Tribuna Sibiului, octombrie 1969 (Anul 2, nr. 504-530)
1969-10-10 / nr. 512
La „Firul Roşu“ Tălmaciu Cheltuielile de producţie-în continuă scădere Reducerea continuă a preţului de cost şi în general reducerea cheltuielilor materiale de producţie constituie o sarcină importantă în etapa actuală de ridicare pe o treaptă cît mai înaltă a eficienţei economice a producţiei. Aşa cum s-a arătat în raportul Comitetului Central al P.C.R. la Congresul al X-lea, prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu „una din lipsurile care mai dăinuie în industria noastră este existenţa unor consumuri materiale prea ridicate“, consumuri care măresc preţul de cost al produsului finit nejustificat de mult. Pentru remedierea acestui neajuns, Directivele Congresului au trasat ca sarcină revizuirea exigentă a normelor de consum şi stabilirea lor pe baze ştiinţifice în raport cu nivelul consumurilor existente pe plan mondial, precum şi folosirea raţională a combustibilului şi energiei electrice. De asemenea, se prevăd măsuri de valorificare superioară a materiilor prime şi materialelor prin reducerea gradului de prelucrare industrială a acestora, diversificarea şi creşterea tehnicităţii produselor. Încadrîndu-se în aceste directive, colectivul întreprinderii „Firul roșu“ Tălmaciu s-a preocupat în mod permanent de reducerea consumurilor specifice la materii prime, folosirea superioară a acestora, înlocuirea materialelor din import cu materiale indigene, precum şi de introducerea unor tehnologii noi în scopul reducerii costurilor de producţie. Astfel, pe primele 9 luni, consumul specific la bumbacul pur, folosit la producerea firelor pentru aţă, s-a redus faţă de plan, obţinîndu-se economii în valoare de 1 179 000 lei, materialele auxiliare (coloranţii şi chimicalele) s-au redus faţă de plan cu suma de 565 000 lei, iar materialele de ambalare şi prezentare a aţei de cusut cu suma de 144 000 lei. La baza obţinerii unor astfel de rezultate au stat măsurile de modernizare a filaturii de bumbac prin înlocuirea utilajului vechi, cu productivitate scăzută, cu utilaj nou de mare tehnicitate, montarea instalaţiei de suflătoare de scamă, introducerea în amestec a unor sorturi de bumbac mai ieftine, dar care au asigurat aceiaşi parametri calitativi produsului finit; aplicarea unei noi tehnologii de vopsire a firelor pentru aţă cu coloranţi de sulf din ţară, în locul coloranţilor naphtali, precum şi înfiinţarea unui atelier de cartonare în cadrul întreprinderii, pentru asigurarea necesarului de cutii pentru ambalarea aţei la un preţ mai scăzut. In urma aplicării acestor măsuri, cheltuielile de producţie la 1 000 lei producţie marfă au fost reduse de la 959,4 lei în trimestrul I, la 952,2 lei în trimestrul II şi la 945,4 lei în trimestrul III. Aceste rezultate asigură realizarea şi depăşirea cu mult a angajamentului de economii peste plan luat de întreprindere pe anul în curs. Pentru 1970, sarcina de reducere a preţului de cost prevede o mobilizare şi mai mare, în aşa fel încît cheltuielile de producţie planificate să se reducă la 936 lei faţă de 950 lei cît a fost planificat în 1969, în cifre absolute aceasta reprezintă o reducere de cheltuieli, în condiţii comparabile, de 7 561 000 lei, faţă de anul 1969. Importantele reduceri de cheltuieli planificate se vor obţine îndeosebi prin reducerea cheltuielilor ocazionale la materiile prime şi materialele auxiliare. Din acest punct de vedere cheltuielile materiale de producţie se vor reduce de la 860 lei (realizări preliminare) în anul 1969, la 844 lei în anul 1970. PETRU SUCU contabil şef la „Firul roşu“ Tălmaciu sala maşinilor de tricotat cu dublu cilindru de la Fabrica de tricotaje lita, unde se realizează ciorapi şi şosete din lină