Tribuna Sibiului, decembrie 1969 (Anul 2, nr. 557-582)
1969-12-06 / nr. 561
Accelerarea ritmului de amortizare a investiţiilor — cerinţă a AGRICULTURII MODERNE Fondurile fixe constituie cea mai importantă parte a avuţiei naţionale. Din rolul important pe care îl deţin în ritmul de dezvoltare a economiei naţionale decurge importanţa investiţiilor: prin acestea se ajunge la crearea de fonduri fixe, care determină sporirea capacităţilor de producţie. Sursele de finanţare a investiţiilor le formează amortismentele şi fondul de acumulare. Amortismentele asigură reproducţia simplă a fondurilor fixe, in termenele stabilite prin dispoziţiunile în vigoare. Necesitatea creşterii producţiei, precum şi progresul ştiinţific, condiţii in care se dezvoltă economia noastră naţională, cer fonduri importante pentru realizarea de noi capacităţi de producţie, fonduri ce se realizează datorită unei înalte rate de acumulări. In Raportul la cel de-al X-lea Congres al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată: „Asigurarea unei rate înalte a acumulării devine şi mai arzătoare în epoca modernă, în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale, care impune şi in acelaşi timp determină, o dezvoltare vertiginoasă a forţelor de producţie“. Cele arătate mai sus duc la concluzia că sporirea eficienţei investiţiilor, prin folosirea integrală a mijloacelor fixe, este una din cerinţele majore ale etapei actuale de dezvoltare a economiei noastre naţionale, în agricultura judeţului Sibiu s-au folosit în ultimii ani fonduri importante pentru crearea de noi capacităţi de producţie care au dus la sporirea beneficiilor întreprinderilor agricole de stat şi a veniturilor cooperativelor agricole de producţie. Pe această linie cităm ca realizări mai reprezentative cele din sectorul pomi-viticol, dat fiind că viile şi livezile ocupă 12,7 mii hectare, ceea ce reprezintă 3,9 la sută din totalul suprafeţei agricole (procent care situează judeţul nostru printre judeţele cu caracter pomi-viticol). Urmare a investiţiilor efectuate în această ramură a agriculturii, producţia de fructe şi struguri a crescut în mod simţitor în judeţul nostru. Investiţiile au constat în înfiinţarea de noi plantaţii, ceea ce a dus la creşterea suprafeţelor cultivate. Iată rezultatele obţinute în ultimii trei ani. Deşi s-a înregistrat o creştere simţitoare a producţiei în 1968 faţă de 1967, scăderea din anul 1969 nu este integral justificată prin calamităţi. Aceasta denotă că investiţiile în acest sector, atît la I.A.S. cît şi la C.A.P., nu au realizat încă eficienţa scontată şi se aşteaptă un salt calitativ important ca urmare a investiţiilor făcute în anul 1968 (25 562 mii lei în sectorul de stat1 şi 3 014 mii lei în sectoml cooperatist), în sectorul creşterii animalelor, construcţiile de grajduri, precum şi investiţiile în vederea mecaniză(Continuare în pag a II-a) I. DRAGOMIR director al Sucursalei județene Sibiu a Băncii Agricole (31 X) I.A.S. Struguri tone 2 501 3 849 4 088 9 199,2 3 033 4 718 Fructe tone 812 7 900 1 365 9 454,1 725 9 988 Unitate de măsură 1967 C.A.P. I.A.S. 2968 CA.P. I.A.S. 1969 C.A.P. Schimb de experienţă Azi dimineaţă au început, la cooperativa agricolă de producţie din Apoldu de Sus, lucrările unui schimb de experienţă cu tema: „Dezvoltarea sectorului bovin şi creşterea producţiei animaliere“. Participă preşedinţi, brigadieri zootehnici, îngrijitori-mulgători şi specialişti din C.A.P. Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos, Ludoş, Gusu, Armeni şi din alte localităţi. In viticole . In unităţile cooperatiste carecultivă viţă de vie altoită se execută zilele acestea ultimele lucrări de bilonare. Totodată, în cooperativele din Şeica Mică, Dîrlos, Micăsasa şi în altele au fost luate măsuri de aprovizionare a materialului biologic pentru altoit, respectiv portaltoi şi coarde altoi. La C.A.P. Dobîrca, Armeni, Presaca, s-au executat şi lucrări de desfundare pe suprafeţe între 5—6 hectare. La o unitate O.L.F. In piaţa Vitrometan din Mediaş se află unitatea O.L.F. nr. 9, în dimineaţa zilei de 27 noiembrie a sosit maşina pentru aprovizionarea unităţii. Cel cu maşina, Ioan Ormenişan, i-a spus vînzătoarei unităţii, Ecaterina Mureşan: „îţi las cartofi (ambalaţi în plase) dacă iei şi spanac". „Nu pot, am spanac destul“. „Atunci nu primeşti nimic“. Şi a plecat cu maşina. Noi, cei câţiva cumpărători — asistenţi la discuţie — am rămas surprinşi cum de se mai pot tolera astfel de practici în comerţul de stat. Responsabilul cu aprovizionarea unităţilor de desfacere (sau poate alţii mai mari au dat dispoziţii) nu s-a gîndit că prin această „metodă“ ne-a obligat pe noi, cumpărătorii, să cărăm plasele cu cartofi de la alte unităţi, de la distanţe mult mai mari?! D. DIMA Is Is Is Is Is IS * Noi echipamente auto Au fost realizate noi echipamente auto necesare dezvoltării producţiei de autovehicule româneşti. Printre acestea se numără relee pentru semnalizarea direcţiei, utilizabile atît la autovehiculele care nu tractează remorci, cît şi la cele care pot tracta. Gama semnalelor de iluminat a fost completată, de asemenea, cu două tipuri de faruri asimetrice, omologate conform regulilor internaţionale de circulaţie pe drumurile publice. Destinate tractoarelor şi altor autovehicule, ele emit o lumină de distanţă şi una de încrucişare asimetrică pentru circulaţia pe dreapta. Pentru semnalizările acustice a fost fabricat un claxon cu ton ascuţit, ce se montează pe suport rigid prin intermediul unor lame elastice. (Agerpres) ... . I JTi i fi O cofetărie modernă la Jina Astăzi, se va deschide în centrul comunei Jina, din judeţul nostru, o cofetărie cu o capacitate de 20 locuri la mese. Noua unitate alimentară a cooperativei de consum din această localitate, dotată cu mobilier şi utilaj modern, aprovizionată cu toate sortimentele de profil, va răspunde pe deplin exigențelor celor peste patru mii de locuitori. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA tI. ORGAN AU COMITETULUIJUDEŢEAN SIBIU I AL P.C.R. ŞI AII CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN rDe la corespuideafii iiluri Expoziţie cu vînzare In municipiul Mediaş, la sfîrşitul săptămînii trecute, s-au deschis două expoziţii cu vînzare. Una de artă culinară, la restaurantul „Păltiniş“, bine aprovizionată cu diferite preparate ardeleneşti, dintre care amintim: cîrnaţul de casă (proaspăt şi afumat), muşchiul de porc şi de vită, curcan la tavă, cotlet secuiesc, cotlet cu sos picant, sarmale, ciolan de porc cu varză sau cu fasole, tobă, piftie şi altele, la care se adaugă diferite sorturi de vinuri. A doua expoziţie cu vînzare, care se bucură de aprecierea cumpărătorilor, a fost deschisă în cadrul magazinului „Textila“ unde se vînd diferite sortimente de pături, stofe pentru toate categoriile de confecții, feţe de masă, perdele, covoare etc. I. GRITO Indicatori de plan depăşiţi Colectivul de muncă al întreprinderii „Firul roşu“ Tălmaciu, unitate componentă a Combinatului textil Cisnădie, a obţinut însemnate depăşiri ale planului de producţie. Astfel, pe 11 luni din acest an planul producţiei globale a fost depăşit cu peste 5 milioane lei , ceea ce va permite realizarea pe anul în curs a acestui indicator cu circa 7 zile înainte de termen, productivitatea