Tribuna Sibiului, noiembrie 1969 (Anul 2, nr. 531-556)

1969-11-21 / nr. 548

* * * *s Is Is *s Is Is \\ Is \s Is *s Is Is Is L INFORMAŢII Sesiune ştiinţifică Duminică, 23 noiembrie, la ora 9, în sala de conferinţe a pentru copii Muzeului brukenthal va avea loc o sesiune ştiinţifică închinată împlinirii a 120 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei ardelene pen­tru ştiinţele naturii. Manifestarea, organizată de Filiala Sibiu a Societăţii de şti­inţe biologice, Muzeul Brukenthal şi Comisia judeţeană pentru răspîndirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, se bucură de par­ticiparea valoroasă a unor oameni de ştiinţă din Bucureşti, Cluj, Braşov şi Sibiu. Vor prezenta comunicări: acad. Emil Pop din Cluj, prof. dr. Valeriu Bologa. Cluj; dr. Mircea Ieniştea, dr. Aurelian Popescu­ , , . Gorj. ambii din Bucureşti; braşovenii Heinz Heitmann şi dr. UJ| fg Ş| (jglG GlOCVBIltG mg. Klaus Niedermeier; sibienii Martin Stamp, Marcel Doltu, Aurel Gherasim, Erika Schneider, Werner Klemm, Eckbert Schneider. Noi articole la Galeria de artă Recent, la Galeria Fondului plastic au fost primite o serie de noi obiecte de artă decora­tivă. Combinatul Fondului plas­tic din București este expedi­torul unor piese de ceramică din care: vase şi platouri glazurate,­­amfore, vase cu tematică dio­nisiacă, ulcioare şi opaiţe de­corative. De la Cluj s-au pri­mit cupe de metal cu ornamen­taţii, aplice din fier forjat şi din metal montat pe placaj a­­vînd tematici geografice. în raf­turile galeriei mai pot fi­­ vă­zute vase de ceramică realizate de artiştii sibieni, luminări de­corative cu stema medievală a Sibiului, cercei şi clipsuri în nuanţe diferite, cravate şi fu­lare ţesute din lună, baticuri de mătase şi materiale pentru ro­dii­ şi bluze.­­S. LĂCĂTUŞ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ! ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN SIBIU AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN La Fabrica de cuţite Ocna Sibiului Lucrările de investiţii­­în ritm de melc Un şantier cu program de... club Beneficiarul este vinovat pentru lipsa frontului de lucru ? Un angajament - o simplă vorbă în vînt ? Îndeplinirea prevederilor de plan în producţia industrială, asigura­rea unei structuri moderne şi efi­ciente a economiei naţionale, tra­duse în ultimă instanţă în creş­terea venitului naţional, sunt obiec­tive condiţionate nu numai de spo­rirea continuă a productivităţii muncii şi ridicarea gradului de utilizare a capacităţilor de produc­ţie existente, ci, într-un mod apre­ciabil, de ritmul de execuţie şi dare în folosinţă a noilor capaci­tăţi industriale. Realizarea planu­lui de investiţii pe fiecare sector productiv, reprezintă o problemă de maximă importanţă şi actuali­tate, acum cînd ne mai despart doar 6 săptămîni de sfîrşitul anu­lui. Iată de ce am considerat util să urmărim ritmul de desfăşurare a lucrărilor pe unul din şantierele în care — şi ziarul nostru a mai semnalat acest lucru — s-au ma­nifestat deficienţe importante, con­cretizate în rămînerea în urmă a lucrărilor de construcţii. Este vorba de şantierul de la Fabrica de cuţite din Ocna Sibiu­lui... De la bun început am înţeles că trebuie să excludem posibilitatea unei surprize plăcute, noile clădiri pustii, neterminate, întîmpinîn­­du-ne la fel de mohorîte ca şi di­mineaţa de toamnă în care am poposit aici. (La ora 7 încă nu muncea nici un om, deşi progra­mul de lucru începe la ora 6 şi jumătate). Ceva mai tîrziu