilor diferitelor localităţi din judeţ, români, germani, ma­ghiari, de a-şi consacra forţele îndeplinirii tuturor sarcinilor de plan, angajamentelor luate, în aşa fel încît campania electorală să constituie un prilej de mobilizare spre a întîmpina, prin succese deosebite în muncă, a XXV-a ani­versare a eliberării patriei noastre şi cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. Pentru Consiliul popular jude­ţean au fost propuşi candidaţi ai Frontului Unităţii Socialiste: Va­sile Hanzu, secretar al Comitetu­lui orăşenesc de partid Cisnădie, preşedintele Consiliului popular, în circumscripţia electorală nr. 84, Anna Roth, profesoară la Li­ceul teoretic din Cisnădie, în cir­cumscripţia electorală nr. 82, Li­via Rusu, profesoară la Liceul „Gheorghe Lazăr", în circumscrip­ţia electorală nr. 1 Sibiu, Elena Borcoman, directoarea Liceului pedagogic din Sibiu, în circum­scripţia electorală nr. 2, Costel Ră­­dulescu, artist emerit, actor la Teatrul de Stat din Sibiu, în cir­cumscripţia electorală nr. 3, Em­a Meţiu, pensiesurci, în circumscrip­ţia electorală nr. 14 Sibiu, Vio­rica Guşu, profesoară la Liceul nr. 3 din Sibiu, în circumscripţia electorală nr. 15, Nicolae Ivănuş, preşedintele cooperativei „îmbră­cămintea", Sibiu, în circumscrip­ţia electorală nr. 17, Dumitru Po­pa, director la I.G.O., în circum­scripţia electorală nr. 46 Mediaş, Elena Duculeci, muncitoare la „Tîrnava" Mediaş, în circumscrip­ţia electorală nr. 65, Kurth Wag­ner, muncitor, în circumscripţia electorală nr. 66 Mediaş, Gheor­ghe Radu, secretarul Comitetului orăşenesc de partid Ocna Sibiu­lui, preşedintele Consiliului popular, în circumscripţia electo­rală nr. 93, Pavel Racz, zidar, în circumscripţia electorală nr. 92 Ocna Sibiului. Printre cei propuşi drept candi­daţi pentru consiliul popular mu­nicipal Sibiu se află: dr. Cornel Irimie, preşedintele Comitetului municipal pentru cultură şi artă, Sibiu, Toma Mihu, directorul fa­bricii „Dumbrava", Nicolae Ghi­­şoiu, şeful secţiei organizatorice (Continuare în pag. a IlI-a) Prof. Dr. HERMANN BINDER propus candidat pentru Marea Adunare Naţională în circumscrip­ţia electorală nr. 6 Agnita Ieri după-amiază, peste şase sute de oameni ai muncii români, germa­ni, maghiari din oraşul Agnita şi comunele Merghindeal, Iacobeni, Bîr­­ghiş, Brădeni, Alţîna, Nocrich, Mar­­pod, Vurpăr, Roşia, întruniţi în sala Casei de cultură a oraşului Agnita, au propus într-o atmosferă de entu­ziasm candidatul Frontului Unităţii Socialiste pentru alegerile de depu­taţi în Marea Adunare Naţională. Adunarea populară a fost deschisă­­de tovarăşul Marin Panait, membru al Biroului executiv al Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socia­liste cărei într-o succintă expunere, a relevat importanţa evenimentului, creionînd în acelaşi timp tabloul realizărilor obţinute în primii trei ani ai cincinalului de poporul nostru, sub conducerea înţeleaptă a Parti­dului Comunist Român. Bilanţul a­­cestor înfăptuiri, prilej de justifi­cată mîndrie şi adîncă satisfacţie, este rodul muncii înfrăţite a româ­nilor, germanilor, maghiarilor, şi a celorlalte naţionalităţi conlocuitoare, cetăţeni ai patriei, fii ai naţiunii noastre socialiste. In contextul avîn­­tului general desfăşurat pe coordo­natele hotărîrilor Congresului al IX-lea al P.C.R., şi ale Conferinţei Naţionale, judeţul Sibiu şi-a adus din plin contribuţia în toate ramurile de activitate. A fost propus apoi candidatul Frontu­lui Unităţii Socialiste pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Na­ţională — prof. dr. Hermann Binder, vicar episcopesc al Bisericii Evan­ghelice C.A. din Republica Socia­listă România, decan al Institutului teologic protestant Sibiu. Vorbind despre personalitatea candidatului, tovarăşul Marin Panait a arătat că prof. dr. Hermann Binder desfăşoară o permanentă activitate în rîndurile studenţilor, popularizînd politica de pace a partidului şi statului nostru, fapt pentru care domnia sa a fost decorat cu ordinul „Steaua Republicii". Propunerea a fost primită cu multă căldură de către participanţii la a­­dunare, numeroşi vorbitori susţinînd în cuvinte pline de stimă candidatura prof. dr. Hermann Binder. Mircea Tăbăcaru, inginer la F.I.P.A., Iosif Szepesi, maistru la Fabrica de tricotaje Agnita, au evidenţiat suc­­­­cesele