muncii cu 0,6 la sută, realizînduse economii suplimentare de peste 400 000 lei şi beneficii de aproape 380 000 lei. Au fost date peste sarcina de plan 25,8 tone fire pieptănate de calitate superioară şi mai mult de 8 tone aţă de cusut. GH. BARBU în folosul cumpărătorilor Pentru a veni în sprijinul cumpărătorilor, T.A.P.L. Mediaş a amenajat şi deschis, în faţa cofetăriei „Trandafirul“, un stand pentru vînzarea diferitelor dulciuri. Standul, frumos amenajat şi bine aprovizionat cu produse de cofetărie, este împrejmuit cu brăduleţi, cu o bandă de becuri electrice, ceea ce-i dă un farmec deosebit, constituind un punct de atracţie pentru cumpărători, în special pentru cei mici. G. IOSIF ----- ‹.-*V . V . K. S. .» •› .. . . Excursie la Cluj Două grupuri de elevi sibieni, de la Liceul nr. 3 şi Şcoala generală nr. 17, vor pleca, astăzi, într-o excursie de două zile, la Cluj. Cu această ocazie, ei vor vizita cunoscuta localitate istorică Mirăslău, grădina botanică din Cluj şi vor face turul oraşului respectiv. CONCERT SIMFONIC Programul concertului simfonic de marţi, 9 decembrie, va fi condus de dirijorul clujean Erich Bergel, iar ca solist va apare Alexandru Demetriad de la Filarmonica „George Enescu“ din Bucureşti. în program figurează: Divertismentul rustic de Sabin Drăgoi, Concertul pentru pian nr. 1 de J. Brahms și Simfonia nr. 39 de Mozart. Pentru estetizarea peisajului urban s Isis 151 în cadrul acţiunii de înfrumuseţare a peisajului urban, Întreprinderea comunală Sibiu a început în toamna acestui an o vastă lucrare de plantări de arbori ornamentali şi garduri vii în diferite zone ale oraşului. Lucrarea se află în curs în cvartalul Terezian, în Piața Unirii şi este terminată, pe lizierele Parcului tineretului, unde s-au plantat garduri vii pe o lungime de 162 ml, în bulevardul „23 August“ în lungime de 268 ml. De curînd la Uzina mecanică Mîrşa a fost dată în folosinţă o nouă hală de montaj, avînd o suprafaţă productivă de 5 000 mp ANUL I, nr. 561 Sîmbăta 6 decembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI In sprijinul matriţerilor In această perioadă, colectivului de muncă din cadrul atelierului de matriţerie de la „Flamura roşie“ Sibiu îi revin sarcini sporite. Acest colectiv trebuie să asigure matriţele pentru producţia curentă şi, totodată, S.D.V.-urile necesare producţiei primului trimestru al anului viitor. Pentru îndeplinirea sarcinilor ce revin acestui mic colectiv au fost luate cîteva măsuri tehnico-organizatorice: dotarea atelierului cu trei strunguri de înaltă tehnicitate, amenajarea şi instalarea unei băi de intrulare, reorganizarea activităţii pe locuri de muncă etc. Aceste măsuri şi altele sunt menite să ducă la sporirea randamentului muncii, la îmbunătăţirea calităţii S.D.V.-urilor şi la creşterea durabilităţii lor. P. BODEA Citiţi în pag. a iii-a TRIBUNA LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ 8 8883888888388888838838838383838888888888e JJCine stăruieşte, izbuteşte o dimineaţă nu tocmai călduroasă, cu raze solare de loc prietenoase, preambul al unei ierni ce se lasă aşteptată, constituie întîiul contact cu Agnita. In curînd însă, căldura cu care sîntem întîmpinaţi de către colectivul I.M.I.X.