am vizitat şan­tierul (constructor — I.S.C.M. Bra­şov, lot Sibiu, condus de ing. Wer­ner Schmidt), pentru a putea ve­dea stadiul lucrărilor, acum, în pragul iernii. Am putut astfel constata că în multe puncte de pe şantier situaţia este de-a dreptul îngrijorătoare. în atelierul de tîm­­plărie, pe care constructorul se angajase să-l termine încă de la 22 august, suflă în voie bună vîn­­tul, ferestrele şi uşile lipsesc, cî­­teva aeroterme au fost montate dar una din ele este defectă, iar celorlalte le lipsesc cîteva robi­nete, pardoseala nu s-a început încă, ş. a. m d. Trecem anevoie­ peste cîteva şanţuri săpate pentru conduc­tele de alimentare cu apă şi flancate de movile uriaşe de pă­­mînt, care nu aşteaptă decît 2—3 zile ploioase pentru a se umple cu apă, a se surpa şi a face im­posibilă continuarea lucrărilor. Ne apropiem de rezervorul de apă, la fel de pustiu ca toate locurile pe lingă care am trecut pînă acum. Şeful de lot ne explică că ar avea nevoie de ciţiva fierari pentru a termina în următoarele zile lucra­rea, că pe şantier are doar 5 oa­meni pricepuţi la o astfel de me­serie, dintre care ... unul e in concediu, doi sunt la miliţie cu nişte treburi şi încă doi pe la analize. Intrăm în magazia de produse finite, unde gazdele noastre au posibilitatea să vorbească şi de realizări, hala fiind se pare ter­minată de la sfîrşitul lunii octom­brie. Ce folos însă, dacă rodul muncii dezorganizate ne-a fost dat să-l întîlnim şi în acest loc. E ade­vărat că vinovatul poartă aici alt nume (ing. Opreanu, şeful şantie­rului I.S.L.C.S. Bucureşti), dar re­zultatele sînt aceleaşi, adică triste. Şantierul bucureştean s-a angajat să termine lucrările de izolaţii ti­­nichigerie, însă nu a trimis pînă în prezent nici un om şi ploile au stricat deja pereţii halei. La grupul social de la tronsonul M.N.O.P., neterminat şi el, con­semnăm în sfîrşit prima mare re­velaţie a vizitei noastre pe şantier, întîlnim un grup de muncitori, semn că , şantier­ul nu era totuşi chiar atit de pustiu precum ni se păruse ... Stăteau oamenii în ju­rul unei sobe şi se încălzeau aştep­­tînd să le vină mortarul. Ne-am uitat la ceas. Era ora 8 ... Trecem pe lingă canalul termic. Este canalul care ar fi trebuit să alimenteze acum cu abur aeroter­­mele din noile hale. Ultima pro­misiune a şefului de lot indica ziua de 15 noiembrie ca zi în care instalaţia de încălzire va func­ţiona. Ne îndoim însă că stadiul actual al lucrărilor va permite respectarea angajamentului dvs., tovarăşe inginer! Un canal plin de apă din cauza unei conducte de abur sparte din neatenţia con­structorilor şi doi oameni stînd în apă pînă la genunchi şi încercînd să mai „cîrpească“ pe ici pe colo cite ceva, iată fapte pe care se întemeiaseră îndoielile noastre şi ale beneficiarului. Ne oprim în continuare la alte obiective care ar fi trebuit, con­form angajamentelor, terminate de mult dar la care constructorii mai au încă destul de lucru: tronsonul A.B.C.D., cuprinzînd sculăria, ate­lierul de întreţinere şi magazia de materii prime , cu termen de predare 28 august — şi tronsonul E, cu atelierele de ştanţare şi pre­sare la rece, avînd termenul de predare la 10 septembrie. Deci, pe toată linia, angajamente neîndeplinite în termen! In această situaţie, credem că nu este lipsit de interes ca la aspec­(Continuare în pag a III-a) EMIL DAVID Imagine din Combinatul de piele şi încălţăminte Sibiu ren. INFORMAŢII Garnituri tricotate la Combinatul de tricotaje şi ciorapi