Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)

1969-09-11 / nr. 487

7­1 unităţile agricole^ a început dez­baterea cifrelor­ de plaţi pe anul 1970 0 FUNDAMENTARE REALISTĂ A SARCINILOR VIITOARE A devenit o coordonată funda­mentală a întregii activităţi de partid şi de stat consultarea celor mai largi mase de oameni ai mun­cii în privinţa stabilirii căilor şi mijloacelor de realizare a sarcinilor de dezvoltare a vieţii sociale. Pe această linie se înscrie şi discuta­rea cifrelor de plan pentru 1970 în consiliile de conducere ale coo­perativelor agricole, în comitetele comunale de partid, în adunările generale ale cooperatorilor. Menite să stimuleze gîndirea creatoare şi să asigure o bază realistă în stabi­lirea indicatorilor de plan, aceste dezbateri constituie adevărate şcoli ale maturităţii politice, ale respon­sabilităţii sociale de care ţărănimea cooperatistă­­— aliată de nădejde a clasei muncitoare — dă dovadă in îndeplinirea rolului său în cons­truirea societăţii socialiste. Un ase­menea exemplu elocvent a oferit de­zbaterea­ cifrelor de plan pentru 1970 în cadrul şedinţei lărgite a consiliului de conducere al coope-­ rativei agricole din Porumbacu de Jos, care a avut loc recent. Desfăşurate pe fondul ideilor deosebit de valoroase cuprinse în istoricele documente ale Congresu­lui al X-lea­ al partidului nostru, dezbaterile cifrelor de plan au pri­lejuit o amplă trecere în revistă a rezultatelor meritorii obţinute de cooperativa agricolă din Porumba­cu de Jos pe linia sporirii produc­ţiei agricole, a creşterii averii ob­şteşti şi a întăririi economico-or­­ganizatorice a unităţii. Specialistul agronom al unităţii, inginerul Alexandru Petruţa, în darea de seamă prezentată, a ară­tat că, datorită dezvoltării bazei tehnico-materiale a producţiei, da­torită perseverenţei cu care s-a militat pentru aplicarea cuceririlor ştiinţifice în producţie şi hărniciei cooperatorilor, rezultatele de pro­ducţie ale acestui an sunt bune. Aplicînd doze masive de îngrăşă­minte naturale şi chimice, erbici­­dînd mari suprafeţe de culturi, res­­pectînd şi aplicînd cu stricteţe in­dicaţiile specialiştilor, cooperatorii din Porumbacu de Jos au realizat în acest an o producţie medie de 1 400 kg grîu la hectar, vor obţine c­ca. 4 000 kg porumb boabe şi­­ 12 500 kg cartofi de pe fiecare hec­tar cultivat cu aceste plante. Dato­rită acestor rezultate, au fost achi­tate în întregime toate obligaţiile contractuale, au fost asigurate toa­te fondurile de seminţe, furaje etc. necesare. In sectorul zootehnic efectivele de animale planificate sunt realizate, indicatorul produc­ţiei marfă anuală planificată va fi îndeplinit. Darea de seamă prezen­tată a relevat necesitatea intensifi­cării eforturilor pentru îmbunătă­ţirea activităţii la grădina de legu­me şi la îngrăşătoria de tineret taurin, sectoare în care au fost ob­ţinute rezultate mai slabe în acest an. Planul de măsuri tehnico-organi­­zatorice pentru campania de toam­nă a jalonat precis direcţiile de ac­ţionare a forţei de lucru din uni­tate pentru executarea lucrărilor agricole de sezon. Cifrele de plan pentru 1070 au fost stabilite avîndu-se in vedere necesitatea optimizării procesului de producţie agricolă, folosirii cu maximum de randament a capaci­tăţilor de producţie existente în unitate. Receptive la propunerile coopera­torilor care urmăresc sporirea ren­tabilităţii activităţii depuse, orga­nele agricole judeţene şi-au însuşit punctul de vedere conform căruia diversificarea exagerată a produc­ţiei duce la fărîmiţarea forţelor de lucru. Acţionînd în direcţia renta­bilizării activităţii la grădina de legume, consiliul de conducere al cooperativei