Tribuna Sibiului, octombrie 1969 (Anul 2, nr. 504-530)

1969-10-10 / nr. 512

La „Firul Roşu“ Tălmaciu Cheltuielile de pro­ducţie-în continuă scădere Reducerea continuă a preţului de cost şi în general reducerea cheltuielilor materiale de produc­ţie constituie o sarcină importantă în etapa actuală de ridicare pe o treaptă cît mai înaltă a eficienţei economice a producţiei. Aşa cum s-a arătat în raportul Comitetului Central al P.C.R. la Congresul al X-lea, prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu „una din lipsurile care mai dăinuie în industria noastră este existenţa u­­nor consumuri materiale prea ridi­cate“, consumuri care măresc pre­ţul de cost al produsului finit nejustificat de mult. Pentru remedierea acestui ne­ajuns, Directivele Congresului au trasat ca sarcină revizuirea exi­gentă a normelor de consum şi stabilirea lor pe baze ştiinţifice în raport cu nivelul consumurilor existente pe plan mondial, precum şi folosirea raţională a combusti­bilului şi energiei electrice. De a­­semenea,­ se prevăd măsuri de va­lorificare superioară a materiilor prime şi materialelor prin reduce­rea gradului de prelucrare indus­trială a acestora, diversificarea şi creşterea tehnicităţii produselor. Încadrîndu-se în aceste directi­ve, colectivul întreprinderii „Firul roșu“ Tălmaciu s-a preocupat în mod permanent de reducerea con­sumurilor specifice la materii pri­me, folosirea superioară a acesto­ra, înlocuirea materialelor din im­port cu materiale indigene, precum şi de introducerea unor tehnologii noi în scopul reducerii costurilor de producţie. Astfel, pe­­ primele 9 luni, consumul specific la bum­bacul pur, folosit la producerea firelor pentru aţă, s-a redus faţă de plan, obţinîndu-se economii în valoare de 1 179 000 lei, materialele auxiliare (coloranţii şi chimicalele) s-au redus faţă de plan cu suma de 565 000 lei, iar materialele de ambalare şi prezentare a aţei de cusut cu suma de 144 000 lei. La baza obţinerii unor astfel de re­zultate au stat măsurile de moder­nizare a filaturii de bumbac prin înlocuirea utilajului vechi, cu pro­ductivitate scăzută, cu utilaj nou de mare tehnicitate, montarea in­stalaţiei de suflătoare de scamă, introducerea în amestec a unor sorturi de bumbac mai ieftine, dar care au asigurat aceiaşi parametri calitativi produsului finit; aplica­rea unei noi tehnologii de vopsire a firelor pentru aţă cu coloranţi de sulf din ţară, în locul coloran­ţilor naphtali, precum şi înfiinţa­rea unui atelier de cartonare în cadrul întreprinderii, pentru asi­gurarea necesarului de cutii pen­tru ambalarea aţei la un preţ mai scăzut. In urma aplicării acestor mă­suri, cheltuielile de producţie la 1 000 lei producţie marfă au fost reduse de la 959,4 lei în trimestrul I, la 952,2 lei în trimestrul II şi la 945,4 lei în trimestrul III. A­­ceste rezultate asigură realizarea şi depăşirea cu mult a angajamen­tului de economii peste plan luat de întreprindere pe anul în curs. Pentru 1970, sarcina de redu­cere a preţului de cost prevede o mobilizare şi mai mare, în aşa fel încît cheltuielile de producţie planificate să se reducă la 936 lei faţă de 950 lei cît a fost planifi­cat în 1969, în cifre absolute a­­ceasta reprezintă o reducere de cheltuieli, în condiţii comparabi­le, de 7 561 000 lei, faţă de anul 1969. Importantele reduceri de chel­tuieli planificate se vor obţine în­deosebi prin reducerea cheltuieli­lor ocazionale la materiile prime şi materialele auxiliare. Din a­­cest punct de vedere cheltuielile materiale de producţie se vor re­duce de la 860 lei (realizări pre­liminare) în anul 1969, la 844 lei în anul 1970. PETRU SUCU contabil şef la „Firul roşu“ Tălmaciu sala maşinilor de tricotat cu dublu cilindru de la Fabrica de tricotaje lita, unde se realizează ciorapi şi şosete din lină in amestec pentru copii şi adulţi Foto: HORST BUCHFELNER PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !