Tribuna Sibiului, septembrie 1969 (Anul 2, nr. 479-503)
1969-09-11 / nr. 487
71 unităţile agricole^ a început dezbaterea cifrelor de plaţi pe anul 1970 0 FUNDAMENTARE REALISTĂ A SARCINILOR VIITOARE A devenit o coordonată fundamentală a întregii activităţi de partid şi de stat consultarea celor mai largi mase de oameni ai muncii în privinţa stabilirii căilor şi mijloacelor de realizare a sarcinilor de dezvoltare a vieţii sociale. Pe această linie se înscrie şi discutarea cifrelor de plan pentru 1970 în consiliile de conducere ale cooperativelor agricole, în comitetele comunale de partid, în adunările generale ale cooperatorilor. Menite să stimuleze gîndirea creatoare şi să asigure o bază realistă în stabilirea indicatorilor de plan, aceste dezbateri constituie adevărate şcoli ale maturităţii politice, ale responsabilităţii sociale de care ţărănimea cooperatistă— aliată de nădejde a clasei muncitoare — dă dovadă in îndeplinirea rolului său în construirea societăţii socialiste. Un asemenea exemplu elocvent a oferit dezbaterea cifrelor de plan pentru 1970 în cadrul şedinţei lărgite a consiliului de conducere al coope- rativei agricole din Porumbacu de Jos, care a avut loc recent. Desfăşurate pe fondul ideilor deosebit de valoroase cuprinse în istoricele documente ale Congresului al X-lea al partidului nostru, dezbaterile cifrelor de plan au prilejuit o amplă trecere în revistă a rezultatelor meritorii obţinute de cooperativa agricolă din Porumbacu de Jos pe linia sporirii producţiei agricole, a creşterii averii obşteşti şi a întăririi economico-organizatorice a unităţii. Specialistul agronom al unităţii, inginerul Alexandru Petruţa, în darea de seamă prezentată, a arătat că, datorită dezvoltării bazei tehnico-materiale a producţiei, datorită perseverenţei cu care s-a militat pentru aplicarea cuceririlor ştiinţifice în producţie şi hărniciei cooperatorilor, rezultatele de producţie ale acestui an sunt bune. Aplicînd doze masive de îngrăşăminte naturale şi chimice, erbicidînd mari suprafeţe de culturi, respectînd şi aplicînd cu stricteţe indicaţiile specialiştilor, cooperatorii din Porumbacu de Jos au realizat în acest an o producţie medie de 1 400 kg grîu la hectar, vor obţine cca. 4 000 kg porumb boabe şi 12 500 kg cartofi de pe fiecare hectar cultivat cu aceste plante. Datorită acestor rezultate, au fost achitate în întregime toate obligaţiile contractuale, au fost asigurate toate fondurile de seminţe, furaje etc. necesare. In sectorul zootehnic efectivele de animale planificate sunt realizate, indicatorul producţiei marfă anuală planificată va fi îndeplinit. Darea de seamă prezentată a relevat necesitatea intensificării eforturilor pentru îmbunătăţirea activităţii la grădina de legume şi la îngrăşătoria de tineret taurin, sectoare în care au fost obţinute rezultate mai slabe în acest an. Planul de măsuri tehnico-organizatorice pentru campania de toamnă a jalonat precis direcţiile de acţionare a forţei de lucru din unitate pentru executarea lucrărilor agricole de sezon. Cifrele de plan pentru 1070 au fost stabilite avîndu-se in vedere necesitatea optimizării procesului de producţie agricolă, folosirii cu maximum de randament a capacităţilor de producţie existente în unitate. Receptive la propunerile cooperatorilor care urmăresc sporirea rentabilităţii activităţii depuse, organele agricole judeţene şi-au însuşit punctul de vedere conform căruia diversificarea exagerată a producţiei duce la fărîmiţarea forţelor de lucru. Acţionînd în direcţia rentabilizării activităţii la grădina de legume, consiliul de conducere al cooperativei din