Tribuna Sibiului, decembrie 1969 (Anul 2, nr. 557-582)

1969-12-06 / nr. 561

Accelerarea ritmului de amortizare a investiţiilor — cerinţă a AGR­ICUL­TUR­II MODERNE Fondurile fixe constituie cea mai importantă parte a avuţiei naţiona­le. Din rolul important pe care îl deţin în ritmul de dezvoltare a e­­conomiei naţionale decurge im­portanţa investiţiilor: prin aces­tea se ajunge la crearea de fon­duri fixe, care determină sporirea capacităţilor de producţie. Sursele de finanţare a investiţi­ilor le formează amortismentele şi fondul de acumulare. Amortismentele asigură repro­ducţia simplă a fondurilor fixe, in termenele stabilite prin dispoziţi­­unile în vigoare. Necesitatea creşterii producţiei, precum şi progresul ştiinţific, con­diţii in care se dezvoltă economia noastră naţională, cer fonduri im­portante pentru realizarea de noi capacităţi de producţie, fonduri ce se realizează datorită unei înalte rate de acumulări. In Raportul la cel de-al X-lea Congres al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu arată: „Asigurarea unei rate înalte a acumulării devine şi mai arzătoare în epoca modernă, în condiţiile revoluţiei tehnico-şti­­inţifice mondiale, care impune şi in acelaşi timp determină, o dez­voltare vertiginoasă a forţelor de producţie“. Cele arătate mai sus duc la con­cluzia că sporirea eficienţei inves­tiţiilor, prin folosirea integrală a mijloacelor fixe, este una din ce­rinţele majore ale etapei actuale de dezvoltare a economiei noastre naţionale, în agricultura judeţului Sibiu s-au folosit în ultimii ani fonduri importante pentru crearea de noi capacităţi de producţie care au dus la sporirea beneficiilor între­prinderilor agricole de stat şi a veniturilor cooperativelor agricole de producţie. Pe această linie ci­tăm ca realizări mai reprezenta­tive cele din sectorul pomi-viticol, dat fiind că viile şi livezile ocupă 12,7 mii hectare, ceea ce reprezin­tă 3,9 la sută din totalul suprafe­ţei agricole (procent care situează judeţul nostru printre judeţele cu caracter pomi-viticol). Urmare a investiţiilor efectuate în această ramură a agriculturii, producţia de fructe şi struguri a crescut în mod simţitor în judeţul nostru. Investiţiile au constat în înfiinţarea de noi plantaţii, ceea ce a dus la creşterea suprafeţelor cultivate. Iată rezultatele obţinute în ultimii trei ani. Deşi s-a înregistrat o creştere simţitoare a producţiei în 1968 fa­ţă de 1967, scăderea din anul 1969 nu este integral justificată prin calamităţi. Aceasta denotă că inve­stiţiile în acest sector, atît la I.A.S. cît şi la C.A.P., nu au rea­lizat încă eficienţa scontată şi se aşteaptă un salt calitativ impor­tant ca urmare a investiţiilor fă­cute în anul 1968 (25 562 mii lei în sectorul de stat1 şi 3 014 mii lei în sectoml cooperatist), în sectorul creşterii animalelor, construcţiile de grajduri, precum şi investiţiile în vederea mecaniză­(Continuare în pag a II-a) I. DRAGOMIR director al Sucursalei județene Sibiu a Băncii Agricole (31 X) I.A.S. Struguri tone 2 501 3 849 4 088 9 199,2 3 033 4 718 Fructe tone 812 7 900 1 365 9 454,1 725 9 988 Unitate de măsură 1967 C.A.P. I.A.S. 2968 CA.P. I.A.S. 1969 C.A.P. Schimb de experienţă Azi dimineaţă au început, la co­operativa agricolă de producţie din Apoldu de Sus, lucrările unui schimb de experienţă cu tema: „Dezvoltarea sectorului bovin şi creşterea producţiei animaliere“. Participă preşedinţi, brigadieri zo­otehnici, îngrijitori-mulgători şi specialişti din C.A.P. Miercurea Sibiului, Apoldu de Jos, Ludoş, Gusu, Armeni şi din alte locali­tăţi. In viticole . In unităţile cooperatiste care­­cultivă viţă de vie altoită se e­­xecută zilele acestea ultimele lu­crări de bilonare. Totodată, în co­operativele din Şeica Mică, Dîrlos, Micăsasa şi în altele au fost luate măsuri de aprovizionare a materi­alului biologic pentru altoit, res­pectiv portaltoi