in amestec pentru copii şi adulţi Foto: HORST BUCHFELNER PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul II, nr. 512 Vineri, 10 octombrie 1969 4 pagini 30 bani Dreptul la sesizări — expresie a democratismului Ca o componentă importantă a sarcinilor stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. pentru sindicate, activitatea de rezolvare a sesizărilor, reclamaţiilor şi propunerilor oamenilor muncii solicită o preocupare intensă din partea organelor sindicale. Aceasta facilitează afirmarea iniţiativei şi participarea largă a maselor la înfăptuirea sarcinilor economice, la perfecţionarea muncii social-obşteşti, reprezintă, în acelaşi timp, o expresie a profundului democratism ce caracterizează întreaga noastră societate. Pentru Copşa Mică se poate afirma că această activitate s-a îmbunătăţit, avînd în vedere scăderea numărului de scrisori adresate organelor centrale. Este îmbucurător faptul că oamenii muncii vin cu încredere la comitetele sindicatelor şi la organele locale, solicitînd sprijin în rezolvarea celor mai diverse probleme. în comparaţie cu primele 9 luni din anul trecut numărul sesizărilor, scrisorilor şi reclamaţiilor adresate organelor din afara oraşului a scăzut în acest an cu 71 la sută. Oamenii muncii şi-au exercitat larg dreptul de a sesiza, de a face propuneri, în cadrul audienţelor. Faptul că la consiliul orăşenesc al sindicatelor au venit în audienţă 137 tovarăşi, dovedeşte grija ce se acordă acestei activităţi. Meritoriu este faptul că la 67 la sută din cei audiaţi problema ridicată le-a fost rezolvată favorabil, în conformitate cu prevederile legale. Analizînd atent conţinutul scrisorilor şi audienţelor se desprinde că, de cele mai multe ori, ele vin să arate necunoaşterea suficientă a unor prevederi legale, încălcări ale normelor ce reglementează raporturile de muncă, neglijenţa, atitudinea birocratică a unor salariaţi, faptul că unele comitete de direcţie nu dau curs propunerilor salariaţilor, nu iau măsurile de rigoare. Bunăoară, la C.L.F. s-a reclamat faptul că femei gravide în luna a Vil-a erau ţinute la muncă suplimentară. Teofil Strea de la U.C.M. cerea sprijin în rezolvarea cazului de despăgubire cu I.G.C. Mediaş. Un grup de muncitori de la U.C.M. reclamau neplata muncii în zilele de sărbători legale. Un alt grup de muncitori a sesizat că la şantierul I.S.C.M. se încalcă legea de funcţionare a consiliului de judecată. Intervenţia promptă a biroului executiv a făcut posibilă restabilirea legalităţii. Sunt însă şi scrisori nefondate ce sustrag de la muncă o seamă de activişti, iar netemeinicia celor sesizate se dovedeşte ulterior. Ioan Danciu reclama organelor centrale faptul că directorul Uzinei chimico-metalurgice nu-i acordă transferul la Tîrnăveni. Din cercetarea făcută rezultă că petiţionarul nici nu ceruse acest lucru şi, chiar mai (Continuare în pag. a H-a) VASILE BOŢOC medicale Direcţia sanitară judeţeană ne informează că Ministerul Sănătăţii a dotat recent unităţile spitaliceşti cu noi aparate medicale. Este vorba de 3 aparate Röntgen ultramoderne, la Policlinica de copii Sibiu, Spitalul de neuro-psihiatrie Sibiu şi Spitalul I.BL. Sibiu. De asemenea, la Spitalul de adulţi din Mediaş a fost adus şi pus în funcţiune un modern agregat de microradiofotografie. Noile aparate vor contribui cu mare succes la stabilirea diagnosticului bolnavilor. Conferinţa în cadrul programului de conferinţe organizate de Casa de cultură a municipiului Sibiu, la sediul său din strada General Magheru, nr. 18, astăzi, la ora 18, prof. Pimen Constantinescu va vorbi despre „Ovid Densuşianu şi Italia“. r jr jmr s jmr jr jmr jT a INFORMAŢII INFORMAŢII Noi aparate Cerc de Wit La sediul Casei de cultură a municipiului Sibiu se