Sibiu, Fabrica de trico­taje din Agnita, s-a introdus de curînd în fabricaţie un nou sortiment: garnituri tricotate pentru copii, formate din căciu­­liţă, fular şi mănuşi. Din noul produs s-au şi livrat la export primele cantităţi — 150 000 de bucăţi. Din evidenţa mişcării mărfu­rilor, încheiată la sfîrşitul tri­mestrului III al acestui an, re­zultă că în perioada expirată s-au vîndut prin unităţile co­merciale cooperatiste din jude­ţul Sibiu 49 250 perechi încăl­ţăminte de piele pentru băr­baţi, 46 510 pentru femei, 89 435 pentru copii, 85 630 pe­rechi încălţăminte de cauciuc şi 46 750 perechi încălţăminte din înlocuitori de piele. Com­parativ cu perioada corespunză­toare a anului 1968, rezultă că în localităţile rurale ale judeţu­lui, s-a vîndut în plus în 1969, încălțăminte în valoare de 5 323 000 lei. ANUL II Nr. 548 VINERI 21 noiembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI ©Elevii din clasa a IX-a și activi­tatea practică pag. a II-a ©Contravenienți în lumina farurilor pag. a III-a © Actualitatea internaţională pag. a IV-a Sub acoperişul îngheţat al cerului de iarnă... ... îşi vor desfăşura activitatea mecanizatorii secţiei din Alămor, pentru că aici nu există nici mă­car o baracă în care traptoriştii să-şi poată încălzi mîinile ce vor simţi răceala fierului. „în condi­ţiile acestea despre cei fel de re­paraţii mai poate fi vorba? ne în­ (continuare în pag. a III-a) Interviul nostru ANUAL CU PLANUL ÎNDEPLINIT V. Cu două zile în urmă am fost vizitaţi la redacţie de directorul întreprinderii de contractări şi a­­chiziţii pentru industria uşoară Sibiu­ (D.C.A.), Emil Lungescu. Discuţia noastră s-a purtat în ju­rul unui eveniment deosebit de important în viaţa acestui colectiv de muncă, planul anual a fost în­deplinit la data de 17 noiem­brie a. c.­­• Activitatea noastră, ne-a re­latat interlocutorul, s-a caracteri­zat, în tot cursul anului, printr-o mobilizare totală, a întregului co­lectiv în vederea îndeplinirii şi de­păşirii sarcinilor de plan. Rezul­tatul eforturilor comune îl con­semnăm astăzi cu o deosebită sa­tisfacţie. Am realizat planul valo­ric pe întreg anul, urmînd ca pînă la încheierea lui calendaristică să mai achiziţionăm produse în va­loare de peste 2,5 milioane lei. Pînă la aceeaşi dată (17 noiem­brie), la principalul sortiment, lună, am dat peste plan 20 tone. în continuare vom depune efor­turi susţinute în vederea asigurării industriei uşoare cu cantităţi spo­rite din această materie primă. — întreprinderea dv. a avut şi sarcini de export? — Anul acesta planul de export a cuprins un volum important de deşeuri textile. Şi la acest capitol planul anual era, la data amintită, îndeplinit în proporţie de 110 la sută. Pînă la sfîrşitul anului se vor adăuga depăşiri de livrări la export de încă 40 tone deşeuri textile, pentru care avem contrac­tele asigurate. — Desigur, din moment ce aţi realizat planul anual cu o lună şi jumătate înainte, aveţi toate condiţiile depăşirii anga­jamentelor luate. Vă rugăm să ne spuneţi cîteva cuvinte pe a­­ceastă temă. — într-adevăr, avem condiţii pentru depăşirea substanţială a tuturor obligaţiilor ce ni le-am a­­sumat. La principalele sortimente angajamentele anuale au fost rea­lizate cu mult înainte. De exem­plu, faţă de un angajament de de­păşire a achiziţiilor de lină de 4 tone, la această dată avem un plus de 20 tone. Totodată, la piei ovine avem o realizare de 10 000 bucăţi faţă de 3 000 bucăţi angajament, iar la deşeuri textile