Porumbacu de Jos a hotărît ca în loc de 10, aceasta să cuprindă 3 culturi în anul viitor şi anume: rădăcinoase, varză şi ardei, pentru că acestea s-au dovedit a fi mai productive în condiţiile specifice de la Porumbacu de Jos. In anul 1970, această cooperativă agricolă va contribui la formarea fondului de stat cu 50 tone grîu, 100 tone in, 460 tone cartofi, 130 tone legume, 67,5 tone carne, 1 500 hl lapte de vacă, 150 hl lapte de oaie și alte produse. Valoarea unei zile muncă va fi de 19 lei, din care 10 lei în numerar. Este de remarcat orientarea consecventă a consiliului de conducere pentru creşterea ponderii, in cadrul valorii zilei-muncă, a acelei părţi care este (Continuare în pag. a 111-a) GH. GRADINARU Harnicul colectiv de muncă al Uzinei mecaniceVlirsa a încheiat producerea unui nou lot de remorci destinate exportului iri pentru noul an şcolar Incandescenţa emoţiilor... Toamna, cu „începuturile“ ei tradiţionale îşi face simţită prezenţa şi în Liceul pedagogic din municipiul Sibiu,, care-i martorul ultimelor pregătiri intense şi febrile pentru a-şi primi oaspeţii din 15 septembrie. Am stat de vorbă cu tovarăşa directoare Elena Borcoman care ne-a declarat: „Sunt 1 000 de probleme cărora trebuie să le dai răspuns şi toate cit mai curînd, deoarece 15 septembrie este aproape. Lucrările de reparaţii din ansamblul şcolii, a căror valoare se ridică la 62 000 lei, au început, din luna iulie şi sunt aproape pe terminate. Aproape, deoarece intr-o aripă a clădirii, care-i încă un şantier în construcţie, lucrările sunt in toi. Această situaţie se datoreşte faptului că abia de curînd am putut beneficia de spaţiul necesar pentru cele 9 clase noi prin evacuarea unor locatari din spaţiul respectiv. Prin înfiinţarea celor 9 clase dintre care 4 clase de învăţători (2 cu limbă de predare română, 2 cu limbă de predare germană), 2 clase educatoare cu limbă de predare română, o clasă de educatoare cu limbă de predare germana, 2 clase post-liceale cu limbă de predare română din cadrul institutului de doi ani, capacitate« liceuîm s-a mărit Institutul, a cărei durată este de doi ani, şi care cuprinde învăţământ post-liceal şi fără frecvenţă, califică cadrele necesare pentru învăţământul preşcolar şi pentru clasele 1—4. Ne străduim, împreună cu colectivul întregii şcoli , să se muncească astfel ca liceul să devină un adevărat centru pepinier metodico-pedagogic, atît pentru municipiu cit şi pentru şcolile din judeţ. Ne preocupă realizarea specificului şcolii noastre pentru ca să formăm intr-adevăr cadre didactice cu o pregătire temeinică de specialitate, cu un larg orizont cultural-ştiinţific. JDe pe băncile şcolii vrem să-i pregătim pentru ■viaţă în aşa fel încît repartizaţi la locurile de muncă să nu uite menirea lor de dascăli şi cetăţeni chemaţi să-şi aducă aportul la realizarea marilor deziderate ale vieţii contemporane. Antrenarea cadrelor tinere, iniţierea, familiarizarea cu specificul muncii, îndrumarea lor sunt sarcini pe care le are în vedere întreg colectivul nostru. Numai aşa putem să împărtăşim din experienţa noastră celor care îmbrăţişează această meserie, de loc uşoară. Incandescenţa emoţiilor, pe care le trăiesc în fiecare toamnă la început de an şcolar, mă ajută să-mi înţeleg şi mai mult elevii care-mi sunt daţi spre a-i forma ca oameni demni, sensibili, receptivi la întreaga bogăţie a vieţii sociale în care trăim şi muncim“, CORNELIA BLOOS Is Is Ix Is Ix *x Is s Ix Is x IX Is I X X *X I s IV Is * INFORMAŢII 0 importantă realizare La Uzina mecanică gaz metan din Mediaş s-a experimentat şi pusă în funcţiune in industria chimică şi