­­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul II, nr. 512 Vineri, 10 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Dreptul la sesi­zări — expresie a democratismului Ca o componentă importantă a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru sindicate, activitatea de rezolvare a sesizări­lor, reclamaţiilor şi propunerilor oamenilor muncii solicită o preo­cupare intensă din partea organe­lor sindicale. Aceasta facilitează a­­firmarea iniţiativei şi participarea largă a maselor la înfăptuirea sar­cinilor economice, la perfecţionarea muncii social-obşteşti, reprezintă, în acelaşi timp, o expresie a profun­dului democratism ce caracteri­zează întreaga noastră societate. Pentru Copşa Mică se poate a­­firma că această activitate s-a îm­bunătăţit, avînd în vedere scăderea numărului de scrisori adresate or­ganelor centrale. Este îmbucurător faptul că oamenii muncii vin cu încredere la comitetele sindicatelor şi la organele locale, solicitînd sprijin în rezolvarea celor mai di­verse probleme. în comparaţie cu primele 9 luni din anul trecut numărul sesizărilor, scrisorilor şi reclamaţiilor adresate organelor din afara oraşului a scăzut în a­­cest an cu 71 la sută. Oamenii muncii şi-au exercitat larg dreptul de a sesiza, de a face propuneri, în cadrul audienţelor. Faptul­ că la consiliul orăşenesc al sindicatelor au venit în audienţă 137 tovarăşi, dovedeşte grija ce se acordă aces­tei activităţi. Meritoriu este faptul că la 67 la sută din cei audiaţi problema ridicată le-a fost rezol­vată favorabil, în conformitate cu prevederile legale. Analizînd atent conţinutul scri­sorilor şi audienţelor se desprinde că, de cele mai multe ori, ele vin să arate necunoaşterea suficientă a unor prevederi legale, încălcări ale normelor ce reglementează rapor­turile de muncă, neglijenţa, atitu­dinea birocratică a unor salariaţi, faptul că unele comitete de direc­ţie nu dau curs propunerilor sala­riaţilor, nu iau măsurile de ri­goare. Bunăoară, la C.L.F. s­-a re­clamat faptul că femei gravide în luna a Vil-a erau ţinute la muncă suplimentară. Teofil St­rea de la U.C.M. cerea sprijin în rezolvarea cazului de despăgubire cu I.G.C. Mediaş. Un grup de muncitori de la U.C.M. reclamau neplata muncii în zilele de sărbători legale. Un alt grup de muncitori a sesizat că la şantierul I.S.C.M. se încalcă legea de funcţionare a consiliului de ju­decată. Intervenţia promptă a bi­roului executiv a făcut posibilă re­stabilirea legalităţii. Sunt însă şi scrisori nefondate ce sustrag de la muncă o seamă de activişti, iar netemeinicia celor sesizate se dovedeşte ulterior. Ioan Danciu reclama organelor centrale faptul că directorul Uzinei chimi­­co-metalurgice nu-i acordă tran­sferul la Tîrnăveni. Din cercetarea făcută rezultă că petiţionarul nici nu ceruse acest lucru şi, chiar mai (Continuare în pag. a H-a) VASILE BOŢOC medicale Direcţia sanitară jud­eţeană ne informează că Ministerul Să­nătăţii a dotat recent unităţile spitaliceşti cu noi aparate medicale. Este vorba de 3 aparate Röntgen ultramoderne, la Policlinica de copii Sibiu, Spitalul de neuro-psihiatrie Sibiu şi Spitalul I.BL. Sibiu. De asemenea, la Spitalul de adulţi din Mediaş a fost adus şi pus în funcţiune un modern agregat de microradio­­fotografie. Noile aparate vor contribui cu mare succes la sta­bilirea diagnosticului bolnavilor. Conferinţa în cadrul programului de conferinţe organizate de Casa de cultură a municipiului Si­biu, la sediul său din strada General Magheru, nr. 18, astăzi, la ora 18, prof. Pimen Constantinescu va vorbi despre „Ovid Densu­şianu şi Italia“. r jr jmr s jmr jr jmr jT a INFORMAŢII INFORMAŢII Noi aparate Cerc de Wit La sediul Casei de