din Porumbacu de Jos a hotărît ca în loc de 10, aceasta să cuprindă 3 culturi în anul viitor şi anume: rădăcinoase, varză şi ar­dei, pentru că acestea s-au dovedit a fi mai productive în condiţiile specifice de la Porumbacu de Jos. In anul 1970, această cooperativă agricolă va contribui la formarea fondului de stat cu 50 tone grîu, 100 tone in, 460 tone cartofi, 130 tone legume, 67,5 tone carne, 1 500 hl lapte de vacă, 150 hl lapte de oaie și alte produse. Valoarea unei zile muncă va fi de 19 lei, din care 10 lei în numerar. Este de remarcat orientarea consecventă a consiliului de conducere pentru creşterea ponderii, in cadrul valorii zilei-muncă, a acelei părţi care este (Continuare în pag. a 111-a) GH. GRADINARU Harnicul colectiv de muncă al Uzinei mecanice­­Vlirsa a încheiat pro­ducerea unui nou lot de remorci destinate exportului iri pentru noul an şcolar Incandescenţa emoţiilor... Toamna, cu „începuturile“ ei tradiţionale îşi face simţită prezen­ţa şi în Liceul pedagogic din mu­nicipiul Sibiu,, care-i martorul ulti­melor pregătiri intense şi febrile pentru a-şi primi oaspeţii din 15 septembrie. Am stat de vorbă cu tovarăşa directoare Elena Borcoman care ne-a declarat: „Sunt 1 000 de pro­bleme cărora trebuie să le dai răs­puns şi toate cit mai curînd, deoa­rece 15 septembrie este aproape. Lucrările de reparaţii din ansam­blul şcolii, a căror valoare se ri­dică la 62 000 lei, au început, din luna iulie şi sunt aproape pe ter­minate. Aproape, deoarece intr-o aripă a clădirii, care-i încă un şan­tier în construcţie, lucrările sunt in toi. Această situaţie se datoreş­­te faptului că abia de curînd am putut beneficia de spaţiul necesar pentru cele 9 clase noi prin eva­­cuarea unor locatari din spaţiul respectiv. Prin înfiinţarea celor 9 clase dintre care 4 clase de învă­ţători (2 cu limbă de predare ro­mână, 2 cu limbă de predare ger­mană), 2 clase educatoare cu lim­bă de predare română, o clasă de educatoare cu limbă de predare germana, 2 clase post-liceale cu limbă de predare română din ca­drul institutului de doi ani, capa­citate« liceuîm s-a mărit Institutul, a cărei durată este de doi ani, şi care cuprinde învăţă­mânt post-liceal şi fără frecvenţă, califică cadrele necesare pentru învăţământul preşcolar şi pentru clasele 1—4. Ne străduim, împre­ună cu colectivul întregii şcoli , să se muncească astfel ca liceul să devină un adevărat centru pepini­­er metodico-pedagogic, atît pentru municipiu cit şi pentru şcolile din judeţ. Ne preocupă realizarea spe­cificului şcolii noastre pentru ca să formăm intr-adevăr cadre di­dactice cu o pregătire temeinică de specialitate, cu un larg orizont cultural-ştiinţific. JDe pe băncile şcolii vrem să-i pregătim pentru ■viaţă în aşa fel încît repartizaţi la locurile de muncă să nu uite me­nirea lor de dascăli şi cetăţeni che­maţi să-şi aducă aportul la reali­zarea marilor deziderate ale vieţii contemporane. Antrenarea cadrelor tinere, iniţierea, familiarizarea cu specificul muncii, îndrumarea lor sunt sarcini pe care le are în vedere întreg colectivul nostru. Numai aşa putem să împărtăşim din experien­ţa noastră celor care îmbrăţişează această meserie, de loc uşoară. Incandescenţa emoţiilor, pe care le trăiesc în fiecare toamnă la în­ceput de an şcolar, mă ajută să-mi înţeleg şi mai mult elevii care-mi sunt daţi spre a-i forma ca oameni demni, sensibili, receptivi la în­treaga bogăţie a vieţii sociale în care trăim şi muncim“, CORNELIA BLOOS Is Is Ix Is Ix *x Is s Ix Is x IX Is I X X *X I s IV I­s * INFORMAŢII 0 importantă realizare La Uzina mecanică gaz metan din Mediaş s-a experimentat şi pusă în funcţiune in industria chimică şi cea a