fac, în aceste zile, înscrieri pentru cercul de balet, care urmează a-şi relua activitatea începînd cu data de 16 octombrie. Pot fi înscrişi copii şi tineri, de la 5 la 18 ani. Cercul va funcţiona după-amiaza, conform unui program ce se va stabili ulterior şi va fi condus de profesoarele Herta Grancea și Meta Irotte. FIECARE ZI, mm OUĂ SĂ fII FOLOSITE PLIN LA SEMANAT! Oamenii muncii din agricultura judeţului nostru depun eforturi susţinute pentru executarea lucrărilor agricole de sezon, în majoritatea unităţilor, ca urmare a măsurilor de mobilizare a tuturor forţelor şi mijloacelor existente, atît recoltatul culturilor, cît şi însămînţările de toamnă se află într-un stadiu mai avansat. Conform situaţiei operative a Direcţiei agricole judeţene pînă la 9 octombrie s-a strîns recolta de cartofi de pe 96 la sută din suprafaţă, iar sfecla de zahăr de pe 72 la sută din suprafaţa ocupată cu această cultură. Procentul de 46 la sută la însămînţatul griului şi a secarei este însă nesatisfăcător. Cu toate că în unele cooperative agricole această lucrare s-a realizat în proporţie de peste 60 la sută cum este cazul la Scorei, Săcădate, Tîrnava, Bruiu, Merghindeal, Tălmaciu, Porumbacu de Sus, Apoldu de Sus, Mediaș, în altele semănatul este mult întîrziat. Cauza rămînerii în urmă nu poate fi pusă decit pe seama lipsei de preocupare a factorilor de răspundere pentru buna organizare a muncii și folosirea mijloacelor mecanice la întreaga lor capacitate. Trec zile întregi şi în unele unităţi nu se însămînţează nimic. Asemenea situaţii s-au întîlnit la Alămor, Aţei, Ighişul Nou şi în altele. Cauzele acestei stări de lucruri sunt mai multe. Eliberarea cu întârziere a terenurilor destinate a fi însămînţate cu cereale, desele defecţiuni la tractoare şi maşinile de semănat, folosirea unor tractoare la alte lucrări. Din datele centralizate la Direcţia agricolă rezultă că numărul tractoarelor defecte ajunge uneori la 70, iar al acelora care în plină campanie de însămînţări sunt folosite în alte scopuri depăşeşte 100. La Şura Mică unde au fost însămînţate cu grîu doar 74 de hectare din 360 hectare planificate, au fost defecte trei tractoare, la Hoghilag alte trei şi tot atîtea la Nocrich. Acestea sînt doar cîteva din multiplele exemple ce s-ar putea da. O altă dovadă a insuficientului interes cu care conducerile I.M.A. urmăresc activitatea mecanizatorilor din secţii constă în aceea că multe din tractoare stau din lipsă de tractorişti. La Cîrţişoara au rămas fără oameni într-una din zile nu mai puţin de 8 tractoare, iar la Alămor şi Alma cîte două tractoare. Dar ceea ce pare şi mai de neînţeles, la una din situaţiile operative, specialistul de la Şeica Mare raporta că doi tractorişti au plecat în. .. concediu. Aşa a înţeles conducerea I.M.A. Tîrnava să ajute această unitate? Este oare admisibil ca într-o unitate ca G.A.P. Şeica Mare, care dispune de 26 de tractoare, în 4 zile să se însămînţeze doar 12 hectare cu grîu? Nu-i mai puţin adevărat că în multe din cazuri ritmul lent la însămînţări se datorează şi lipsei de teren.Mari suprafeţe ce urmează să fie însămînţate şi la ora actuală sunt încă ocupate cu culturi. Cu toate acestea nu se întreprind măsuri mai energice de mobilizare a forţelor existente la strînsul şi transportul recoltei. Cooperativele agricole de producţie din Alămor, Armeni, Ocna Sibiului şi din alte localităţi nu mai au teren liber pentru însămînţări. Este şi firesc din moment ce la Ocna Sibiului nici n-a început recoltatul sfeclei de zahăr şi a porumbului. La Armeni sînt de însămînţat cu cereale 700 de hectare, din care numai 100 hectare după sfeclă de zahăr şi cartofi. Restul urmează a se însămînţa după trifoi şi porumb, dar la care nici nu au început recoltatul. Faţă