valoarea de­păşirilor este dublă în comparaţie cu angajamentul iniţial. Este lim­pede că încă într-o lună şi jumă­tate, colectivul nostru are posi­bilitatea să creeze o bază şi mai solidă realizărilor de pînă acum. — Vă rugăm să vă referiţi la cîteva din măsurile luate pentru crearea suportului ma­terial al acestor realizări. — Baza frumoaselor rezultate de astăzi a constituit-o în primul rînd seriozitatea cu care întregul nos­tru colectiv s-a angajat, de la în­ceput, în realizarea sarcinilor de plan. Bineînţeles că în acest scop s-au întreprins, de către comitetul de direcţie, o serie de acţiuni menite să uşureze îndeplinirea in­dicatorilor de plan sau să creeze condiţii pentru depăşirea lor. Toate aceste probleme au fost rezolvate în funcţie de sezonul po­trivit pentru contractarea şi achi­ziţia diferitelor noastre sortimente. Astfel s-au întreprins acţiuni pen­tru asigurarea planului la lînă prin sistemul contractual; în perioada optimă s-a asigurat şi recepţiona­­rea ei de la producători, în cele mai bune condiţii. Pentru asigu­rarea achiziţionării pieilor am or­ganizat barăci de sacrificare a mieilor în pieţe şi tîrguri, în mod gratuit. • în sfîrşit, dintre măsurile mai recente aş reţine pe aceea privind amenajarea umui atelier de între­ţinere auto. Ideea care ne-a con­dus la atacarea acestei lucrări este eliminarea cheltuielilor neecono­­micoase. Se reduc în felul acesta cheltuielile destul de mari privind repararea în afara întreprinderii a mijloacelor de transport. I. CRETU în pragul iernii l«I­SRI в vwwwwwwvwvw­ " y ■ ■ TM TM­M se bate fierul... la rece Este incontestabil aportul deosebit al marii mecanizări la realizarea producţiei agricole. Secţiile I.M.A. şi-au cîştigat, prin activitatea lor multilaterală şi de primă importanţă, dreptul de a fi numite „coloana vertebrală“ a organizării muncii în coope­rativele agricole de producţie. Este de neconceput procesul de producţie agricolă fără tractoare, maşini de împrăştiat îngrăşă­minte chimice, combine, semănători şi alte variate maşini care asigură mecanizarea unui mare volum de lucrări agricole. Acum ne găsim in pragul sezonului rece. Stocarea maşinilor şi utilajelor, executarea reparaţiilor curente la combine, trac­toare, semănători etc., organizarea activităţii pentru perioada de iarnă — toate acestea ridică probleme deosebite în faţa me­canizatorilor. Şi nu trebuie să uităm­ nici un moment că buna desfăşurare a lucrărilor agricole din aglomerata campanie de primăvară este determinată în cea mai mare parte de execu­tarea reparaţiilor din timpul iernii. Sunt pregătite secţiile I.M.A. pentru această activitate? Care sunt condiţiile in care trăiesc şi lucrează mecanizatorii în pragul iernii? Cum poate fi îmbună­tăţită munca in secţiile de mecanizare în această perioadă, pen­tru ca în primăvară maşinile şi utilajele agricole să poată face faţă cu succes multiplelor solicitări specifice sezonului? însoţiţi de inginerul Ioan Florian, directorul I.M.A. Sibiu, am efectuat un raid-anchetă prin cîteva secţii de mecanizare, pen­tru a afla cum sunt pregătite aceste „celule de bază“ ale între­prinderii pentru activitatea de iarnă, în atelierul secţiei I.M.A. din Slim­­nic.­ţ.Atelierul a fost amenajat de noi într-o clădire aparţinînd coo­perativei agricole, ne-a relatat în continuare directorul I.M.A.