şi coarde altoi. La C.A.P. Dobîrca, Armeni, Presaca, s-au executat şi lucrări de des­fundare pe suprafeţe între 5—6 hectare. La o unitate O.L.F. In piaţa Vitrometan din Mediaş se află unitatea O.L.F. nr. 9, în dimineaţa zilei de 27 noiembrie a sosit maşina pentru aprovizio­narea unităţii. Cel cu maşina, Ioan Ormenişan, i-a spus vînzătoarei u­­nităţii, Ecaterina Mureşan: „îţi las cartofi (ambalaţi în plase) dacă iei şi spanac". „Nu pot, am spanac destul“. „Atunci nu primeşti ni­mic“. Şi a plecat cu maşina. Noi, cei câţiva cumpărători — asis­tenţi la discuţie — am rămas sur­prinşi cum de se mai pot tolera astfel de practici în comerţul de stat. Responsabilul cu aprovizio­narea unităţilor de desfacere (sau poate alţii mai mari au dat dis­poziţii) nu s-a gîndit că prin a­­ceastă „metodă“ ne-a obligat pe noi, cumpărătorii, să cărăm pla­sele cu cartofi de la alte unităţi, de la distanţe mult mai mari?! D. DIMA Is Is Is Is Is I­S * Noi echipamente auto Au fost realizate noi echipa­mente auto necesare dezvoltării producţiei de autovehicule ro­mâneşti. Printre acestea se nu­mără relee pentru semnalizarea direcţiei, utilizabile atît la au­tovehiculele care nu tractează remorci, cît şi la cele care pot tracta. Gama semnalelor de i­­luminat a fost completată, de asemenea, cu două tipuri de fa­ruri asimetrice, omologate con­form regulilor internaţionale de circulaţie pe drumurile publice. Destinate tractoarelor şi altor autovehicule, ele emit o lumină de distanţă şi una de încruci­şare asimetrică pentru circula­­ţia pe dreapta. Pentru semna­lizările acustice a fost fabricat un claxon cu ton ascuţit, ce se montează pe suport rigid prin intermediul unor lame elastice. (Agerpres) ... . I JTi i fi O cofetărie modernă la Jina­­ Astăzi, se va deschide în centrul comunei Jina, din judeţul nos­tru, o cofetărie cu o capacitate de 20 locuri la mese. Noua uni­tate alimentară a cooperativei de consum din această localitate, dotată cu mobilier şi utilaj modern, aprovizionată cu toate sorti­mentele de profil, va răspunde pe deplin exigențelor celor peste patru mii de locuitori. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA tI. ORGAN AU COMITETULUI­­JUDEŢEAN SIBIU I AL P.C.R. ŞI AII CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN rDe la coresp­ui­­deafii iilu­ri Expoziţie cu vînzare In municipiul Mediaş, la sfîrşi­­tul săptămînii trecute, s-au deschis două expoziţii cu vînzare. Una de artă culinară, la restaurantul „Păl­tiniş“, bine aprovizionată cu di­ferite preparate ardeleneşti, din­tre care amintim: cîrnaţul de ca­să (proaspăt şi afumat), muşchiul de porc şi de vită, curcan la tavă, cotlet secuiesc, cotlet cu sos pi­cant, sarmale, ciolan de porc cu varză sau­ cu fasole, tobă, piftie şi altele, la care se adaugă diferite sorturi de vinuri. A doua expoziţie cu vînzare, care se bucură de aprecierea cum­părătorilor, a fost deschisă în ca­drul magazinului „Textila“ unde se vînd diferite sortimente de pă­turi, stofe pentru toate categoriile de confecții, feţe de masă, perde­le, covoare etc. I. GRITO Indicatori de plan depăşiţi Colectivul de muncă al între­prinderii „Firul roşu“ Tălmaciu, unitate componentă a Combinatu­lui textil Cisnădie, a obţinut în­semnate depăşiri ale planului de producţie. Astfel, pe 11 luni din acest an planul producţiei globale a fost depăşit cu peste 5 milioane lei , ceea ce va permite reali­zarea pe anul în curs a acestui indicator cu circa 7 zile înainte de termen­­, productivitatea muncii cu 0,6 la sută, realizîndu­­se economii suplimentare de peste 400 000 lei şi beneficii de aproape 380 000 lei. Au fost date peste sar­cina de plan 25,8 tone fire pieptă­nate de calitate superioară şi mai mult de 8 tone aţă de cusut. GH. BARBU în folosul cumpărătorilor Pentru a veni în sprijinul cum­părătorilor, T.A.P.L. Mediaş a amenajat şi deschis, în faţa cofe­tăriei „Trandafirul“, un stand pentru vînzarea diferitelor dul­ciuri. Standul, frumos amenajat şi bine aprovizionat cu produse de cofetărie, este împrejmuit cu bră­duleţi, cu o bandă de becuri e­­lectrice, ceea ce-i dă un farmec deosebit, constituind un punct de atracţie pentru cumpărători, în special pentru cei mici. G. IOSIF ----- ‹.