cultură a municipiului Sibiu se fac, în aceste zile, înscrieri pentru cercul de balet, care urmează a-şi relua activitatea începînd cu­ data de 16 octombrie. Pot fi înscrişi copii şi tineri, de la 5 la 18 ani. Cercul va funcţiona după-amiaza, conform unui pro­gram ce se va stabili ulterior şi va fi condus de profesoarele Herta Grancea și Meta Irotte. FIECARE ZI, mm OUĂ SĂ fII FOLOSITE PLIN LA SEMANAT! Oamenii muncii din agricultura judeţului nostru depun eforturi susţinute pentru executarea lucră­rilor agricole de sezon, în majori­tatea unităţilor, ca urmare a măsu­rilor de mobilizare a tuturor forţe­lor şi mijloacelor existente, atît re­coltatul culturilor, cît şi însămîn­­ţările de toamnă se află într-un stadiu mai avansat. Conform si­tuaţiei operative a Direcţiei agri­cole judeţene pînă la 9 octombrie s-a strîns recolta de cartofi de pe 96 la sută din suprafaţă, iar sfecla de zahăr de pe 72 la sută din su­prafaţa ocupată cu această cul­tură. Procentul de 46 la sută la însămînţatul griului şi a secarei este însă nesatisfăcător. Cu toate că în unele cooperative agricole această lucrare s-a realizat în proporţie de peste 60 la sută cum este cazul la Scorei, Săcădate, Tîrnava, Bruiu, Merghindeal, Tălmaciu, Porumbacu de Sus, Apoldu de Sus, Mediaș, în altele semănatul este mult întîr­­ziat. Cauza rămînerii în urmă nu poate fi pusă decit pe seama lipsei de preocupare a factorilor de răs­pundere pentru buna organizare a muncii și folosirea mijloacelor me­canice la întreaga lor capacitate. Trec zile întregi şi în unele unităţi nu se însămînţează nimic. Aseme­nea situaţii s-au întîlnit la Alămor, Aţei, Ighişul Nou şi în altele. Cauzele acestei stări de lucruri sunt mai multe. Eliberarea cu în­târziere a terenurilor destinate a fi însămînţate cu cereale, desele de­fecţiuni la tractoare şi maşinile de semănat, folosirea unor trac­toare la alte lucrări. Din datele centralizate la Direcţia agricolă re­zultă că numărul tractoarelor de­fecte ajunge uneori la 70, iar al acelora care în plină campanie de însămînţări sunt folosite în alte scopuri depăşeşte 100. La Şura Mică unde au fost însămînţate cu grîu doar 74 de hectare din 360 hectare planificate, au fost defecte trei tractoare, la Hoghilag alte trei şi tot atîtea la Nocrich. Acestea sînt doar cîteva din multiplele exemple ce s-ar putea da. O altă dovadă a insuficientului interes cu care conducerile I.M.A. urmăresc activitatea mecanizatorilor din sec­ţii constă în aceea că multe din trac­toare stau din lipsă de tractorişti. La Cîrţişoara au rămas fără oa­meni într-una din zile nu mai pu­ţin de 8 tractoare, iar la Alămor şi Alma cîte două tractoare. Dar ceea ce pare şi mai de neînţeles, la una din situaţiile operative, specialistul de la Şeica Mare raporta că doi tractorişti au plecat în. .. conce­diu. Aşa a înţeles conducerea I.M.A. Tîrnava să ajute această unitate? Este oare admisibil ca în­­tr-o unitate ca G.A.P. Şeica Mare, care dispune de 26 de tractoare, în 4 zile să se însămînţeze doar 12 hectare cu grîu? Nu-i mai puţin adevărat că în multe din cazuri ritmul lent la în­sămînţări se datorează şi lipsei de teren.­­Mari suprafeţe ce urmează să fie însămînţate şi la ora actuală sunt încă ocupate cu culturi. Cu toate acestea nu se întreprind mă­suri mai energice de mobilizare a forţelor existente la strînsul şi transportul recoltei. Cooperativele agricole de producţie din Alămor, Armeni, Ocna Sibiului şi din alte localităţi n­u mai au teren liber pentru însămînţări. Este şi firesc din moment ce la Ocna Sibiului nici n-a început recoltatul sfeclei de zahăr şi a porumbului. La Ar­meni sînt de însămînţat cu cereale 700 de hectare, din care numai 100 hectare după sfeclă de zahăr şi cartofi. Restul urmează a se în­­sămînţa după trifoi şi porumb, dar la care nici nu au