cea a materialelor de construcţii un arzător de gaz metan cu o putere de 10 gigacalorii. El este destinat cuptoarelor rotative cu o lungime de 40 metri şi poate funcţiona in regim diferit, cu flacără oxidantă, neutră sau reducătoare. Lungimea flăcării poate fi re- Ţesături diverse In compartimentul de creaţie de la uzinele „Tîrnava" Mediaş lună de lună a fost îmbogăţit numărul desenelor pentru ţesături imprimate. In noile desene este respectată linia modei avînd o paletă coloristică diversă. In ultimele două luni, din cele 29 desene create au fost aprobate 24. Ele se vor realiza în scurt timp în producţia ce masă, glată de la 1 metru pina la 14 metri. Părintele acestui preţios arzător este un colectiv condus dle Ladislau Sledinschi. INFORMAȚII La şcoala generală nr. 18 (Terezian) au sosit cărțile pentru noul an şcolar Foto H. BUCHFELNER hAM_________n.. JBIBLIOIC;A,, STRA"! ____Sjl'U PROLETARI DIN TOATE [ȚĂRILE, UNITKVA ORGAN AU COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL1 P/C.R. $1 ALI CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ANUL Nr. 487 JOI 11 SEPTEMBRIE 19694 PAGINI 30 BANI Industria locală şi noile ei dimensiuni Interviu cu ing. GH. B0GH/C/, directorul Direcţiei de industrie locală Sibiu In contextul obiectivelor complexe puse de Congresul al X-lea al partidului, industriei locale ii revin sarcini deosebite pe linia dezvoltării producţiei, creşterii productivităţii muncii şi mai ales a diversificării gamei de produse, bunuri de consum pentru populaţie. Pentru a informa cititorii ziarului nostru cu o serie de probleme specifice industriei locale ne-am adresat inginerului GHEORGHE BOGHICI, directorul Direcţiei industriei locale, care a avut amabilitatea să răspundă la cîteva întrebări. — Ce rezultate a consemnat industria locală în cele 8 luni de activitate economico-financiară? — Apreciez cu deosebită satisfacţie faptul că activitatea întreprinderilor de industrie locală din cadrul direcţiei au încheiat perioada cu rezultate demne de relevat. Astfel, obiectivele majore ale planului au fost îndeplinite. La producţia globală şi marfă s-a dat peste plan o producţie de aproape 4 milioane lei, respectiv 2,3 milioane lei. Comerţul socialist precum şi beneficiarii noştri au primit în plus, în cele 8 luni, 50 tone construcţii metalice, 776 metri cubi prefabricate din beton armat, peste 5 000 bucăţi tuburi din beton pentru canalizări, plăci mozaicate, agregate de rîu etc. — Căror factori se datoreşte sporul de producţie, creşterea gradului de eficienţă a industriei locale? — O cerinţăimperioasă a industriei locale este dezvoltarea capacităţilor de producţie. In perioada care a trecut din acest ani au fost puse în funcţiune o serie de capacităţi printre care amintesc: fabrica de gheaţă din Sibiu, cu o capacitate de 15 tone pe zi, o linie de fîşii de prefabricate, cu goluri, la Orlat, cu o capacitate de 7 800 mc pe an. Aproape toate întreprinderile aparţinînd direcţiei noastre au fost dotate cu strunguri, prese hidraulice, raboteze, freze in valoare de 1,1 milioane lei. Un accent deosebit s-a pus pe utilizarea fondurilor de mică mecanizare. Astfel, la I.I.L. AMET Sibiu s-a reorganizat atelierul de turnat metale neferoase şi s-au confecţionat, cu forţe proprii, unele utilaje îmbogăţind gama autodotărilor. La MACO Sibiu fondurile de mică mecanizare au fost de un real folos. A fost dezvoltată şi modernizată cariera Lotrioara, au fost montate transportoare la uscătoriile fabricii de cărămidă, de la Dealul Guşteriţei. Acţionînd pe linia folosirii acestor fonduri, comitetul de direcţie de la I.M.I.X. Agnita a terminat