­­Si­biu. Introducerea reţelei electrice ne-ar costa prea mult şi nu avem fonduri, iar cooperativa agricolă nu are nici un interes să facă o investiţie pentru noi“. Ne permi­tem să ne afirmăm convingerea că ar fi în interesul direct al coope­rativei agricole ca mecanizatorii din Slimnic să aibă condiţii cât mai bune de lucru în atelierul de reparaţii. De asemenea, considerăm că o eventuală trecere a acestei clădiri în proprietatea I.M.A. Si­biu ar fi în interesul direct al producţiei agricole. „Sigur că a­­ceasta ar fi o rezolvare bună a problemei, este de acord şi şeful secţiei de mecanizare, Werner Keul. Am face investiţii, ne-am a­­menaja mai bine interiorul atelie­rului şi procesul de producţie a­­gricolă nu ar avea decît de cîşti­gat«. Mecanizatorii din Slimnic au do­vedit cu prisosinţă că merită con­diţii mai bune de lucru în atelier. Cu cele 14 tractoare ale sale, sec­ţia din Slimnic are un plan anual de venituri de 997 000 lei, din care a şi realizat 950 000 lei , pînă la 18 XI a.c. Mecanizatorul Ioan Blenca a efectuat singur lucrări în valoare de 95 000 lei. Asemă­nătoare este activitatea lui Tom­a Binder, a lui Simion II Costea ca şi a altora, în relatările şefului de secţie, ale lui Mihail Zellner, me­canicul de întreţinere, ca şi ale mecanizatorilor au fost relevate preocupările constante ale consi­liului de conducere (preşedinte Ni­­colae Hanea) pentru o colaborare fructuoasă cu mecanizatorii. Este în interesul bunului mers al pro­ducţiei agricole ca atelierul de re­paraţii de la Slimnic să fie cit mai bine amenajat şi dotat mai ales avîndu-se în vedere că aici se execută marea majoritate a re­­paraţiilor la maşinile agricole. „I.M.A. nu are fonduri, iar cooperativa agricolă­­ n-are interes“ In aceste cuvinte a sintetizat in­ginerul Ioan Florian necesitatea« introducerii iluminatului electric Cheia rezolvării acestei probleme se află în buzunarul consiliului de conducere. Cei ce se scumpesc la tărîţe Inginerul Ioan Şuteu, şeful sec­ţiei de mecanizare care deserveşte cooperativa agricolă din Loamneş, ne-a mărturisit că nu este spri­jinit îndeajuns de consiliul de con­ducere pentru organizarea în cele mai bune condiţii a muncii trac­toriştilor. „Trebuie să ne intere­­­săm singuri de găsirea unor ştiri pentru stocarea peste iarnă a ba­tozelor, ne-a relatat interlocutorul nostru. Or, noi lucrăm cu aceste utilaje pentru cooperativa agrico­lă, care ar trebui să se intereseze mai mult decît a făcut-o pînă a­­cum de păstrarea batozelor. Ran­damentul acestor maşini este de­terminat în bună parte de felul in care sînt păstrate peste iarnă. Indiferenţa consiliului de conduce­re faţă de problemele noastre nu face altceva decît să scadă randa­mentul de lucru al mecanizatori­lor, ceea ce se repercutează negativ în procesul de producţie agrico­lă“. Fără­ îndoială, cuvintele şefului de secţie exprimă mult adevăr. Dar nu este mai puţin adevărat nici faptul că direcţiunea T M.A. Sibiu nu s-a preocupat în sufi­cientă măsură de asigurarea unor condiţii optime de lucru pentru mecanizatori. Secţia din Loamneş nu are un atelier de reparaţii, cu toate că lucrează cu 20 de trac­toare. Baraca existentă este doar o vagă caricatură de atelier. Şi a­­ceasta a făcut ca secţia, care are un plan anual de venituri de 810 000 lei, să nu realizeze pînă la 18 noiembrie decît 570 000 lei. Şi sunt puţine perspectivele pen­tru îndeplinirea indicatorului a­­nual. „Vom construi în anul 1970 un atelier model aici, la Loam­neş“ , ne-a asigurat inginerul Ioan Florian. Necesitatea imperi­oasă a acestei construcţii nu mai ridică discuţii. Ar putea fi pusă în discuţie doar