de această situaţie se impune urgentarea lucrărilor de recoltare a culturilor tîrzii după care urmează să se însămînţeze grîu. în acelaşi timp este necesar să fie impulsionat transportul recoltei, cît şi lucrările de pregătire a solului, în unele unităţi se observă un decalaj prea mare între arături, pregătirea patului germinativ şi însămînţări. Iată un exemplu. La cooperativa agricolă de producţie din Chirpăr au fost executate arături pe 540 de hectare. în schimb nu s-au însămînţat decît 380 de Din păcate aceste exemple nu sînt singulare. Să privim ultima parte a graficului. Procentele cuprinse în el sînt oglinda activităţii preşedinţilor, specialiştilor din unităţile respective, şi nu mai puţin a mecanizatorilor ce le deservesc. S-a repetat de atîtea ori că sînt necesare măsuri operative pentru accelerarea ritmului de execuţie a lucrărilor agricole în unităţile rămase în urmă. Dar aceste măsuri întîrzie. De ce? Din comoditatea unor conducători, preşedinţi, ingineri agronomi, directori ai I.M.A. care aşteaptă să le rezolve altcineva problemele. Considerăm că a sosit timpul ca sarcinile de campanie să fie privite cu mai multă seriozitate de către toţi factorii de răspundere. Pentru terminarea grabnică a însămînţării grîului şi secarei se impun cu stringenţă cîteva măsuri, în primul rînd se cere o temeinică organizare a activităţii în fiecare unitate, organizare în care să primeze spiritul gospodăresc, iniţiativa. Să se exercite un control riguros asupra executării lucrărilor. Totodată este necesară folosirea tractoarelor şi maşinilor la întreaga lor capacitate. Dar pentru aceasta se cere ca şi ţăranii cooperatori să depună tot efortul pentru eliberarea terenurilor de culturi, în al doilea rînd să se acorde maximum de atenţie calităţii însămînţării, ştiut fiind că de aceasta depinde în bună măsură recolta anului viitor. Inainte de turneu Ecco , formaţia de muzică uşoară a clubului sibian „Independenţa“ , face pregătiri intense pentru turneul pe care îl vaîntreprinde in comunele şi oraşele judeţului nostru, începînd de zilele următoare. Trecută prin examenul unei comisii de specialişti, producţia artistică a formaţiei a primit avizul favorabil. O impresie plăcută a lăsat grupul de chitare electrice condus de Gelu Aspra, şi soliştii Viviana Duţescu, Doina Csegedi, Eugen Tobăr şi Bitty Etvösi. SITUAŢIA însămînţări. grîului — secarei în agricole de producţie la data de 9 cooperativele octombrie 1969 /VIntre 55 şi 38%Sub 38°/° Peste 557,0 AvansateRămase Cisnădioara Săcădate Tîrnava Scorei Tălmaciu Bruiu Apoldu de Sus Porumbacu de Sus Merghindeal Stejerişul Mediaş Păuca Agnita Noul Român Porumbacu de Jos Dobîrca 100°/o 80% 76°/o 75% 74% 70% 70% 70% 68% 67% . 66% 65°/o 64% 63% 63%. 61% Chirpăr Şoroştin Cîrţa Sîngătin Birghiş 51% 51% 51% 51% 50% Bogatu Român 50% Ighişul Vechi 60% Cîrţişoara 60% Vărd 60% Arpaşu de Jos 59% Miercurea Sibiului 57% Valea Viilor 55°/o Cornăţel Pelişor Cristian Moşna Săcel Avrig Axente Sever Şura Mare Micăsasa Slimnic Nocrich Noiştat Şeica Mică Ghijasa de Sus Ludoş Laslea Retiş Apoldu de Jos Biertan Răvăşel 50% 50% 490/0 48% 470/0 45% 45% 450/0 440/0 440/0 426/o 41% 41% 460/0 40% 39% 390/0 38% 380/c 38% Copşa Mică Hosman Ruşi Racoviţa Vurpăr Roşia Alţina Aţei Poplacfi Broşteni Hoghilag Topîrcea Şaroşu pe Tîrnave Amnaş Blăjel Orlat Sibiu Alma Şelimbăr Buia Bratei Ighişul Nou Loamneş Gusu Velţ Presaca Mihăileni Armeni Şeica Mare Alămor Cirlos Mălîncrav Şura Mică Aciliu Bazna Marpod Boian Ocna Sibiului 370/0 37% 370/0 360/0 36% 36 o 350/0 35% 350/0 34°, o 330/0 330/0 330/0 320/0 320/0 320/0 320.0 310.0 310/0 31% 301 u 300 0 30% 290/0 290/0 280/0 270.0 250/0 240/0 23% 220/0 220/0 210/0 150/0 130/0 130/0 7% 6% in urmaCodase Cantinele