materialelor de construcţii un arzător de gaz metan cu o putere de 10 gigacalorii. El este destinat cup­toarelor rotative cu o lungime de 40 metri şi poate funcţiona in regim diferit, cu flacără oxi­dantă, neutră sau reducătoare. Lungimea flăcării poate fi re- Ţesături diverse In compartimentul de creaţie de la uzinele „Tîrnava" Mediaş lună de lună a fost îmbogăţit numărul desenelor pentru ţe­sături imprimate. In noile de­sene este respectată linia modei avînd o paletă coloristică di­versă. In ultimele două luni, din cele 29 desene create au fost aprobate 24. Ele se vor realiza în scurt timp în produc­ţia c­e masă, glată de la 1 metru pina la 14 metri. Părintele acestui preţios arză­tor este un colectiv condus dle Ladislau Sledinschi. INFORMAȚII La şcoala generală nr. 18 (Terezian) au sosit cărțile pentru noul an şcolar Foto H. BUCHFELNER hAM_________n.. JBIBLIOIC­;­A,, STRA"! ____Sjl'U PROLETARI DIN TOATE [ȚĂRILE, UNITKVA­­ ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL1 P/C.R. $1 ALI CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL­­ Nr. 487 J­O­I 11 SEPTEMBRIE 1969­­4 PAGINI 30 BANI Industria locală şi noile ei dimensiuni Interviu cu ing. GH. B0GH/C/, directorul Direcţiei de industrie locală Sibiu In contextul obiectivelor com­plexe puse de Congresul al X-lea al partidului, industriei locale ii revin sarcini deosebite pe linia dezvoltării producţiei, creşterii pro­ductivităţii muncii şi mai ales a diversificării gamei de produse, bu­nuri de consum pentru populaţie. Pentru a informa cititorii ziaru­lui nostru cu o serie de probleme specifice industriei locale ne-am a­­dresat inginerului GHEORGHE BOGHICI, directorul Direcţiei in­dustriei locale, care a avut amabi­litatea să răspundă la cîteva între­bări. — Ce rezultate a consemnat industria locală în cele 8 luni de activitate economico-finan­­ciară? — Apreciez cu deosebită satis­facţie faptul că activitatea între­prinderilor de industrie locală din cadrul direcţiei au încheiat peri­oada cu rezultate demne de rele­vat. Astfel, obiectivele majore ale planului au fost îndeplinite. La producţia globală şi marfă s-a dat peste plan o producţie de aproape 4 milioane lei, respectiv 2,3 mili­oane lei. Comerţul socialist pre­cum şi beneficiarii noştri au pri­mit în plus, în cele 8 luni, 50 tone construcţii metalice, 776 metri cubi prefabricate din beton armat, peste 5 000 bucăţi tuburi din beton pen­tru canalizări, plăci mozaicate, a­­gregate de rîu etc. — Căror factori se datoreşte sporul de producţie, creşterea gradului de eficienţă a industri­ei locale? — O cerinţă­­imperioasă a indus­triei locale este dezvoltarea capa­cităţilor de producţie. In perioada care a trecut din acest ani au fost puse în funcţiune o serie de capa­cităţi printre care amintesc: fa­brica de gheaţă din Sibiu, cu o capacitate de 15 tone pe zi, o linie de fîşii de prefabricate, cu goluri, la Orlat, cu o capacitate de 7 800 m­c pe an. Aproape toate întreprin­derile aparţinînd direcţiei noastre au fost dotate cu strunguri, prese hidraulice, raboteze, freze in valoa­re de 1,1 milioane lei. Un accent deosebit s-a pus pe utilizarea fondurilor de mică me­canizare. Astfel, la I.I.L. AMET Sibiu s-a reorganizat atelierul de turnat metale neferoase şi s-au confecţionat, cu forţe proprii, u­­nele utilaje îmbogăţind gama auto­­dotărilor. La MACO Sibiu fondu­rile de mică mecanizare au fost de un real folos. A fost dezvoltată şi modernizată cariera Lotrioara, au fost montate transportoare la uscătoriile fabricii de cărămidă, de la Dealul Guşteriţei. Acţionînd pe linia folosirii acestor fonduri, co­mitetul de direcţie de la I.M.I.X. Agnita a terminat construcţia