-ului compensează totul. Privit din exterior, corpul de clădire ce adăposteşte membrii acestei întreprinderi lasă impresia de nou. Intrînd înăuntru, impresia se transformă în certitudine şi nu e nevoie de căutări minuţioase pentru a-ţi da seama că pulsul vieţii acestui colectiv e într-adevăr nou. Aici vîrsta nu contează; locul de muncă de asemeni; contopirea, unul pentru toţi şi toţi pentru unul e unica deviză şi explicaţia multor succese. Deşi activitatea întreprinderii e foarte diversificată, de la metalurgie, chimie, prelucrarea lemnului, textile şi pînă la prestări de serviciu pe plan local, fie pentru construcţii, fie comunale, în acest an sarcinile de plan nu numai că se vor realiza, dar se vor depăşi cu mult. Desigur că această afirmaţie pare neverosimilă sau chiar hazardată, ştiind că pînă la finişul anului mai sunt puţine zile, dar... „Cine stăruieşte, izbuteşte“ e o veche zicală. Şi stăruinţele acestui colectiv nu au fost de prisos. Pentru a fi mai edificatoare rezultatele obţinute, tovarăşul Cornel Turcu, şeful serviciului plan ne dă cifrele defalcate pe activităţi, sectoare şi chiar pe produse. Astfel, la activitatea industrială, care de altfel deţine şi ponderea cea mai La IMIR Agnita mare, în cele 11 luni s-a reuşit realizarea integrală a planului pe tot anul. Aprofundînd analiza pe produse, depăşirea de plan se concretizează (în unităţi fizice) astfel: 22 tone clei în plus la ramura chimică, 320 000 cărămizi în plus la materiale de construcţii, 85 bucăţi în plus la canapele tip „1 Mai“, 13 bucăţi în plus la biblioteci tip „Bloc“ etc. încercăm să aflăm „secretul“ atitor izbînzi. Greutăţile abia acum încep, nu pentru cămembrii acestui colectiv ar avea ceva de ascuns, nu! Modestia, atributul indispensabil valorii, e cel care-şi spune cuvîntul. Comunistul Georg Wilhelm fiind întrebat despre succesele secţiei ce o conduce, despre inovaţiile făcute (secţia e dotată numai prin inovaţiile sale), nu-şi găseşte cuvintele. La fel se întîmplă şi cu Alexandru Banea, Hans Roth, Hans Bauer şi alţii. Tuturor le e greu să vorbească despre ei. Consideră că ceea ce au făcut e o nimica toată. „Necesitatea zilnică, problemele ridicate de neregularităţile producţiei ne fac să punem treburile la punct. Aşa se naşte inovaţia“ spune Hans Bauer, maistru la secţia mobilă. „în cursul lui ’69 nu-mi mai amintesc decît de 5 inovaţii care m-au bucurat nespus, printre care: aparate pentru confecţionat containere, aparate de debitat oţel corner ataşat şi montat la presa excentrică. Prin folosirea lor am reuşit să scutesc muncitorii din secţie de munca manuală. Azi debitez 2 000 kg oţel în cîteva ore, iar înainte de-abia 200 kg în opt ore“, ne arată Alexandru Banea, maistru la secţia metalurgie. Ca o completare a acestui tablou, ne sunt înfăţişate cifrele la indicatorul productivitatea muncii. Faţă de realizările anului 1968, pe (Continuare în pag. a ll-a) V. BĂRBII II Plecarea din Moscova a delegaţiei române de partid şi de stat condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU MOSCOVA 5. — Corespondentul Agerpres, L. Duţă, transmite: Vineri la amiază a părăsit Moscova, plecînd spre patrie, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, care a participat la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din Republica Populară Bulgaria, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Socialistă România, Republica Populară Ungara, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Pe aeroportul Vnukovo, delegaţia a fost salutată de L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem, A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri, A. I. Pelşe, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe, K. Rusaklov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., activişti de partid. Erau prezenţi Teodor Marinescu, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. Sosirea in Bucureşti Vineri după amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a participat la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din Republica Populară