început recol­tatul. Faţă de această situaţie se im­pune urgentarea lucrărilor de re­coltare a culturilor tîrzii după care urmează să se însămînţeze grîu. în acelaşi timp este necesar să fie impulsionat transportul recoltei, cît şi lucrările de pregătire a solu­lui, în unele unităţi se observă un decalaj prea mare între arături, pregătirea patului germinativ şi însămînţări. Iată un exemplu. La cooperativa agricolă de producţie din Chirpăr au fost executate ară­turi pe 540 de hectare. în schimb nu s-au însămînţat decît 380 de Din păcate aceste exemple nu sînt singulare. Să privim ultima parte a graficului. Procentele cu­prinse în el sînt oglinda activităţii preşedinţilor, specialiştilor din u­­nităţile respective, şi nu mai puţin a mecanizatorilor ce le deservesc. S-a repetat de atîtea ori că sînt necesare măsuri operative pentru accelerarea ritmului de execuţie a lucrărilor agricole în unităţile ră­mase în urmă. Dar aceste măsuri întîrzie. De ce? Din comoditatea unor conducători, preşedinţi, ingi­neri agronomi, directori ai I.M.A. care aşteaptă să le rezolve altci­neva problemele. Considerăm că a sosit timpul ca sarcinile de campa­nie să fie privite cu mai multă se­riozitate de către toţi factorii de răspundere. Pentru terminarea grabnică a în­­sămînţării grîului şi secarei se im­pun cu stringenţă cîteva măsuri, în primul rînd se cere o temeinică organizare a activităţii în fiecare unitate, organizare în care să pri­meze spiritul gospodăresc, iniţia­tiva. Să se exercite un control ri­guros asupra executării lucrărilor. Totodată este necesară folosirea tractoarelor şi maşinilor la în­treaga lor capacitate. Dar pentru aceasta se cere ca şi­ ţăranii coo­peratori să depună tot efortul pen­tru eliberarea terenurilor de cul­turi, în al doilea rînd să se acorde maximum de atenţie calităţii în­­sămînţării, ştiut fiind că de a­­ceasta depinde în bună măsură re­colta anului viitor. Inain­te de turneu Ecco , formaţia de muzică uşoară a clubului sibian „In­dependenţa“ , face pregătiri intense pentru turneul pe care îl va­­întreprin­de in comunele şi oraşele judeţului nostru, începînd de zilele următoare. Trecută prin exa­menul unei comisii de specialişti, pro­ducţia artistică a formaţiei a primit avizul favorabil. O impresie plăcută a lăsat grupul de chi­tare electrice con­dus de Gelu Aspra, şi soliştii Viviana Duţescu, Doina Cse­­gedi, Eugen Tobăr şi Bitty Etvösi. SITUAŢIA însămînţări. grîului — secarei în agricole de producţie la data de 9 cooperativele octombrie 1969 /VIntre 55 şi 38%Sub 38°/° Peste 557,0 AvansateRămase Cisnădioara Săcădate Tîrnava Scorei Tălmaciu Bruiu Apoldu de Sus Porumbacu de Sus Merghindeal Stejerişul Mediaş Păuca Agnita Noul Român Porumbacu de Jos Dobîrca 100°/o 80% 76°/o 75% 74% 70% 70% 70% 68% 67% . 66% 65°/o 64% 63% 63%.­ 61% Chirpăr Şoroştin Cîrţa Sîngătin Birghiş 51% 51% 51% 51% 50% Bogatu Român 50% Ighişul Vechi 60% Cîrţişoara 60% Vărd 60% Arpaşu de Jos 59% Miercurea Sibiului 57% Valea Viilor 55°/o Cornăţel Pelişor Cristian Moşna Săcel Avrig Axente Sever Şura Mare Micăsasa Slimnic­ Nocrich Noiştat Şeica Mică Ghijasa de Sus Ludoş Laslea Retiş Apoldu de Jos Biertan Răvăşel 50% 50% 490/0 48% 470/0 45% 45% 450/0 440/0 440/0 426/o 41% 41% 460/0 40% 39% 390/0 38% 380/c 38% Copşa Mică Hosman Ruşi Racoviţa Vurpăr Roşia Alţina Aţei Poplacfi Broşteni Hoghilag Topîrcea Şaroşu pe Tîrnave Amnaş Blăjel Orlat Sibiu Alma Şelimbăr Buia Bratei Ighişul Nou Loamneş Gusu Velţ Presaca Mihăileni Armeni Şeica Mare Alămor Cirlos Mălîncrav Şura Mică Aciliu Bazna Marpod Boian Ocna Sibiului 370/0 37% 370/0 360/0 36% 36­­ o 350/0 35% 350/0 34°, o 330/0 330/0 330/0 320/0 320/0 320/0 320.0 310.0 310/0 31% 30­1 u 300 0 30% 290/0 290/0 280/0 270.0 250/0 240/0 23% 2­20/0 220/0 210/0 150/0 130/0 130/0 7% 6% in urmaCodase