-*V . V . K. S. .» •› .. . . Excursie la Cluj Două grupuri de elevi sibieni, de la Liceul nr. 3 şi Şcoa­la generală nr. 17, vor pleca, astăzi, în­tr-o excursie de do­uă­ zile, la Cluj. Cu această ocazie, ei vor vizita cunos­cuta localitate isto­rică Mirăslău, gră­dina botanică din Cluj şi vor face tu­rul oraşului respec­tiv. CONCERT SIMFONIC Programul concertului simfo­nic de marţi, 9 decembrie, va fi condus de dirijorul clujean Erich Bergel, iar ca solist va apare Alexandru Demetriad de la Filarmonica „George Enescu“ din Bucureşti. în program figurează: Diver­tismentul rustic de Sabin Dră­­goi, Concertul pentru pian nr. 1 de J. Brahms și Simfonia nr. 39 de Mozart. ­ Pentru estetizarea peisajului urban s Is­is 151 în cadrul acţiunii de înfru­museţare a peisajului urban, În­treprinderea comunală Sibiu a început în toamna acestui an o vastă lucrare de plantări de ar­bori ornamentali şi garduri vii în diferite zone ale oraşului. Lu­crarea se află în curs în cvar­talul Terezian, în Piața Unirii şi este terminată, pe lizierele Parcului tineretului, unde s-au plantat garduri vii pe o lungi­me de 162 m­l, în bulevardul „23 August“ în lungime de 268 ml. De curînd la Uzina mecanică Mîrşa a fost dată în folosinţă o nouă hală de montaj, avînd o suprafaţă productivă de 5 000 m­p ANUL I, nr. 561 Sîmbăta 6 decembrie 1969 4 PAGINI 30 BANI In sprijinul matriţerilor In această perioadă, colectivului de muncă din cadrul atelierului de matriţerie de la „Flamura ro­şie“ Sibiu îi revin sarcini sporite. Acest colectiv trebuie să asigure matriţele pentru producţia curen­tă şi,­ totodată, S.D.V.-urile nece­sare producţiei primului trimestru al anului viitor. Pentru îndeplini­rea sarcinilor ce revin acestui mic colectiv au fost luate cîteva mă­suri tehnico-organizatorice: dota­rea atelierului cu trei strunguri de înaltă tehnicitate, amenajarea şi instalarea unei băi de intrulare, reorganizarea activităţii pe locuri de muncă etc. Aceste măsuri şi altele sunt menite să ducă la spo­rirea randamentului muncii, la îmbunătăţirea calităţii S.D.V.-uri­­lor şi la creşterea durabilităţii lor. P. BODEA Citiţi în pag. a iii-a TRIBUNA LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ 8 8883888888388888838838838383838888888888e JJCine stăruieşte, izbuteşte o dimineaţă nu tocmai căldu­roasă, cu raze solare de loc prie­tenoase, preambul al unei ierni ce se lasă aşteptată, constituie întîiul contact cu Agnita. In curînd însă, căldura cu care sîntem întîmpinaţi de către colecti­vul I.M.I.X.-ului compensează totul. Privit din exterior, corpul de clădire ce adăposteşte membrii acestei întreprinderi lasă impresia de nou. Intrînd înăuntru, impresia se transformă în certitudine şi nu e nevoie de căutări minuţioase pentru a-ţi da seama că pulsul vieţii acestui colectiv e într-adevăr nou. Aici vîrsta nu contează; locul de muncă de asemeni; contopirea, unul pentru toţi şi toţi pentru u­­nul e unica deviză şi explicaţia multor succese. Deşi activitatea întreprinderii e foarte diversificată, de la meta­lurgie, chimie, prelucrarea lemnu­lui, textile şi pînă la prestări de serviciu pe plan local, fie pentru construcţii, fie comunale, în acest an sarcinile de plan nu numai că se vor realiza, dar se vor depăşi cu mult. Desigur că această afir­maţie pare neverosimilă sau chiar hazardată, ştiind că pînă la finişul anului mai sunt puţine zile, dar... „Cine stăruieşte, izbuteşte“ e o ve­che zicală. Şi stăruinţele acestui colectiv nu au fost de prisos. Pen­tru a fi mai edificatoare rezulta­tele obţinute, tovarăşul