sibiene şi şablonul... Concepţii greşite sau desconsideraţie ? Lipsă de fantezie în comoditate? Indiferenţa, mersul de melc şi „lasă- - mă să te las!" De ce lipseşte o cantină la care să se servească masa şi seara ? Nu este pentru prima dată cînd facem o anchetă prin cîteva cantine sibiene. Regretabil este faptul că din vara trecută nu s-a schimbat mai mint in vederea remedierii unor neajunsuri semnalate. Ceea ce pare de neînțeles este, indiscutabil, o anumită mentalitate a unora dintre cei care răspund de cantine, de buna deservire. Existăundeva părerea că la o cantină, mai ales cînd ţi se şi subliniază că e „de întreprindere“, nu e nevoie de multă bătaie de cap. Scuza este la îndemină tot timpul: „E cantină, domnule, nu este restaurant! La preţul acesta . .“ Cum, adică? Aceste cantine se află în afara perimetrului civilizaţiei? Unele dintre ele au izul de vechi birt, cu feţe de mese care iţi taie pofta de mîncare sau cu un serviciu îndoielnic. Şi, în fond, de ce aceste păreri? La preţurile cu care se plătesc meniurile în niciun caz nu se poate spune că n-ar fi posibil să se gătească mai bine. Este vorba nu de felul mîncării în sine, ci de modul în care este gătită, de indiferenţa administraţiei sau lipsa de fantezie a bucătarilor. Se invocă anumite motive, dar nu-şi au temeiul, căci de ani de zile dăinuie aceeaşi situaţie. Dacă ai acceptat să serveşti masa la cantină, înseamnă că accepţi o situaţie oarecare, n-ai pretenţii, poţi fi servit oricum, căci este cantină? Am poposit la cantina fabricii „Flamura roşie“, unde servesc masa aproape 500 de persoane, angajaţi de la14 întreprinderi, încă de la intrare, prosoapele ude, cu aspect neplăcut, lipsa de săpun, îţi atrag atenţia, în această cantină se pregătesc zilnic 3 meniuri, dintre care unul dietetic. între meniurile I şi II există diferenţă de cost 1 leu, şi, deci, şi de calitate. Curios lucru, că deşi la primul sunt de trei ori mai puţini abonaţi decît la cel de-al doilea, iar flotanţii îl preferă, de asemenea, tot pe al doilea, bonuri se găsesc tot pentru primul. Lipsa de orientare, interesul grevează bunul mers şi dezamăgesc pe cei care întîmplător vor să servească masa aici. Pentru documentare, mi-am cumpărat un bon de flotant la meniul I. O ospătară, la rugămintea pe care i-am adresat-o, m-a îndrumat indispusă, arătîndu-mi „să trec la comun“. Comesenii se agitau că nu mai soseşte mîncarea. Alţi salariaţi, Eleonora Becheş, Victor Timofte, Elena Brate, de la o masă vecină, erau, de asemenea, indispuşi că nu erau serviţi, deşi ospătară respectivă nu era ocupată în altă parte. Pe masă pîinea stătea intr-un coş din plastic, crăpat şi murdar în cel mai adevărat sens al cuvîntului, faţa de masă din muşama cu pătrăţele îşi expunea dîrele de mîncare spoită, iar tacîmul îşi lăsa grăsimea de care nu fusese spălat ca lumea. Am rugat să ni se aducă şerveţele şi apă. S-a dat din cap, dar comesenii ne-au spus că nu vom primi, căci serveau masa mai de mult acolo, şi-mi arătau spre „privilegiaţii“ de la meniul al II-lea, că numai lor li se dă apă (Continuare în pag. a II-a) MARIN NIŢA Revoluţia verde“ a Indiei Secole de-a rîndul, agricultura indiană a depins de capriciile musonului. In perioada aprilie—septembrie, ca urmare a creării unei zone depresionare, aerul umed şi cald de deasupra oceanului se deplasează cu regularitate spre nord. In (Continuare în pag. a IV-a) . C. ŢINTEA pent tre lunile octombrie şi martie situaţia este inversă: depresiunea atmosferică ce se formează pe continent dă naştere unui vint uscat şi rece, care se rostogoleşte vijelios spre sud. Pentru fiecare an agricol al Indiei, care începe toamna şi se încheie primăvara, muşamul de vară este de importanţă mevitală. Intirzierea sa a adus la