obţinute de colectivele de muncă din care fac parte, dînd toto­dată glas hotărîrii lor de a depune toate eforturile pentru realizarea an­gajamentelor luate pe anul 1966. In cuvîntul lor tovarăşii loan An­drei, redactor responsabil la staţia de radioficare a oraşului, Erika Ber­ger şi Heinrich Ozko, profesori la Liceul din Agnita au subliniat rea­lizările obţinute pe linia dezvoltării culturii şi învăţămîntului, frăţia de nezdruncinat dintre oamenii muncii români, germani şi maghiari, locui­tori ai oraşului, comunelor şi sate­lor acestei circumscripţii electorale. Antonie Prescurea, primarul comu­nei Merghindeal, Traian Pidici, din comuna Iacobeni, Malvine Thot, muncitoare la F.I.P.A., Elena Stoica, învăţătoare pensionară şi-au afirmat hotărîrea de a susţine în alegeri pe candidaţii Frontului Unităţii Socia­liste. „Cei peste 500 de tineri din Ag­nita care păşim la 2 martie pentru prima dată în faţa urnelor — a spus tînărul utecist Ioan Ţerbea — sîntem conştienţi că dîndu-ne votul candidaţi­lor Frontului Unităţii Socialiste votăm pentru propriile noastre idealuri". A luat apoi cuvîntul prof. dr. Hermann Binder care în cuvinte e­­moţionante a mulţumit celor prezenţi la adunare pentru încrederea şi căl­dura cu care aceştia au primit can­didatura domniei sale. In încheiere tovarăşul Marin Pa­nait a supus spre aprobare adunării populare propunerea candidaturii. Participanții și-au subliniat acordul unanim cu vii aplauze. SUMAR Laborator d­e prelucrare a folclorului (pag. a II a) UNITĂŢI ECONOMICE CORIGENTE LA ÎNDEPLINIREA PLANULUI Sectoarele de reparaţii necesită ... reparaţii (pag. a III-a) Actualitatea internaţională (pag. a IV-a) REALIZAREA SARCINILOR DE PLAN PE ANUL 1969 Participanţii la adunarea de dezba­tere a cifrelor de plan pe anul 1969 au ascultat cu multă atenţie infor­marea prezentată de către comitetul de direcţie al uzinelor textile „Tîr­nava" din Mediaş. Cu această oca­zie au fost trecute în revistă rezul­tatele obţinute în îndeplinirea sarci­nilor de plan pe anul 1968, eviden­­ţiindu-se eforturile depuse de între­gul colectiv pentru creşterea con­tinuă a eficienţei economice a în­treprinderii. Pe această linie, colec­tivul de aici se poate mîndri cu rea­lizările obţinute. La producţia glo­bală şi marfă planul a fost realizat în proporţie de 102,1 la sută şi, res­pectiv, 100,1 la su­tă, iar la princi­palele produse — fire tip bumbac, fire vigonie şi ţe­sături — sarcinile pe anul trecut au fost realizate şi depăşite. De re- ________________ marcat şi faptul că productivitatea muncii a fost reali­zată în proporţie de 100,1 la sută. Succesele obţinute se datoresc în primul rînd bunei organizări a pro­ducţiei şi muncii, măsurilor eficiente luate la toate locurile de muncă, do­tării cu maşini şi utilaje moderne. Au fost obţinute rezultate bune pe linia îmbunătăţirii calităţii­­Astfel, în informarea prezentată s-a arătat că la fire tip bumbac de calitatea A s-a realizat 87,8 la sută, fată de 87,5 la sută planificat, iar la ţesături finite calitate extra, fată de 47 la sută pla­nificat s-a realizat 53,6 la sută. N-au fost scăpate din vedere nici unele greutăţi ivite în buna desfă­şurare a procesului tehnologic, in ob­ţinerea unor indicatori mai buni. Aşa de pildă, s-a arătat modul de­fectuos în care s-a desfăşurat apro­vizionarea cu celofibră indigenă, care venea în roti­ri fărâmiţate, insufi­ciente. Slaba calitate a acestei mate­rii prime cu care a fost aprovizio­nată întreprinderea în a doua parte a trimestrului patru a condus la scă­derea randamentului în ţesătorie cu peste 12 la sută, influenţînd negativ La una din brezele parcului de maşini a secţiei mecanic şef de la Uzina mecanică Sibiu, tînărul Ion Adam absolvent al Şcolii pro­fesionale, execută lucrări de repa­raţii la utilajele productive din cadrul uzinei eficienţa economică a întreprinderii. Deficienţele în aprovizionare au e­­xistat şi In privinţa coloranţilor şi chimicalelor din import, a asigurării cu necesarul de lăzi pentru amba­larea produselor ce trebuiau expor­tate. După cum s-a subliniat în infor­mare, greutăţile amintite puteau fi evitate atît de către organul tutelar, cit şi de către colectivul uzinei prin găsirea unor forme organizatorice mai eficiente. Trecîndu-se la prezentarea sarci­nilor de plan pentru anul 1969, s-a arătat