construcţia ţinut complex de uscare şi conservare a materialului lemnos ca şi a altor lucrări anexe necesare procesului de producţie. Este în curs construcţia unei hale pentru secţia de aparataj electric la I.I.L. ELCA Mediaş cu o capacitate de 1 700 mp, mecanizarea transportului la fabrica din Cluşteriţa. — Am văzut că in perioada ce a trecut aţi obţinut realizări deosebit de pozitive pe linia dezvoltării capacităţilor de producţie. Am vrea să informaţi cititorii despre diversificarea gamei de bunuri care vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor în perioada ce urmează. — Ocupîndu-ne de diversificarea producţiei, activitatea noastră a fost axată pe două obiective principale: primul, produse noi asimilate pentru comerţul socialist, iar al doilea pe reproiectarea şi modernizarea produselor existente în fabricaţie. Vorbind despre primele vreau să arăt că beneficiarii noştri vor găsi în viitorul apropiat noi (Continuare in pag. a III-a) Interviu realizat de IOAN NISTOR in activitatea pentru calificarea muncitorilor Trebuie depăşit peste tot diletantismul O problemă de importanţă deosebită— calificarea profesională — subliniată pregnant în documentele Congresului al X-lea, — invită pe toţi factorii responsabili la o serioasă analiză, la promovarea unor măsuri capabile să creeze premise corespunzătoare perfecţionării pe mai departe a formelor prin care se pregătesc viitorii muncitori, calificaţi. Abordînd acest obiectiv dintr-un unghi de vedere dinamic şi calitativ, în funcţie de relaţia determinantă dintre om şi maşină, de schimbările apărute in conţinutul şi caracterul muncii, vom încerca, printr-o privire generală asupra învăţămîntului profesional şi calificării la locul de muncă din întreprinderile sibiene, să evidenţiem cîteva aspecte asupra cărora, credem că trebuie să se intervină mai hotărît. Unităţile economice din Sibiu marchează un ritm susţinut de dezvoltare necesitînd, în consecinţă, un spor de forţă de muncă superior calificată, capabilă să facă faţă sarcinilor actuale şi de perspectivă, să mînuiască cu pricepere instalaţiile, maşinile şi utilajele perfecţionate de care dispunem. Bunăoară, în perioada 1971—1975, volumul producţiei globale se estimează la o creştere medie anuală de 8,6 la sută, fapt ce implică măsuri deosebite şi în ceea ce priveşte asigurarea cu forţă de muncă. Se prevede intrarea în funcţiune a unor obiective noi la Uzina de piese auto, „13 Decembrie“, I.R.U.M., „Flamura roşie“, Uzina mecanică, Poligrafie ş.a. Faţă de aceasta se impune ca anual să fie daţi producţiei circa 2 500 muncitori calificaţi. In prezent se asigură şcolarizarea doar în proporţie de 60 la sută (Grupul şcolar „Independenţa“, Grupul şcolar M.I.A., Grupul şcolar M.I.A., Centrul şcolar de construcţii). Capacităţile şcolare sînt aglomerate cu elevi destinaţi unor întreprinderi din alte oraşe. De exemplu: Grupul şcolar M.I.A. pregăteşte numai 40 elevi pentru municipiul Sibiu, iar pentru unităţi din afară 376 elevi. Grupul şcolar construcţii din 804 absolvenţi are pentru Sibiu numai 3. Aceasta este situaţia prezentă. Din planurile de şcolarizare reiese însă că ea va fi perpetuată şi în anii următori. Apare aici un lucru de neînţeles: în întreprinderile din ramura construcţiilor de maşini este vădită penuria de strungari, frezori, lăcătuşi, sudori şi, tocmai la aceste meserii, pentru 1970 este prevăzut un număr mic de elevi (305 faţă de 1 379 necesar). Cum poate fi explicată această discrepanţă dintre ceea ce se face şi ceea ce trebuie făcut? Se neglijează o chestiune de esenţă. In loc ca pregătirea, calificarea muncitorilor