Cornel Turcu, şeful serviciului plan ne dă cifrele defalcate pe activităţi, sec­toare şi chiar pe produse. Astfel, la activitatea industrială, care de altfel deţine şi ponderea cea mai La IMIR Agnita mare, în cele 11 luni s-a reuşit realizarea integrală a planului pe tot anul. Aprofundînd analiza pe produse, depăşirea de plan se concretizează (în unităţi fizice) astfel: 22 tone clei în plus la ramura chimică, 320 000 cărămizi în plus la mate­riale de construcţii, 85 bucăţi în plus la canapele tip „1 Mai“, 13 bucăţi în plus la biblioteci tip „Bloc“ etc. încercăm să aflăm „secretul“ a­­titor izbînzi. Greutăţile abia acum încep, nu pentru că­­membrii aces­tui colectiv ar avea ceva de as­cuns, nu! Modestia, atributul in­dispensabil valorii, e cel care-şi spune cuvîntul. Comunistul Georg Wilhelm fiind întrebat despre suc­cesele secţiei ce o conduce, despre inovaţiile făcute (secţia e dotată numai prin inovaţiile sale), nu-şi găseşte cuvintele. La fel se întîm­­plă şi cu Alexandru Banea, Hans Roth, Hans Bauer şi alţii. Tuturor­ le e greu să vorbească despre ei. Consideră că ceea ce au făcut e o nimica toată. „Necesitatea zilnică, problemele ridicate de neregulari­­tăţile producţiei ne fac să punem treburile la punct. Aşa se naşte­ inovaţia“ spune Hans Bauer, mais­tru la secţia mobilă. „în cursul lui ’69 nu-mi mai a­­mintesc decît de 5 inovaţii care m-au bucurat nespus, printre ca­re: aparate pentru confecţionat containere, aparate de debitat o­­ţel corner ataşat şi montat la pre­sa excentrică. Prin folosirea lor am reuşit să scutesc muncitorii din secţie de munca manuală. Azi de­bitez 2 000 kg oţel în cîteva ore, iar înainte de-abia 200 kg în opt ore“, ne arată Alexandru Banea, maistru la secţia metalurgie. Ca o completare a acestui ta­blou, ne sunt înfăţişate cifrele la indicatorul productivitatea muncii. Faţă de realizările anului 1968, pe (Continuare în pag. a ll-a) V. BĂRBII II Plecarea din Moscova a delegaţiei române de partid şi de stat condusă de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU MOSCOVA 5. — Coresponden­tul Agerpres, L. Duţă, transmite: Vineri la amiază a părăsit Mosco­va, plecînd spre patrie, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, care a participat la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din Republica Populară Bulgaria, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Repu­blica Socialistă România, Republi­ca Populară Ungara, Uniunea Re­publicilor Sovietice Socialiste. Pe aeroportul Vnukovo, delega­ţia a fost salutată de L. I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N. V. Podgornîi, membru al Biro­ului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem, A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri, A. I. Pelşe, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., K. F. Katusev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A. A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., minis­trul afacerilor externe, K. Rusaklov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., activişti de partid. Erau prezenţi Teodor Marinescu, ambasadorul extraordinar şi pleni­potenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. Sosirea in Bucureşti Vineri după amiază s-a înapoiat în Capitală, venind de la Moscova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, con­dusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, care a participat la întîlnirea conducăto­rilor de partid și de stat din Re­publica Populară Bulgaria, Repu­blica Socialistă Cehoslovacă, Repu­blica Democrată Germană, Repu­blica Populară Polonă, Republica Socialistă România, Republica Populară Ungară şi Uniunea Re­publicilor Sovietice Socialiste. Din delegaţie au făcut parte to­varăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănes­­cu, membru al C.C. al P.C.R., mi­nistrul afacerilor externe. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, erau prezenţi tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Uie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mă­­nescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voi­­tec, Petre Blajovici, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de institu­ţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă V. S. Tihunov, în­sărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Un mare număr de bucureşteni aflaţi la aeroport au salutat cu multă căldură, prin ovaţii şi urale, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pe ceilalţi conducători de partid şi de stat. Un grup de pionieri a ofe­rit flori. (Agerpres) Bilanţ la sfîrşit de an în urmă cu opt luni, în ziarul nostru din 11 martie, ne refeream într-un articol la starea drumuri­lor din judeţul nostru, remarcînd amploarea lucrărilor ce urmau să fie executate pentru prelungirea benzilor de asfalt a drumurilor ju­deţene atît de solicitate de trafi­cul rutier de azi. In timpul care a trecut s-au adăugat alţi kilome­tri de drumuri pietruite pe lingă cei 900 existenţi la începutul a­­nului şi care se află în grija în­treprinderilor judeţene, iar Direc­ţia judeţeană de drumuri şi po­duri —■ proaspăt constituită — îşi orientează de pe acum eforturile pentru acoperirea cu asfalt a unor noi căi de circulaţie pentru anul viitor. La şantierul din Mediaş, se exe­cută lucrări de întreţinere şi ame­najare pe 325 km drumuri care străbat 15 comune din împreju­rimi, în acest an s-au executat lu­crări de împietruire la drumul co­munal Geacăş, cilindrări pe dru­mul spre satul Curciu, reparaţii şi întreţinerea drumului comunal, aparţinînd comunei Brăteiu spre satul Buzd şi multe alte lucrări. S-au executat, de asemenea, repa­raţii la asfaltul drumurilor Me­diaş — Moşna şi Blăjel — Bazna. Lucrări de amploare au fost exe­cutate şi pentru repararea şi ame­najarea podurilor din satele şi co­munele respective. Este vorba de cel mai mare pod construit în a­­cest an în comuna Laslea, pre­văzut cu întărituri de beton şi suprastructuri din lemn, construc­ţie în valoare de peste 110 000 lei. Apoi, la Aţei s-a construit un pod din lemn care din păcate nu a fost încă dat în folosinţă pentru că cetăţenii din comună, care ur­mau să transporte material pen­tru umplutură, nu au fost mobi­lizaţi la această lucrare de pri­marul comunei, Viorel Dan. Alte poduri au fost amenajate şi reparate pe drumurile Blăjel — Boian, Mediaş — Păucea şi al­tele. „Este demn de relevat faptul — ne-a declarat tov. IOAN DRA­­GOI, şeful şantierului din Mediaş, cu care am purtat o scurtă discu­ţie — că în marea majoritate a lucrărilor executate de noi am primit concursul eficient al cetă­ţenilor din comune şi sate. La Al­ma Vii, spre exemplu, un mare număr de cooperatori au partici­pat la diversele lucrări de împie­truire, ajutîndu-ne la depăşirea cu 500 m liniari a planului stabilit iniţial şi economisirea a 25 000 lei. Acelaşi concurs l-am primit şi din partea cetăţenilor din satul Curciu, prin deputatul Aurel Bîrza, care au contribuit la efectuarea a 4 000 ore muncă patriotică, economisind 21 000 lei, a ţăranilor cooperatori din Buzd şi din alte localităţi. La nivelul judeţului, volumul lucrărilor de amenajare a drumu­rilor în acest an a fost depăşit cu 3 km, constînd în modernizarea drumurilor spre Ocna Sibiului, Agnita, Cisnădie, Sălişte, Scorei, împietruiri între Săcădate, Nucet­ şi Cornăţel, Vărd-Vesăud, Ţichin­­deal-gară, Noul Român — Săsăuşi — Chirpăr şi altele. La întreţine­rea drumurilor, planul stabilit pentru întregul judeţ, de 650 km, a fost depăşit în acest an cu 36 km. Pentru perioada de iarnnă, Di­recţia judeţeană de drumuri şi po­duri­ a luat, de asemenea, măsura protejării căilor rutiere de înză­­peziri şi formarea de porţiuni alu­i necoase care ar putea stînjeni tra­ficul. D. GRITO și A. IONUȚ

Next