întîrzierea nejus­tificată şi greu justificabilă a con­struirii atelierului. în acest sens pledează, fără drept de replică, producţiile mici realizate la Loam­neş în acest an. E­ste consecinţa scumpirii la tărîţe . .. m «mw naros SBBga BM meSB mea iiKSag FILE DE REPORTAJ A doua viaţă a lemnului . De la biroul la care ne aşezăm în fiecare dimineaţă şi pînă la creionul cu care ne aşternem gîndurile pe hîrtie, de la cutia televi­zorului ce ne aduce întreaga lume în ca­să şi pînă la scau­nul pe care ne in­stalăm comozi în faţa lui, de la poar­ta meşteşugit în­crustată de mina meşterului anonim sau de la fluierul plin cu doinele noastre româneşti şi pînă la multe, mul­te alte lucruri, lem­nul este omnipre­zent în viaţa noas­tră cotidiană sub formele cele mai neaşteptate. Dar toate aceste felurite întruchipări nu re­prezintă altceva de­cît o a doua viaţă a lemnului, o a doua viaţă plină de im­portanţă şi utilitate, o a doua viaţă fără de care cea dinţii nu ar avea nici o semnificaţie. Şi aşa cum o bu­cată de marmură poate deveni statuie în mina unui ar­tist, tot aşa o bu­cată de lemn poate căpăta dimensiuni dorite sau forme pline de fantezie prin prelucrarea sa măiestrită. O astfel de prelu­crare a acestui ma­terial preţios are loc şi la una din în­treprinderile muni­cipiului Sibiu, la secţia a III-a (mo­bilă) a Combinatu­lui de exploatare şi industrializare a lemnului. Secţia funcţionează din 1948 cu acelaşi pro­fil. Aşa cum ne-a informat tovarăşul Traian Steva, şeful acestui sector, din 1966 producţia în­treprinderii este destinată aproape în întregime expor­tului. 90 la sută din totalul producţiei se îndreaptă, sub for­ma garniturilor de mobilă de bucătărie „Dafin“ sau a cuie­relor „Tya“, spre U.R.S.S. unde sínt mult apreciate, iar mesele purtînd ace­eași marcă „Dafin“ iau drumul spre R.D.G. în Anglia sínt exportate mese­le „Drooph­ leaf“, „Durnham“’ și „Ra­­gent“. Toate aceste măr­furi sunt realizate corespuntzător cali­tativ, fapt care a atras după sine mă­rirea cererii la ex­port de la an la an. Pentru uz intern se produc aici cana­pele „Carpaţi“ care sunt, de asemenea, foarte căutate, cuie­re „Tisa“ şi table şcolare. De remarcat că pînă in prezent, aşa cum am reţinut de la inginerul Marius Falon din serviciul C.T.C., nu s-au pri­mit nici un fel de reclamaţii nici de la beneficiarii ex­terni şi nici de la cei interni. Acest fapt vorbeşte de la sine despre execuţia ireproşabilă a pro­duselor care fac astfel faimă acestei secţii a C.E.I.L.-ului Sibiu. O vizită prin în­treprindere mă face să mă edific pe de­plin asupra celor constatate. Urmă­rind procesul teh­nologic, de la croi­re şi pînă la faza finală a finisării şi vopsirii, rrţi-am dat seama că, deşi uti­lajele cu care se lucrează nu sînt dintre cele mai mo­derne, grija oame­nilor pentru a face un lucru bun este foarte mare şi a­­ceasta pentru că fiecare dintre ei ştie că rodul muncii co­lectivului este nu numai ambasadorul acestei întreprinderi, ci al întregii ţări. Am admirat cîte­va din garniturile de mobilă gata de expediţie. Ansam­blul de culori (alb, roşu, negru) alese cu mult gust con­feră produselor o prospeţime extremă şi impresionează plăcut ochiul. Şi a­­ceasta nu pentru că s-ar afla în faţa u­­nor minuni ci pen­tru simplul fapt că, sub mîinile pricepu­te ale meseriaşi­lor acestei între­prinderi, lemnul a dobîndit cu brio dreptul la a doua viaţă a sa. NICOLAE FETRU Vedere exterioară a secției „Dumbravă" din Combinatul textil Cisnădie

Next