să premeargă tehnicizarea, ea rămîne în urmă. Se pare că atît conducerile tehnico-administrative cit şi sindicatele ţin prea puţin cont de perspectivă, de interacţiunea dintre progresul tehnic — ca factor principal, cu acţiune de lungă durată — şi organizarea muncii, dezvoltarea învăţămîntului profesional etc. O altă latură asupra căreia trebuie să ne oprim: activitatea din interiorul şcolilor profesionale, procesul instructiv-educativ. Rezultatele sunt în general mediocre. Procentul de promovabilitate scăzut (Grupul şcolar tehnic profesional, Şcoala de tracţiune C.F.R., Grupul şcolar „7 Noiembrie“). Cadre de specialitate sunt: programe (Continuare în pag. a II--a) TRAIAN SUCIU In fiecare an uzina „Independenţa“îşi schimbă înfăţişarea, în fotografie: hala secţiei a III-a mecani Foto V. PELGEÎI numărul de azi Rubrica noastră de informaţii: AZI... AZI... AZI... Coloana diverselor. • CURIER JURIDIC. pag. a II-a FANTOMA PE ROTILE (foileton). La muzeul Sălişte-Galeş: VALORI ETNOGRAFICE pag. a III-a ACTUALITATEA INTERNAŢIONALĂ în pag. a IV-a Ciocan de abataj tip „Tautella" începâd cu trimestrul IV al acestui an, lauzina „Independenţa“ din Sibiu, va intra în fabricaţie de serie ciocanul perforator tip „Tautella“. Noul produs al uzinei sibiene va elimina importarea acestuia şi va dota abatajele miniere cu această unealtă de modernizare a producţiei în minele de cărbuni, va contribui la sporirea productivităţii muncii. Un nou curs de dactilografie In cadrul Universităţii muncitoreşti din Sibiu, se organizează, la clubul uzinei „Independenţa“, un nou curs de dactilografie cu o durată de şase luni, înscrierile se fac la sediul clubului iar cursurile vor începe la data de 16 octombrie ec. La Grand Place O inimă veşnic tînără Ultimul ghid belgian, scris într-o limbă care l-a dat umanităţii pe autorul lui Thyl Ulenspiegel, iţi Indică ţie, călător dornic să nu scapi nici o atracţie a Bruxelles-ului, să vizitezi „La Grand Place, Şi, într-adevăr, piaţa dezvăluie, mai ales noaptea, sub lumina reflectoarelor municipalităţii, un colţ unic al Bruxellesului, al Belgiei, al lumii. Aici a fost inima vechiului oraş, menţionat pentru prima dată într-un document din anul 806 care vorbea de „BrUxella", burgar 'V " ; ' '’A • . " - ■ -Pe glob cărui locuitori se ocupau cu vînzarea produselor agricole. Carele se încărcau cu noaptea-n cap, la primul cîntat al cocoşilor. Stelele mai scăpărau încă sus peste un oraş ce-şi căpătase conştiinţa de sine, vrînd să ajungă şi să depăşească parteneri mai mari, mai bogaţi, mai încărcaţi de darurile naturii şi artelor: Bruges, Anvers şi Louvain. Şi la sfîrşit de veac 14, „Bruxella" întrece trio-ul flamand. In inima burgului începe să se construiască de prin 1402 prima parte a unui edificiu ce va deveni piatra preţioasă a „Pieţii Mari“: „L’Hotel de Ville", sediul municipalităţii locale. Negustorii, marii meşteri în lemn, armurierii, artiştii dantelelor pun tot sufletul atinşi şi de vîntul orgoliului şi reuşesc să impulsioneze lucrările clădirii ce va fi gata numai în nouă ani, un timp record pentru acele vremi. Aici şi astăzi continuă să rămînă inima oraşului, sufletul lui cum a spus filozoful Bergson, îndrăgostit de virtuţile arhitecturii locului, de atmosfera unică şi inimitabilă a Marii vieţi. Căci dacă la Paris, artiştii şi arhitecţii au risipit peste tot florile sensibilităţii şi gindirii, la Bruxelles, La Grande Place reuneşte, pe o suprafaţă mică de teren, principalele capodopere ale oraşului. Seara, ornamentele, cornişele, statuile plantate în ziduri, turnările şi întregul edificiu cu (aontkiaap* în pag. a 11 aj