că la valoarea producţiei glo­bale şi marfă se prevăd sporuri, în comparaţie cu rea­lizările lui '68, de 17,5 şi respectiv de 13,9 la sută, iar la ţesături finite sporul va fi şi mai mare: 28,9 la su­tă; la fire tip bum­bac de 4,2 la su­tă; productivitatea muncii va creşte cu 7 la sută. Prin reducerea cheltuielilor neeconomicoa­­se, a recondiţionării cupoanelor, fâ­­şiilor şi bonificaţiilor se va realiza o economie la preţul de cost de 1,7 milioane lei. Ceea ce a caracterizat dezbaterile în cadrul comitetului de direcţie a fost străduinţa pentru abordarea ce­lor mai importante aspecte, care să ducă la stabilirea unor măsuri efi­ciente, astfel ca sarcinile să fie rea­lizate în întregime. Vorbind despre realizarea sarcini­lor de plan în anul 1969, Gerhard Horvath, şeful secţiei filatură, a ară­tat că indicatorii sunt realizabili. „Dacă vom fi asiguraţi cu materii prime de bună calitate şi în canti­tăţi suficiente, colectivul nostru de muncitori de la filatură se angajează să dea 5 tone fire peste plan". „Pentru evitarea golurilor în pro­ducţie , a arătat inginera Elena Lupşor, sefa secţiei de finisaj, tre­buie să se ia măsuri să fim­ aprovi­zionaţi în mod ritmic cu coloranţi". Referindu-se la creşterea continuă a gradului de calificare a muncitorilor, vorbitoarea a propus ca în cadrul u­­zinei să ia fiinţă un curs de finisori, ceea ce va duce la îmbunătăţirea ca­lităţii produselor fabricate. Ştefan Benescu, mecanicul şef al (Continuare in pag. a IlI-a) E. SANDU în dezbaterea comitetelor de direcfie INFORMAŢIILE ZILEI Aniversarea formaţiei „AUTOMECANICA" într-un cadru festiv, aseară, pe scena clubului uzinei „Inde­pendenţa" din Sibiu a avut loc un program artistic consacrat sărbătoririi a 25 de ani de la înfiinţarea formaţiei de dansuri a uzinei „Automecanica". Cu acest prilej membrii cunoscutei for­maţii au prezentat o suită de jocuri populare din diverse zone ale folclorului naţional, primind încă o dată aplauzele entuziaste ale publicului. La spectacol şi-au mai dat concursul taraful de muzică populară al clubului „Independenţa", dirijat de Sandu Oprea, orchestra de muzică uşoară a sindicatelor din municipiul Sibiu, condusă de Andrei Săvescu şi Hermann Roth ca şi un mare număr de solişti de muzică populară şi uşoară. Artiştii amatori din formaţia sărbătorită au primit felicitări din partea colegilor lor de la alte formaţii, din partea conducerii uzinei­­„Automecanica" şi din partea organelor locale de partid şi de stat. Numeroşi dansatori au fost decoraţi. (Citiţi în pag. a II-a un reportaj despre viaţa formaţiei). Maşini şi utilaje noi la I.R.U.M. întreprinderea de reparaţii utilaje şi mecanisme din Sibiu, şi-a sporit în ultimul timp parcul de maşini şi utilaje. Din fondurile de investiţii au intrat în dotare strunguri universale, freze, raboteze, maşini de danturat prin rosto­golire, maşini de broşat etc. Prin autoutilaje s-au construit 3 maşini de tensionat, o maşină de şlefuit, pînze pentru gatere şi diverse poduri rulante de tonaj mijlociu. Noile utilaje măresc capacitatea de producţie şi randamentul acestei între­prinderi producătoare de maşini şi agregate forestiere. Sporesc La Uzinele textile Cisnădie, din cele trei războaie Jaquard pentru co­voare pluşate, care se montează unul a intrat în probe tehnologice, atin­­gînd de pe acum parametrii plani­ficaţi. Primii metri de covoare plu­şate realizaţi sunt de o calitate supe­rioară. Celelalte două războaie se află într-un stadiu avansat de mon­taj, urmînd a li se adapta acceso­riile necesare, iar în scurt timp vor intra şi ele în probe tehnologice. Cu aceasta secția covoare îşi va spori capacitatea în fiecare schimb cu cîte 40—50 m­p covoare pluşate. X. ANDREI coresp. La închiderea ediţiei Anglia-România 1-1 (1-0) pe Wembley Comportîndu-se remarcabil, reprezentativa noastră de fot­bal a reuşit un rezultat de prestigiu­ (1-1), în compania campionilor mondiali. Golurile au fost marcate de Jackye Charlton în repriza I şi, respectiv, Dumitrache, din 11 m., în repriza secundă. In laboratorul de analize al secţiei preparaţia filaturii pieptănate de la Fabrica „Libertatea” din Sibiu se verifică cu ajutorul unor aparate electronice de mare precizie, uniformitatea semifabricatelor. In fotografie: laborant* Maria Bratu IuGrind la aceste aparate

Next