Bulgaria, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Socialistă România, Republica Populară Ungară şi Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din delegaţie au făcut parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Uie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Un mare număr de bucureşteni aflaţi la aeroport au salutat cu multă căldură, prin ovaţii şi urale, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat. Un grup de pionieri a oferit flori. (Agerpres) Bilanţ la sfîrşit de an în urmă cu opt luni, în ziarul nostru din 11 martie, ne refeream într-un articol la starea drumurilor din judeţul nostru, remarcînd amploarea lucrărilor ce urmau să fie executate pentru prelungirea benzilor de asfalt a drumurilor judeţene atît de solicitate de traficul rutier de azi. In timpul care a trecut s-au adăugat alţi kilometri de drumuri pietruite pe lingă cei 900 existenţi la începutul anului şi care se află în grija întreprinderilor judeţene, iar Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri —■ proaspăt constituită — îşi orientează de pe acum eforturile pentru acoperirea cu asfalt a unor noi căi de circulaţie pentru anul viitor. La şantierul din Mediaş, se execută lucrări de întreţinere şi amenajare pe 325 km drumuri care străbat 15 comune din împrejurimi, în acest an s-au executat lucrări de împietruire la drumul comunal Geacăş, cilindrări pe drumul spre satul Curciu, reparaţii şi întreţinerea drumului comunal, aparţinînd comunei Brăteiu spre satul Buzd şi multe alte lucrări. S-au executat, de asemenea, reparaţii la asfaltul drumurilor Mediaş — Moşna şi Blăjel — Bazna. Lucrări de amploare au fost executate şi pentru repararea şi amenajarea podurilor din satele şi comunele respective. Este vorba de cel mai mare pod construit în acest an în comuna Laslea, prevăzut cu întărituri de beton şi suprastructuri din lemn, construcţie în valoare de peste 110 000 lei. Apoi, la Aţei s-a construit un pod din lemn care din păcate nu a fost încă dat în folosinţă pentru că cetăţenii din comună, care urmau să transporte material pentru umplutură, nu au fost mobilizaţi la această lucrare de primarul comunei, Viorel Dan. Alte poduri au fost amenajate şi reparate pe drumurile Blăjel — Boian, Mediaş — Păucea şi altele. „Este demn de relevat faptul — ne-a declarat tov. IOAN DRAGOI, şeful şantierului din Mediaş, cu care am purtat o scurtă discuţie — că în marea majoritate a lucrărilor executate de noi am primit concursul eficient al cetăţenilor din comune şi sate. La Alma Vii, spre exemplu, un mare număr de cooperatori au participat la diversele lucrări de împietruire, ajutîndu-ne la depăşirea cu 500 m liniari a planului stabilit iniţial şi economisirea a 25 000 lei. Acelaşi concurs l-am primit şi din partea cetăţenilor din satul Curciu, prin deputatul Aurel Bîrza, care au contribuit la efectuarea a 4 000 ore muncă patriotică, economisind 21 000 lei, a ţăranilor cooperatori din Buzd şi din alte localităţi. La nivelul judeţului, volumul lucrărilor de amenajare a drumurilor în acest an a fost depăşit cu 3 km, constînd în modernizarea drumurilor spre Ocna Sibiului, Agnita, Cisnădie, Sălişte, Scorei, împietruiri între Săcădate, Nucet şi Cornăţel, Vărd-Vesăud, Ţichindeal-gară, Noul Român — Săsăuşi — Chirpăr şi altele. La întreţinerea drumurilor, planul stabilit pentru întregul judeţ, de 650 km, a fost depăşit în acest an cu 36 km. Pentru perioada de iarnnă, Direcţia judeţeană de drumuri şi poduri a luat, de asemenea, măsura protejării căilor rutiere de înzăpeziri şi formarea de porţiuni alui necoase care ar putea stînjeni traficul. D. GRITO și A. IONUȚ