Cantinele sibiene şi şablonul... Concepţii greşite sau desconsideraţie ? Lipsă de fantezie în comoditate? Indiferenţa, mersul de melc şi „lasă­-­­ - mă să te las!" De ce lipseşte o cantină la care să se servească masa şi seara ? Nu este pentru prima dată cînd facem o anchetă prin cîteva can­tine sibiene. Regretabil este faptul că din vara trecută nu s-a schim­bat mai mint in vederea reme­dierii unor neajunsuri semnalate. Ceea ce pare de neînțeles este, in­discutabil, o anumită mentalitate a unora dintre cei care răspund de cantine, de buna deservire. Există­­undeva părerea că la o cantină, mai ales cînd ţi se şi subliniază că e „de întreprindere“, nu e nevoie de multă bătaie de cap. Scuza este la îndemină tot timpul: „E cantină, domnule, nu este restaurant! La preţul acesta . .“ Cum, adică? Aceste cantine se află în afara perimetrului civiliza­ţiei? Unele dintre ele au izul de vechi birt, cu feţe de mese care iţi taie pofta de mîncare sau cu un serviciu îndoielnic. Şi, în fond, de ce aceste păreri? La preţurile cu care se plătesc meniurile în niciun caz nu se poate spune că n-ar fi posibil să se gătească mai bine. Este vorba nu de felul mîn­­cării în sine, ci de modul în care este gătită, de indiferenţa adminis­traţiei sau lipsa de fantezie a bu­cătarilor. Se invocă anumite motive, dar nu-şi au temeiul, căci de ani de zile dăinuie aceeaşi situaţie. Dacă ai acceptat să serveşti masa la cantină, înseamnă că accepţi o si­tuaţie oarecare, n-ai pretenţii, poţi fi servit oricum, căci este cantină? Am poposit la cantina fabricii „Flamura roşie“, unde servesc masa aproape 500 de persoane, an­gajaţi de la­­14 întreprinderi, încă de la intrare, prosoapele ude, cu aspect neplăcut, lipsa de săpun, îţi atrag atenţia, în această cantină se pregătesc zilnic 3 meniuri, dintre care unul dietetic. între meniurile I şi II există diferenţă de cost 1 leu, şi, deci, şi de calitate. Curios lucru, că deşi la primul sunt de trei ori mai puţini abonaţi decît la cel de-al doilea, iar flotanţii îl preferă, de asemenea, tot pe al doilea, bo­nuri se găsesc tot pentru primul. Lipsa de orientare, interesul gre­vează bunul mers şi dezamăgesc pe cei care întîmplător vor să servească masa aici. Pentru docu­mentare, mi-am cumpărat un bon de flotant la meniul I. O ospătară, la rugămintea pe care i-am adre­sat-o, m-a îndrumat indispusă, a­­rătîndu-mi „să trec la comun“. Comesenii se agitau că nu mai soseşte mîncarea. Alţi salariaţi, Eleonora Becheş, Victor Timofte, Elena Brate, de la o masă vecină, erau, de asemenea, indispuşi că nu erau serviţi, deşi­­ ospătară respec­tivă nu era ocupată în altă parte. Pe masă pîinea stătea intr-un coş din plastic, crăpat şi murdar în cel mai adevărat sens al cuvîntului, faţa de masă din muşama cu pă­trăţele îşi expunea dîrele de mîn­care spoită, iar tacîmul îşi lăsa grăsimea de care nu fusese spălat ca lumea. Am rugat să ni se aducă şerveţele şi apă. S-a dat din cap, dar comesenii ne-au spus că nu vom primi, căci serveau masa mai de mult acolo, şi-mi arătau spre „privilegiaţii“ de la meniul al II-lea, că numai lor li se dă apă (Continuare în pag. a II-a) MARIN NIŢA Revoluţia verde“ a Indiei Secole de-a rîndul, agricul­tura indiană a depins de ca­priciile musonului. In perioada aprilie—septembrie, ca urmare a creării unei zone depresiona­­re, aerul umed şi cald de dea­supra oceanului se deplasează cu regularitate spre nord. In­ (Continuare în pag. a IV-a) . C. ŢINTEA pe­nt­ tre lunile octombrie şi martie situaţia este inversă: depre­siunea atmosferică ce se for­mează pe continent dă naşte­re unui vint uscat şi rece, care se rostogoleşte vijelios spre sud. Pentr­u fiecare an agricol al In­diei, care începe toamna şi se încheie primăvara, muşamul de vară este de importanţă m­evi­tală. Intirzierea sa a adus la­

Next