ţi­nut complex de uscare şi conser­vare a materialului lemnos ca şi a altor lucrări anexe necesare pro­cesului de producţie. Este în curs construcţia unei hale pentru secţia de aparataj electric la I.I.L. ELCA Mediaş cu o capa­citate de 1 700 m­p, mecanizarea transportului la fabrica din Cluşte­­riţa. — Am văzut că in perioada ce a trecut aţi obţinut realizări deosebit de pozitive pe linia dezvoltării capacităţilor de pro­ducţie. Am vrea să informaţi cititorii despre diversificarea gamei de bunuri care vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor în perioada ce urmează. — Ocupîndu-ne de diversificarea producţiei, activitatea noastră a fost axată pe două obiective prin­cipale: primul, produse noi asimi­late pentru comerţul socialist, iar al doilea pe reproiectarea şi mo­dernizarea produselor existente în fabricaţie. Vorbind despre primele vreau să arăt că beneficiarii noş­tri vor găsi în viitorul apropiat noi (Continuare in pag. a III-a) Interviu realizat de IOAN NISTOR in activitatea pentru calificarea muncitorilor T­rebuie depăşit peste tot diletantismul O problemă de importanţă deose­bită­­— calificarea profesională — subliniată pregnant în documentele Congresului al X-lea, — invită pe toţi factorii responsabili la o seri­oasă analiză, la promovarea unor măsuri capabile să creeze premise corespunzătoare perfecţionării pe mai departe a formelor prin care se pregătesc viitorii muncitori, ca­lificaţi. Abordînd acest obiectiv din­­tr-un unghi de vedere dinamic şi calitativ, în funcţie de relaţia de­terminantă dintre om şi maşină, de schimbările apărute in conţinu­tul şi caracterul muncii, vom în­cerca, printr-o privire generală a­­supra învăţămîntului profesional şi calificării la locul de muncă din întreprinderile sibiene, să eviden­ţiem cîteva aspecte asupra cărora, credem că trebuie să se intervină mai hotărît. Unităţile economice din Sibiu marchează un ritm susţinut de dezvoltare necesitînd, în consecin­ţă, un spor de forţă de muncă su­perior calificată, capabilă să facă faţă sarcinilor actuale şi de pers­pectivă, să mînuiască cu pricepere instalaţiile, maşinile şi utilajele perfecţionate de care dispunem. Bunăoară, în perioada 1971—1975, volumul producţiei globale se esti­mează la o creştere medie anuală de 8,6 la sută, fapt ce implică mă­suri deosebite şi în ceea ce priveşte asigurarea cu forţă de muncă. Se prevede intrarea în funcţiune a unor obiective noi la Uzina de pie­se auto, „13 Decembrie“, I.R.U.M., „Flamura roşie“, Uzina mecanică, Poligrafie ş.a. Faţă de aceasta se impune ca anual să fie daţi pro­ducţiei circa 2 500 muncitori califi­caţi. In prezent se asigură şcolari­zarea doar în proporţie de 60 la sută (Grupul şcolar „Independen­ţa“, Grupul şcolar M.I.A., Grupul şcolar M.I.A., Centrul şcolar de construcţii). Capacităţile şcolare sînt aglomerate cu elevi destinaţi unor întreprinderi din alte oraşe. De exemplu: Grupul şcolar M.I.A. pregăteşte numai 40 elevi pentru municipiul Sibiu, iar pentru uni­tăţi din afară 376 elevi. Grupul şcolar construcţii­­ din 804 absol­venţi are pentru Sibiu numai 3. Aceasta este situaţia prezentă. Din planurile de şcolarizare reiese însă că ea va fi perpetuată şi în anii următori. Apare aici un lucru de neînţeles: în întreprinderile din ramura construcţiilor de maşini este vădită penuria de strungari, frezori, lăcătuşi, sudori şi, tocmai la aceste meserii, pentru 1970 este prevăzut un număr mic de elevi (305 faţă de 1 379 necesar). Cum poate fi explicată această discre­panţă dintre ceea ce se face şi ceea ce trebuie făcut? Se neglijea­ză o chestiune de esenţă. In loc ca pregătirea, calificarea muncitorilor să premeargă tehnicizarea, ea ră­­mîne în urmă. Se pare că atît con­ducerile tehnico-administrative cit şi sindicatele ţin prea puţin cont de perspectivă, de interacţiunea dintre progresul tehnic — ca fac­tor principal, cu acţiune de lungă durată — şi organizarea muncii, dezvoltarea învăţămîntului profe­sional etc. O altă latură asupra căreia tre­buie să ne oprim: activitatea din interiorul şcolilor profesionale, procesul instructiv-educativ. Rezul­tatele sunt în general mediocre. Procentul de promovabilitate scă­zut (Grupul şcolar tehnic profesio­nal, Şcoala de tracţiune C.F.R., Grupul şcolar „7 Noiembrie“). Ca­dre de specialitate sunt: programe­ (Continuare în pag. a II--a) TRAIAN SUCIU In fiecare an uzina „Independenţa“îşi schimbă înfăţişarea, în fotografie: hala secţiei a III-a mecani Foto V. PELGEÎI numărul de azi Rubrica noastră de informaţii: AZI... AZI... AZI... Coloana diverselor. • CURIER JURIDIC. pag. a II-a FANTOMA PE ROTILE (foileton). La muzeul Sălişte-Galeş: VALORI ETNOGRAFICE pag. a III-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ în pag. a IV-a Ciocan de abataj tip „Tautella" începâd cu trimestrul IV al acestui an, la­­uzina „Indepen­denţa“ din Sibiu, va intra în fabricaţie de serie ciocanul per­forator tip „Tautella“. Noul produs al uzinei sibie­ne va elimina importarea aces­tuia şi va dota abatajele mi­niere cu această unealtă de modernizare a producţiei în mi­nele de cărbuni, va contribui la sporirea productivităţii muncii. Un nou curs de dactilografie In cadrul Universităţii mun­citoreşti din Sibiu, se organizea­ză, la clubul uzinei „Indepen­denţa“, un nou curs de dacti­lograf­ie cu o durată de şase luni, înscrierile se fac la sediul clubului iar cursurile vor începe la data de 16 octombrie ec. La Grand­ Place O inimă veşnic tînără Ultimul ghid belgian, scris într-o limbă care l-a dat umanităţii pe autorul lui Thyl Ulenspiegel, iţi Indică ţie, călător dornic să nu scapi nici o atracţie a Bru­­xelles-ului, să vizitezi „La Grand Place­, Şi, într-adevăr, piaţa dezvăluie, mai ales noaptea, sub lumina reflectoarelor mu­nicipalităţii, un colţ unic al Bruxelles­ului, al Belgiei, al lumii. Aici a fost inima vechiului oraş, menţionat pentru prima dată într-un document din anul 806 ca­re vorbea de „BrUxella", burg­ar '­­V " ; ' '’A • . " - ■ -Pe glob cărui locuitori se ocupau cu vînzarea produselor agricole. Carele se încărcau cu noaptea-n cap, la primul cîntat al cocoşilor. Stelele mai scăpărau încă sus peste un oraş ce-şi căpătase conştiinţa de sine, vrînd să ajungă şi să depăşească parteneri mai mari, mai bogaţi, mai în­cărcaţi de darurile naturii şi artelor: Bruges, Anvers şi Louvain. Şi la sfîrşit de veac 14, „Bruxella" întrece trio-ul flamand. In inim­a burgului începe să se construiască de prin 1402 prima parte a unui edificiu ce va deveni piatra pre­ţioasă a „Pieţii Mari“: „L’Hotel de Ville", sediul municipalităţii locale. Negustorii, marii meşteri în lemn, armurierii, artiştii dantelelor pun tot sufletul atinşi şi de vîntul orgoliului şi reuşesc să impulsioneze lucrările clă­dirii ce va fi gata numai în nouă ani, un timp record pentru acele vremi. Aici şi astăzi continuă să rămînă­­ inima ora­şului, sufletul lui cum a spus filozoful Bergson, îndrăgostit de virtuţile arhitec­turii locului, de atmosfera unică şi in­imitabilă a Marii vieţi. Căci dacă la Paris, artiştii şi arhitecţii au risipit peste tot florile sensibilităţii şi gindirii, la Bruxelles, La Grande Place reuneşte, pe o suprafaţă mică de teren, principalele capodopere ale oraşului. Seara, orna­mentele, cornişele, statuile plantate în­ ziduri, turnările şi întregul edificiu cu (aontkiaap* în pag. a 11­­ aj

Next